Ivan Daniel ECONOMIE

INTRODUCERE ÎN ECONOMIE
Economia şi perspectiva sa asupra realităţii

Etimologia termenului:
Oikos (gr.) – casă
Nomos (gr.) – lege, normă

Termenul „economie” este folosit în mai multe sensuri:

1. Ştiinţă economică – ştiinţa care studiază comportamentul oamenilor în activităţile: de

producţie, de schimb şi de consum de bunuri şi servicii.
2. Economie reală – ansamblu de instituţii şi activităţi de producţie, de schimb şi de
consum de bunuri şi servicii.

Economia ca ştiinţă are ca obiect de studiu economia reală.

Importanţa economiei
Economia este o ştiinţă care are un atât un caracter teoretic (studiera legilor
economiei, a unor mecanisme economice, etc.) cât şi unul practic.
Indivizii îndeplinesc diferite roluri economice în societate: producători, consumatori,
patroni, salariaţi, deponenţi, etc. Cunoştinţele economice sunt utile fiecărei categorii.

Economia ca ştiinţă îndeplineşte trei funcţii:

 Funcția explicativă – explică fapte şi fenomene economice (ex. formarea preţului,

inflaţia)
 Funcția de prognoză – anticiparea unor fapte şi fenomene economice (ex. Creşterea
economică în urma stimulării investiţiilor)
 Funcția de a propune căi de influenţare a fenomenelor şi faptelor economice (ex.
Reducerea costurilor prin introducerea tehnologiilor avansate)

Economia ca ştiinţă poate avea în vedere activitatea economică la 2 nivele:

1. Nivel microeconomic – studierea activităţii firmelor şi a comportamentului indivizilor
în calitate de producători sau consumatori
2. Nivel macroeconomic – studierea economiei reale ca ansamblu, pentru o regiune, o
ţară sau întreaga lume, pentru o ramură de activitate sau toate luate împreună (şomaj,
inflaţie, dezvoltare economică, PIB, etc.)

Perspectiva economiei asupra realităţii

Economia atrage atenţia asupra problemei rarităţii mijloacelor de satisfacere a
trebuinţelor. Acest fapt implică un comportament raţional al consumatorilor şi producătorilor.

Raritatea – resursele, bunurile şi serviciile nu sunt şi nu pot fi produse într-o cantitate

suficient de mare pentru a satisface toate nevoile oamenilor.

Ca urmare oamenii trebuie să aleagă unele bunuri şi servicii şi să renunţe la altele.

Pentru ca această alegere să fie raţională, trebuie evaluat cu atenţie costul de
oportunitate al deciziei adoptate, cântărind toate avantajele şi dezavantajele.
Ivan Daniel ECONOMIE
Costul de oportunitate – cea mai bună alternativă de folosire a resurselor, dintre cele
la care s-a renunţat, în favoarea alternativei alese.

Ex.: Maria primeşte de la părinţii ei suma de 2 lei pentru a-şi cumpăra ce vrea de la
chioşcul şcolii. Ea are de ales între:
1. o pizza
2. un suc
3. o ciocolată
4. o prăjitură
Maria alege prăjitura. Dacă s-ar fi terminat prăjiturile înaintea ei ar fi ales pizza.
Costul de oportunitate îl reprezintă ...................

Fixare: p.8 ex 4, (eventual şi 1)

Temă: p8, ex. 2, 3
Sarcini de lucru (manual, p. 8)
1. Sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Justificaţi răspunsul!
a) Economia este o ştiinţă cu utilitate practică, nu si teoretică.
b) Înţelegerea si anticiparea unor fenomene precum şomajul, inflaţia sau crizele economice
reprezintă premisele adoptării acelor măsuri care pot limita şi atenua consecinţele negative ale
acestora.
c) Oamenii trebuie să aleagă unele bunuri şi servicii şi să renunţe la altele.
d) Bunurile si serviciile sunt produse în cantităţi limitate, care se dovedesc insuficiente în raport
cu trebuinţele şi dorinţele oamenilor.

2. Identificaţi enunţurile care exprimă realităţi microeconomice, respectiv pe cele care exprimă
realităţi macroeconomice:
a) În luna aprilie, Banca Românească a redus dobânda la creditul pentru achiziţionarea de
locuinţe de la 8,9% la 7,25%.
b) Inundaţiile din Banat, din vara anului 2005, au distrus culturile de grâu, fapt care a determinat
creşterea preţului grâului.
c) Volumul investiţiilor străine directe în economia românească s-a ridicat, în 2005, la un total de
5,2 miliarde de euro.
d) Compania Naţională a Huilei Petroşani a disponibilizat, în luna martie a anului 2005, 512
angajaţi, alţi 223 urmând a fi concediaţi în aprilie.
e) În perioada 2001-2005, exporturile româneşti au crescut cu 75%, de la 12 722 milioane de
euro la 22 255 milioane de euro.
f) În martie 2006, rata inflaţiei a fost de 0,21%.
g) Primăria municipiului Satu Mare a comandat elaborarea Planului urbanistic general firmei
Planwerk Cluj, în baza unui contract în valoare de 185 734 lei.

