Aplicatii Micro

lOMoARcPSD|6067151
Aplicatii Micro
Microeconomie Microeconomics (Academia de Studii Economice din București)
StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by mihaela burcea (mihaelaburcea58@yahoo.com)
lOMoARcPSD|6067151
15. Costul de oportunitate reprezintă: a) costul contabil; b) costul informării în vederea

încheierii unui contract; c) venitul celei mai bune alternative la care se renunţă, atunci
când se face o alegere; d) un concept similar ratei marginale de substituţie; e) un concept
sinonim cu frontiera posibilităţilor de producţie.
16. O economie produce doar două bunuri X şi Y. În cazul în care curba posibilităţilor de
producţie este concavă în raport cu originea sistemului de axe, costul de oportunitate
pentru bunul X în raport cu bunul Y: a) este constant; b) este crescător; c) este
descrescător; d) nu poate fi determinat; e) este egal cu rata marginală de substituţie a celor
două bunuri.
17. Problema fundamentală a economiei se referă la: a) corelarea producţiei de bunuri de

consum cu aceea de bunuri-capital; b) corelarea fluxurilor de investiţii cu fluxurile de
economii; c) necesitatea unui ritm înalt al inovării tehnologice; d) atenuarea tensiunii
dintre nevoi şi resurse; e) creşterea continuă a eficienţei tuturor activităţilor economice.
18. Costul de oportunitate reprezintă: a)cheltuielile efective ale producătorului; b)valoarea

în unităţi monetare a celei mai bune alternative sacrificate de alocare a resurselor;
c)costul suplimentar pe care-l suportă producătorul atunci când măreşte producţia cu o
unitate; d) ajustarea preţurilor ca urmare a modificărilor cererii şi ofertei; e) cheltuielile
efectuate pentru realizarea unei unităţi de produs.
19. Dacă o firmă încetează să producă bunul X, producând în schimb bunul Y, atunci costul de
oportunitate al acestei decizii este dat de : a) costul lansării în producţie a bunului Y; b)
costul la care este produs bunul X; c) costul la care este produs bunul Y;d) venitul care era
obţinut din producerea bunului X; e) venitul care era obţinut din producerea bunului Y.
20. Tatăl Mariei îi cere fiicei sale să-şi ajute fratele mai mic în timpul sfârşitului de săptămână
la rezolvarea unor probleme de matematică. Maria refuză până când tatăl său promite să-i
plătească 10 unităţi monetare. Maria ar putea să câştige în timpul sfârşitului de săptămână
11 unităţi monetare dacă ar avea grijă de copilul vecinilor. Costul de oportunitate pentru
ajutorul pe care Maria îl dă fratelui său mai mic este:a) 10 unităţi monetare; b) 11 unităţi
monetare; c) mai puţin de 10 unităţi monetare; d) mai mult de 11 unităţi monetare; e)zero.
21. O economie poate produce 100 pâini şi 5 strunguri sau 80 pâini şi 7 strunguri. În cazul în
care costul de oportunitate pentru strunguri (în raport cu pâinea) este crescător, care dintre
următoarele combinaţii de pâini şi strunguri nu poate fi un punct pe curba posibilităţilor de
producţie pentru economia respectivă: a) 94 pâini şi 6 strunguri; b) 93 pâini şi 6 strunguri;
c) 92 pâini şi 6 strunguri; d) 91 pâini şi 6 strunguri; e) 89 pâini şi 6 strunguri.
Economia – Ştiinţă teoretică fundamentală
1. O afirmaţie normativă exprimă: a) ceea ce se întâmplă în general în economie; b) ceea ce

ar trebui să se întâmple în economie; c) o situaţie favorabilă din economie; d) o stare de
fapt în economie; e) o situaţie de dezechilibru în care se află economia.

lOMoARcPSD|6067151
2. Afirmaţia că “rata inflaţiei în România la sfârşitul lunii decembrie 2004 a fost de 11,2%”
este: a) un enunţ pozitiv; b) un enunţ normativ; c) un enunţ nedemonstrabil; d) o ipoteză;
e) concluzia unui model matematic.
3. Enunţul “pentru a fi eficiente întreprinderile româneşti ar trebui să fie privatizate” este o

afirmaţie: a) pozitivă; b) normativă; c) empirică; d) explicativă; e) descriptivă.
4. Nu reprezintă o afirmaţie pozitivă: a) rata şomajului era la sfârşitul anului 2004 de 7,2%;
b) indicele preţurilor de consum a crescut cu 3% în luna decembrie; c) pentru a avea
stabilitate macroeconomică, rata inflaţiei în România ar trebui să fie de 3-4%; d)
economia românească a crescut cu o rată anuală de 4,6% în 2004; e) rata medie anuală a
dobânzii în 2005 este de 4%.
5. Reprezintă o lucrare care reflectă prioritar probleme de microeconomie: a) F. Hayek,

