Adnana Raluca Răducanu

Management ID, gr 171 D

TEMA 1 - Știința economică. Modul economic de gîndire

Rezolvare / Răspunsuri
1. Ştiinţa economică face parte din categoria: a) ştiinţelor tehnice; b) ştiinţelor viului (ale
vieţii); c) ştiinţelor sociale; d) ştiinţelor naturale

2. Sunt studiate de microeconomie: a) comportamentul gospodăriei individuale; b)

deciziile firmei individuale; c) cresterea economica; d) ocuparea forţei de muncă la
nivelul unei ţări; e) dezvoltarea durabila a economiei europene.

3. Sunt studiate de macroeconomie: a) comportamentul gospodăriei individuale; b) deciziile

firmei individuale; c) inflatia si somajul; d) ocuparea forţei de muncă la nivelul
unei ţări; e) deficitul bugetar al unei ţări.

4. Problema fundamentală a economiei se referă la: a) corelarea producţiei de bunuri de

consum cu aceea de bunuri-capital; b) corelarea fluxurilor de investiţii cu fluxurile de
economii; c) necesitatea unui ritm înalt al inovării tehnologice; d) atenuarea tensiunii
dintre nevoi şi resurse; e) creşterea continuă a eficienţei tuturor activităţilor
economice.

5. Luând în considerare cel de-al 4-lea principiu economic al lui G. Mankiw, daţi cel puţin 3
exemple de stimulente economice.

- O creștere de salariu.
- O creștere a numărului de zile de concediu plătite pe an.
- O amendă pentru o încălcare a normelor codului rutier.

Nota:
Cel de-al 4-lea principiu economic al lui G. Mankiw. Oamenii răspund la stimulente,
ei acţionează în concordanţă cu interesele lor, însă putem anticipa modul în care vor reacţiona
în diferite situaţii. Prin motivaţie se întelege orice recompensă sau sancţiune care îi determină
pe oameni să acţioneze într-un anumit fel. În mod obişnuit, motivaţia oamenilor se schimbă,
dacă beneficiile pe care le obţin sunt mai mari sau dacă costurile pe care trebuie să le suporte
sunt mai mici. Iar dacă se schimbă motivaţia oamenilor, se schimbă şi opţiunile lor, dar într-
un mod ce poate fi anticipat. Ce motive ne determină acţiunile? Cât de greu este un test atunci
când trebuie să răspunzi la toate întrebările? Ar învăţa studenţii la fel de mult, dacă toţi ar
primi aceleaşi note, indiferent de rezultatele pe care le obţin la diferite teste?
Adnana Raluca Răducanu
Management ID, gr 171 D

Nevoi si resurse. Raritate si alegere

1. Problema rarităţii resurselor există: a) doar în economiile centralizate; b) doar în

economiile de piaţă; c) în toate tipurile de economie; d) doar dacă oamenii nu respectă
principiul raţionalităţii; e) în economiile naturale.
2. Oamenii de afaceri călătoresc, de regulă, cu mijloacele de transport cele mai rapide
pentru că: a) au bani; b) confortul este mai ridicat; c) se deplasează mai mult; d) pentru
ei timpul are un cost de oportunitate ridicat; e) ţin la prestigiul personal.
3. O persoană dispune de un venit de 2.000.000 u.m. şi poate achiziţiona două bunuri, A
şi B. Preţul bunului A este de 250.000 u.m., iar al bunului B, 500.000 u.m. În aceste
condiţii, costul de oportunitate al achiziţiei unei unităţi din bunul A este: a) 0,5 unităţi
din bunul B; b) 1 unitate din bunul B; c) 1,5 unităţi din bunul B; d) 2 unităţi din bunul
B; e) 2,5 unităţi din bunul B.
4. Într-o oră, producătorul A poate coace 6 pâini sau 4 plăcinte. Costul de oportunitate
pentru coacerea fiecărei pâini este: a) 2/3 plăcinte; b) 3/2 pâini; c) 4/3 plăcinte; d) 1
plăcintă e) nici una din variantele de mai sus.
5. Dacă o firmă încetează să producă bunul X, producând în schimb unul Y, atunci costul
de oportunitate al acestei decizii este dat de: a) costul lansării în producție a bunului Y;
b) costul la care este podus bunul X; c) costul la care este produs bunul Y; d) venitul
care era obținut din producerea bunului X; e) venitul care era obținut din producerea
bunului Y.