3. Care este costul de oportunitate plătit în fiecare dintre următoarele situaţii?

a) Maria a economisit 50 de lei. l-ar plăcea foarte mult să-şi cumpere o pereche de pantofi, dar
sora ei, Raluca, are nevoie de un dicţionar enciclopedic şi a rugat-o să-i împrumute banii
necesari. Măria a acceptat.
b) Părinţii i-au cerut Doinei să se gândească si să aleagă, din timp, ce cadou i-ar plăcea să
primească de ziua ei: un CD-player sau o vacanţă la munte. I-au spus că nu îşi pot permite să i
le ofere pe amândouă. Doina a ales CD-playerul.
c) Anul acesta, Adrian va susţine examenul de bacalaureat. El se gândeşte că va trebui să renunţe
la antrenamentele zilnice de baschet si la duminicile petrecute cu prietenii, pentru a avea mai
mult timp de studiu. Cel mai mult regretă antrenamentele.

4. Comentaţi următoarele afirmaţii:

 Nimic nu este gratuit. Totul se plăteşte.
 Nu putem obţine toate lucrurile de care avem nevoie sau pe care le dorim.
Identificaţi conceptele-cheie la care se referă cele două enunţuri.
Ivan Daniel ECONOMIE

1. Nevoile economice
Nevoile economice – exprimă dorinţele, aspiraţiile, aşteptările şi cerinţele oamenilor
care pot fi satisfăcute prin consum de bunuri economice.

Bunurile economice sunt grupate în două categorii:

a) Bunuri economice propriu-zise – obiecte materiale, palpabile;

b) Servicii – activităţi desfăşurate în folosul oamenilor – transporturi, asistenţă medicală,
telecomunicaţii, asistenţă juridică, etc.

Nevoile reprezintă motorul întregii activităţii umane deci şi a activităţii economice.

Obţinerea bunurilor implică folosirea de resurse de producţie.

Nevoile umane sunt tot mai diverse şi tot mai numeroase datorită dezvoltării societăţii
şi datorită dezvoltării demografice, în timp ce resursele sunt limitate.

Problema economică cea mai importantă a omenirii este concilierea nevoilor dinamice
şi diversificate(nelimitate) cu resursele limitate.

Clasificarea nevoilor:

a. În funcţie de importanţa şi complexitatea lor:

 Elementare (pentru supravieţuire): hrană, apă, odihnă, etc.
 Complexe (generate de viaţa socială): confort, nevoi culturale, etc., care se
dezvoltă odată cu civilizaţia.

b. În funcţie de nivelul de generalitate:

 Nevoi individuale: hrană, îmbrăcăminte, educaţie, încâgrijire medicală;
 Nevoi colective: nevoia de drumuri și șosele, de parcuri publice, nevoia de apărare
naţională, nevoia de ordine publică, etc.

2. Resursele de producţie
Resursele de producţie – totalitatea elementelor atrase şi utilizate în producerea
de bunuri economice.

Clasificarea resurselor:
 Resurse naturale (sunt resurse primare) – terenuri agricole, pădurile, apa, zăcămintele de
minereruri, de cărbune, etc. Unele sunt epuizabile altele sunt regenerabile (pământul, apa,
aerul).

 Resurse umane (resurse primare) – reprezentate de populaţia aptă de muncă. Calitatea

resurselor de muncă se exprimă prin gradul de calificare profesională şi spiritul
antreprenorial.

 Capitalul (resurse derivate, obţinute din cele naturale) – bunuri de producţie cum sunt:
maşini, utilaje, echipamenteenergie, etc. Acestea sunt utilizate în scopul producerii de
bunuri şi servicii.
Ivan Daniel ECONOMIE
Raritatea resurselor

Legea rarităţii: În raport cu nevoile umane nelimitate, resursele şi bunurile economice au

fost şi rămân relativ limitate.

 Raritatea resurselor impune folosirea raţională şi eficientă a lor;

 Întrebări vitale pentru economie:
 Ce şi cît să se producă?
 Cum să se producă?
 Pentru cine să se producă?

Statisticile lumii în timp real:

https://www.worldometers.info/ro/