“Drumul către servitute”; b) M. Friedman, “Liber să alegi”; c) M. Albert, “Capitalism
contra capitalism”; d) G. Becker, “Comportamentul consumatorului – o abordare
economică”; e) N. Georgescu-Roegen, “Legea entropiei şi procesul economic”.
6. Studiul economiei s-a constituit ca ştiinţă: a) odată cu activitatea omului; b)din

antichitatea greacă şi romană; c)odată cu şcoala clasică;d)odată cu şcoala neoclasică şi
Renaşterea;e)odată cu keynesismul.
7. În metodologia ştiinţei economice:a)raţionamentul deductiv prevalează faţă de cel

inductiv;b)raţionamentul inductiv prevalează faţă de cel deductiv;c)raţionamentul
inductiv se împleteşte cu cel deductiv; d) prevalează analiza cantitativă faţă de cea
calitativă; e) interesează doar variabilele de stoc.
8. În raţionamentul ştiinţific, ca şi în realitatea economică, prevalează relaţiile: a)cauzale; b)

de covariaţie pozitivă; c) de interdependenţă; d) de covariaţie negativă; e)de indiferenţă.
9. Afirmaţia „ Studenţii eminenţi caută locuri de muncă în străinătate” reprezintă o eroare: a)

de compoziţie; b)de raţionament (cauzalitate); c) atât de compoziţie cât şi de raţionament;
d)nu reprezintă o eroare de raţionament economic; e) este o eroare doar când se referă la
ţările avansate.
10. Eroarea de cauzalitate (raţionament) se întâlneşte în afirmaţiile: a) toate lebedele sunt

albe; b) în ţările avansate întreaga populaţie are un standard de viaţă ridicat; c)întreaga
populaţie din statele membre ale UE este satisfăcută de funcţionarea UE; d) cererea este
în relaţie pozitivă cu preţul; e) costul este sinonim cu preţul.
11. În ştiinţa economică, legăturile dintre fenomenele economice au caracter de lege

(regularitate) când: 1) sunt esenţiale; 2) sunt relativ stabile; 3) sunt repetabile;
4)exprimă o relaţie directă (pozitivă); 5) au rigoarea şi exactitatea caracteristice legilor
fizicii.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 1+2+5; c) 2+3+4+5; d) 1+2+3+4; e) 1+2+4
12. Este considerat părintele ştiinţei economice: a)D. Ricardo; b) K. Marx; c) J. M. Keynes; d)
Adam Smith; e) L. Mises.

lOMoARcPSD|6067151
13. Raţionamentul prin care, pornind de la analiza faptelor economice concrete, ajungem la
formularea principiilor economice, poartă numele de: a) metoda deductivă; b)metoda
inductivă; c) abstractizarea; d) metoda analogiei; e) metoda „ceteris paribus”.
14. Sunt studiate de microeconomie: a) comportamentele gospodăriilor individuale;

b)deciziile firmelor; c) agregatele economice; d) ocuparea forţei de muncă; e) deficitul
bugetar.
15. Sunt considerate metode şi procedee de cunoaştere economică ştiinţifică: 1) abstacţia;

2)inducţia; 3) deducţia; 4) predicţia; 5) comparaţia.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4+5; b) 1+2+3+5; c) 2+3+4+5; d) 2+3+5; e) 2+3.
16. Afirmaţia „este mai bine să apelezi la credite” este o propoziţie: a)falsă b)pozitivă
c)normativă d) adevărată e)lipsită de sens
17. Teoria autoreglării economiei prin mecanismul preţurilor şi al concurenţei este o teorie:
a)general acceptată; b)parţial validată în practică c) parţial acceptată de către ştiinţa
economică d) valabilă în unele cazuri practice; e)falsă
18. Metoda de cercetare prin care, pornind de la principiile economice, ajungem la explicarea
faptelor economice concrete, poartă numele de: a)metodă deductivă; b) metodă
inductivă; c) abstractizare; d) metoda analogiei; e) metoda „ceteris paribus”.
19. Faptul că indivizii acţionează pentru satisfacerea intereselor lor, fiind sensibili la
stimulente, înseamnă că: a) indivizii nu sunt întotdeauna raţionali; b) astfel de indivizi ar
trebui marginalizaţi pentru că nu servesc atingerii scopului bunăstării generale; c) statul ar
trebui să substituie deciziile unor astfel de indivizi cu propriile sale decizii astfel încât şi
ceilalţi oameni să se bucure de bunăstare; d) satisfacerea intereselor personale este
întotdeauna prioritară intereselor generale; e) satisfacerea intereselor generale este, de
regulă, prioritară intereselor personale.
20. Care dintre afirmaţiile de mai jos definesc ştiinţa economică şi rolul ei? 1) oferă agenţilor
economici putere de anticipare, posibilităţi de a alege, alternative; 2)permite realizarea
unui model eficient de alocare şi utilizare a resurselor limitate, în vederea satisfacerii
nevoilor; 3) studiază comportamentul uman în activitatea de alocare şi utilizare a
resurselor; 4) accelerează schimbul de mărfuri; 5) decide cum să folosim resursele rare, cu
întrebuinţări alternative.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 1+2+3+4; c) 2+3+4; d) 1+3+5; e) 1+2.
21. Care dintre formulările de mai jos reprezintă o afirmaţie normativă? a) reducerea
impozitelor va determina o scădere a veniturilor la bugetul de stat; b) creşterea preţului la
carburanţi va favoriza creşterea generalizată a preţurilor în economie; c) pentru a
permite o mai bună funcţionare a economiei guvernul trebuie să aibă o prezenţă
foarte discretă în viaţa economică; d) acoperirea deficitului bugetar de către autorităţi
prin emisiune suplimentară de monedă va contribui la accentuarea inflaţiei; e)creşterea
cheltuielilor guvernamentale contribuie la reducerea ratei şomajului.

lOMoARcPSD|6067151
22. Care dintre formulările de mai jos reprezintă o afirmaţie pozitivă? a)dacă doreşte o
creştere a ocupării, guvernul ar trebui să sporească cheltuielile bugetare; b)comerţul cu
arme trebuie interzis; c) dacă scade preţul unui bun ceteris paribus, atunci creşte
cantitatea cerută; d) numărul cazurilor de violenţă în familie ar putea fi redus dacă
guvernul măreşte accizele la alcool; e) guvernul ar trebui să mărească taxele la importul
de carne pentru a proteja producătorii autohtoni.
23. Economia pozitivă: a)opereaza cu judecăţi de valoare, cu aprecieri referitoare la o serie de

criterii extraeconomice; b) stabileşte dezvoltarea viitoare a economiei utilizând o serie de
instrumente ale analizei economice; c) arata cum trebuie să se desfăşoare activităţile
economice; d) este cea care descrie si explica realitatea; e) studiaza comportamentul
unei anumite unităţi economice.
24. Abstracţia ştiinţifică presupune: a)eliminarea din analiza economică a unor componente
necunoscute şi neinteresante; b)analiza economică a comerţului cu opere de artă abstracte;
c) ştiinţa care se ocupă cu studiul conceptelor abstracte din economie; d)analiza unui
fenomen economic care se concentrează asupra unui aspect esenţial, eliminându-le
pe cele considerate neesenţiale; e) nici o variantă dintre cele de mai sus.
25. Metoda de cercetare prin care, pornind de la analiza faptelor concrete, ajungem la
formularea principiilor economice, se numeşte: a) abstractizare; b) principiul “ caeteris
paribus”; c) analiza cantitativă; d) metoda inductivă; e) metoda deductivă.
26. Dacă o modificare a variabilei X determină o modificare în sens invers a variabilei Y, cele
două variabile sunt: a) normale; b) inferioare; c)în relaţie negativă; d) în relaţie
pozitivă; e) în relaţie invers proporţională.
27. Dacă o modificare a variabilei X determină o modificare în acelaşi sens a variabilei Y,

cele două variabile sunt: a) normale; b) inferioare; c)în relaţie negativă; d)în relaţie
pozitivă; e)în relaţie invers proporţională.
28. Este o afirmaţie normativă :a)indicele preţurilor de consum a crescut cu 5,6% luna
trecută ;b)rata şomajului de 7% este prea mare pentru o economie ;c)rata medie a
dobânzii la credite este de 9,5% d)economia a crescut cu o rată anuală de 4,5%e)rata
inflaţiei a fost de peste 12%
29. Guvernul decide cresterea cheltuielilor publice pentru echipamente necesare la constructia
de autostrazi, iar mai tarziu pretul acestor echipamente scade. Afirmatia ca pretul acestor
echipamente a scazut datorita cresterii cheltuielilor guvernamentale este un exemplu de :
a) eroare de compozitie b) eroare de cauzalitate c) afirmatie normativa d) predictie e) o
lege economica.
30. Nu reprezintă administraţie privată: a) sindicatele; b) armata; c) Crucea Roşie; d)

partidele politice; e) fundaţiile.
31. În funcţie de natura lor, fluxurile dintre agenţii economici se împart în: a) nominale şi
reale; b) reale şi monetare; c) brute şi nete; d) fixe şi variabile; e) finale şi intermediare.
32. Conţinutul legilor economice exprimă: a) toate relaţiile de interdependenţă şi de

intercondiţionare dintre verigile economice; b)impactul progresului tehnic asupra

lOMoARcPSD|6067151
dezvoltării economice; c) evoluţia formelor veniturilor în funcţie de productivitate; d)

regularităţile de interconexiune, relativ stabile şi necesare dintre procesele,
fenomenele, actele şi comportamentele economice; e) legi juridice.
33. Microeconomia se ocupă cu studiul: a) modului cum consumatorii şi producătorii aleg

să utilizeze resursele şi impactul acestor alegeri pe diferite pieţe; b) protecţiei sociale;
c)şomajului şi inflaţiei ca fenomene de dezechilibru; d) creşterii economice; e) modului în
care guvernul îşi constituie veniturile şi cheltuieşte sumele colectate la buget.
34. Macroeconomia se ocupă cu studiul: a) acţiunilor economice ale populaţiei unei regiuni;
b) deciziilor întreprinderilor de mari dimensiuni; c) preţurilor şi producţiei întreprinderilor
aparţinând unei ramuri industriale; d) economiei naţionale privită ca un întreg; e)
alocării resurselor economice la nivelul producătorului individual.
Economia cu piaţă concurenţială
1. Propoziţia : „ Orice economie în care au loc schimburi, procese de vânzare-cumpărare,

deci există pieţe, este o economie de piaţă” este: a) adevărată; b) falsă; c) adevărată dacă
majoritatea bunurilor sunt marfare; d) adevărată dacă statul nu intervine în economie; e)
falsă dacă piaţa nu este în concurenţă perfectă
2. Afirmaţia: „În orice economie de piaţă se întâlnesc şi trăsăturile economiei de schimb”

este : a) adevărată; b) falsă; c) adevărată dacă bunurile comerciale sunt integral marfare;
d) adevărată dacă sistemul economic este de tip mixt; e) falsă dacă prevalează
caracteristicile sistemului nordic.
3. Să presupunem că doi agenţi economici, A şi B, pot produce două bunuri X şi Y, însă se

decid ca fiecare să se specializeze în producţia unui singur bun. Ţinând cont că A poate
produce fie 30 unităţi din bunul X, din 15 unităţi din bunul Y, iar B poate produce fie 15
unităţi din X, fie 8 unităţi din Y, precizaţi în ce ar trebui să se specializeze fiecare, ţinând
cont de costurile relative? : a) A se va specializa în producţia ambelor bunuri; b) A se va
specializa în producţia de X; c) A se va specializa în producţia de Y; d) B se va specializa
în producţia ambelor bunuri; b) B se va specializa în producţia de X.
4. Într-o economie de piaţă, alocarea resurselor se realizează prin: a) deciziile guvernului; b)

decizii administrative; c) tehnologiile de producţie; d) sistemul de preţuri; e) plan.
5. Fie trei agenţi economici: x, y, z care dispun de resurse (în mld. u.m.) x=1000, y=1200,
z=800. prin utilizarea resurselor ei obţin următoarele cantităţi din bunul A: x=1500 buc,
y= 1700 buc., z=1240 buc. Dintre cei trei producători deţine avantaj absolut: a)x; b) y; c)
z; d) toţi; e) nici unul.
6. Bunurile A şi B sunt produse de producătorii x şi y, care au aceleaşi resurse. Producătorul

x poate produce :11 unităţi din A sau 16 unităţi din B sau 5,5 respectiv 7 din fiecare.
Producătorul y poate produce: 12 unităţi din A sau 19 unităţi din B sau 6 respectiv 9,5 din
fiecare. În producerea bunului B avantajul comparativ relativ îl deţine: a) producătorul x;
b) producătorul y; c) x şi y; d) nici unul. e) nu se poate determina

lOMoARcPSD|6067151
7. Pe baza datelor din problema de mai sus recomandaţi următoarea specializare: a) x în A şi

y în B; b) x în B şi y în A; c) x în B şi y atât în A cât şi în B; d) specializarea nu este
oportună; e) nu se poate determina.
8. Medicamentele compensate prin sistemul Asigurărilor de sănătate sunt bunuri: a)integral

marfare; b) parţial marfare (mixte); c) nonmarfare (noncomerciale); d)libere; e) Giffen.
9. Trăsăturile şi mecanismele funcţionale ale sistemului economic liberal ( de piaţă) au fost

jalonate de către: a)Aristotel; b) David Ricardo; c) Adam Smith; d) J.M. Keynes; e) Karl
Marx.
10. Modelul renan (social) de economie de piaţă tinde să devină în linii generale prototip
pentru: a) fostele ţări socialiste; b) Uniunea Europeană; c) Canada; d) SUA; e) toate
statele contemporane.
11. În România, nucleul reformelor structurale pentru a realiza tranziţia la sistemul economiei
de piaţă funcţională este: a) macrostabilizarea; b) pluralismul politic; c)asigurarea
libertăţii pieţei; d) privatizarea; e) liberalizarea preţurilor.
12. România face parte, după statisticile Băncii Mondiale, din categoria ţărilor cu dezvoltare
economică: a) superioară; b) medie; c) slabă; d) foarte slabă; e) în tranziţie
13. Un element care caracterizează tranziţia la economia de piaţă a ţărilor central şi est
europene este: a) recesiunea transformaţională; b) deficitul cronic al balanţei
comerciale; c) şomajul de masă; d) creşterea ponderii agriculturii în producerea PIB; e)
excesul de masă monetară.
14. PIB-ul total este un indicator utilizat pentru a aprecia: a) nivelul de dezvoltare economică;
b) mărimea nivelului de trai şi a bunăstării economice; c) structura pe ramuri a economiei;
d) potenţialul economic al ţării; e) nivelul dezvoltării industriei.
15. 58. Teoria avantajului comparativ relativ susţine că unităţile economice se specializează în
producerea acelor bunuri care le asigură : a) cel mai mare CTM; b) cel mai mic CTM;
c)cel mai mare costul de oportunitate; d)un CVM minim ; e) cel mai mic cost de
oportunitate.
16. În cadrul economiei de schimb, ponderea cea mai mare în ansamblul bunurilor economice
o au: a) bunurile marfare; b) bunurile parţial marfare; c) bunurile non-marfare; d)
bunurile libere; e) nici un răspuns corect.
17. Următoarele afirmaţii cu privire la sistemul economiei de piaţă concurenţială şi cel al

economiei de comandă sunt adevărate: 1) primul se bazează pe economia de schimb şi cel
de-al doilea pe economia naturală; 2) ambele au la bază principiile economiei de
schimb; 3)în modelul teoretic al economiei de comandă sinteza deciziilor economice o
reprezintă planul unic; 4) în modelul teoretic al economiei cu piaţă concurenţială,
preţul se formează liber, în funcţie de cerere şi de ofertă; 5) a+b+c.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4; b) 2+3+4; c) 1+3+4; d) 2+3; e) 5.

lOMoARcPSD|6067151
18. Deţine avantaj comparativ (relativ): a) agentul economic care obţine în prezent un bun cu
un cost de oportunitate mai mic decât în perioada anterioară; b) agentul economic care
obţine în prezent un bun cu un cost de oportunitate mai mare decât în perioada anterioară;
c) agentul economic care produce bunuri de lux; d) agentul economic care produce bunuri
de calitate superioară; e) nici un răspuns corect.
19. Cunoaştem că într-o perioadă de timp, cu aceleaşi resurse, doi producători A şi B pot
produce bunurile X şi Y . Producătorul A obţine 6X sau 3Y, iar producătorul B obţine
15X sau 6Y.Înainte de specializare, cei doi agenţi economici utilizau 2/3 din resurse
pentru producerea bunului X şi 1/3 pentru producerea bunului Y. Specializarea celor doi
agenţi economici şi sporul de producţie obţinut după specializare sunt determinate astfel:
a) A se specializează în X şi B în Y; 3X şi 2Y ; b) A se specializează în X şi B în Y ; 2X şi
3Y ; c) A se specializează în Y şi B în X ; nu avem spor de producţie ; d) A se
specializează în Y şi B în X ; 1X şi 3 Y ; e) A se specializează în Y şi B în X ;1X
20. Se constituie în caracteristici ale economiei de schimb: a) fiecare agent economic decide şi
acţionează în conformitate cu realizarea tuturor categoriilor de interese; b) plata
impozitelor; c) practicarea de activităţi casnice; d) valoarea de piaţă a bunurilor
economice este exprimată sub formă monetară; e) proprietatea publică asupra
infrastructurii economice.
21. Pentru a produce 20 bunuri X, ţara A consumă 300 de ore de muncă, iar pentru a produce
40 de bunuri Y 200 de ore de muncă. Pentru a produce 20 unităţi din X, ţara B renunţă la
10 unităţi din Y. Atunci : a) A se specializează în X b) B se specializează în X c) A se
specializează în Y d) B se specializează în Y.
22. Nu reprezintă un atribut definitoriu al proprietăţii: a) posesiunea; b) non-rivalitatea;

c)folosinţa; d) dispoziţia; e) uzufructul.
23. Nu reprezintă o caracteristică esenţială a sistemului economiei de piaţă: a) proprietatea

privată asupra factorilor de producţie; b) urmărirea de către indivizi a propriului interes; c)
intervenţia limitată a statului în economie; d) planificarea distribuţiei principalelor
resurse la nivel social; e) manifestarea liberă a iniţiativei agenţilor economici.
24. Reprezintă un punct slab al sistemului economiei de piaţă: a) eficienţa economică ridicată;
b) libertatea economică; c) libertatea politică; d) democraţia reală;e) inegalitatea mare în
distribuţia veniturilor între membrii societăţii.
25. Un nivel ridicat al protecţiei sociale într-un sistem al economiei de piaţă presupune: a) o
intervenţie omniprezentă a statului în economie; b) un buget de stat atât de ridicat astfel
încât proprietatea publică să fie dominantă în economie; c) un înalt nivel de dezvoltare
economică şi socială; d) o contradicţie în termeni, referitor la capitalism; e) un sistem
numit „socialism de piaţă”.
26. În cadrul unei economii de piaţă: a) resursele sunt în totalitate în proprietatea

statului;b)resursele aparţin indivizilor, iar alocarea lor este decisă de guvern; c) resursele
aparţin guvernului, iar alocarea lor este decisă de indivizi; d) proprietarii resurselor
decid alocarea lor; e) oricare dintre variantele de mai sus poate fi adevărată.

lOMoARcPSD|6067151
Consumatorul
1. Atunci când se consumă în mod succesiv unităţi din acelaşi bun economic, până la
saturaţie: a) Umg creşte şi UT scade; b) Umg rămâne constantă şi UT scade; c) Umg
descreşte în aceeaşi măsură cu UT; d) Umg creşte în aceeaşi măsură cu UT; e) Umg
descreşte iar UT creşte.
2. Panta curbei de indiferenţă este: a) raportul dintre preţurile bunurilor;b) dreapta bugetului;
c) raportul dintre utilitatea totală a bunului substituit şi utilitatea totală a bunului care îl
substituie; d) rata marginală de substituţie; e) raportul dintre utilitatea totală a bunului
care substituie şi utilitatea totală a bunului substituit.
3. Prin consumul succesiv a unor unităţi din acelaşi bun economic, până la saturaţie,
utilitatea totală este: a) pozitivă şi descrescătoare; b) negativă; c) zero; d) descrescătoare;
e) pozitivă şi crescătoare.
4. Utilitatea totală este maximă atunci când: a) UmgA=UmgB; b) UmgA/PB=UmgB/PA; c)

UmgA/UmgB=PA; d) UmgA/PA=UmgB/PB; e) UmgB/UmgA=PA/PB.
5. Un individ are un venit disponibil Vd=20 u.m. El consumă două bunuri X şi Y cu preţurile
Px=1 u.m. şi Py=2 u.m. În condiţiile în care Umgx=10-Qx iar Umgy=28-2Qy, programul de
consum care asigură echilibrul consumatorului este: a) 2X şi 3Y; b) 4X şi 8Y; c) 3X şi
2Y; d) 8X şi 4Y; e) 2X şi 5Y.
6. Funcţia utilităţii totale a unui individ este UT=53Qx, unde Qx reprezintă cantitatea
consumată din bunul X. În condiţiile în care Px=2 u.m., iar venitul disponibil al individului
este Vd=200 u.m., utilitatea marginală a consumului din bunul X este: a) 2; b) 3; c) 1; d)
4; e) 5.
7. Conform legii lui Gossen, atunci când se consumă unităţi succesive dintr-un bun,
intensitatea nevoii umane pentru bunul respectiv: a) scade; b) creşte; c) nu se modifică; d)
întâi creşte, apoi scade; e) se accentuează.
8. Dacă utilitatea marginală a unui bun este zero, atunci utilitatea totală este: a) zero; b)
negativă; c) crescătoare; d) descrescătoare; e) maximă şi constantă.
9. Curba coşurilor de consum care generează acelaşi nivel al utilităţii consumului se

numeşte: a) linie a bugetului; b) curbă a cererii; c) curbă a ofertei; d) curbă de
indiferenţă; e) izocost.
10. Curbele de indiferenţă au o pantă negativă deoarece: a)atunci când consumatorul obţine
o cantitate suplimentară dintr-un bun, trebuie să renunţe la o cantitate din celălalt
bun pentru a păstra utilitatea constantă; b)atunci când consumatorul obţine o cantitate
suplimentară dintr-un bun, trebuie să obţină o cantitate suplimentară şi din celălalt bun
pentru a păstra utilitatea constantă;c) rata marginală de substituţie nu este constantă; d)
rata marginală de substituţie este pozitivă; e) nici un răspuns din cele de mai sus.
11. Diferenţa dintre valoarea bunului – cât de mult suntem dispuşi să plătim pentru a-l procura
- şi preţul aferent acelui bun pe piaţă, la un moment dat, reprezintă: a)surplusul

lOMoARcPSD|6067151
producătorului; b) surplusul de venituri la bugetul statului; c) surplusul de cantitate pe

piaţă; d) surplusul consumatorului; e) isoutilitatea.
12. Panta curbei de indiferenţă este: a) raportul dintre preţurile bunurilor; b) unitară; c)
raportul dintre utilitatea totală a bunului substituit şi utilitatea totală a bunului care îl
substituie; d) raportul dintre utilitatea totală a bunului care substituie şi utilitatea totală a
bunului substituit; e) rata marginală de substituţie în consum.
13. Sporul de utilitate obţinut prin consumul succesiv al unor unităţi suplimentare dintr-un
bun este: a)constant; b) întotdeauna negativ; c) întotdeauna pozitiv; d) de regulă crescător;
e)descrescător.
14. Dacă preţul bunului X este cu 100% mai mare decât preţul bunului Y, atunci un
consumator raţional alege: a) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mare decât cantitatea
din bunul Y; b) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mică decât cantitatea din bunul Y; c)
UmgX
cantităţile din cele două bunuri astfel încât 2 ; d) cantităţile din cele două
UmgY
UmgX 1
bunuri astfel încât  ; e) cantităţile din cele două bunuri pentru care utilităţile lor
UmgY 2
marginale sunt egale.
UmgA UmgB
15. Dacă  , atunci consumatorul realizează o creştere a utilităţii totale dacă: a)
PA PB
consumă mai puţine unităţi din bunul A; b) consumă cantităţi egale din bunurile A şi B; c)
consumă mai puţin din ambele bunuri; d) consumă mai mult din ambele bunuri; e)
consumă mai multe unităţi din bunul A.
16. Un consumator are un venit disponibil de 14 u.m. Utilităţile marginale resimţite în urma
consumului a două bunuri, X şi Y, sunt date de relaţiile UmgX 10 2X , UmgY 5  Y .
Dacă preţurile celor două bunuri sunt PX PY 2 , atunci programul de consum care
asigură echilibrul consumatorului este: a) 3X şi 3Y; b) 3X şi 4Y; c) 3X şi 7Y; d) 4X şi 3Y;
e) 7X şi 7Y.
Umg X Umg Y
17. Dacă  , atunci pentru a atinge starea de optim, consumatorul raţional: a) va
PX PY
mări consumul din X şi va renunţa la consumul bunului Y; b) va mări consumul din Y şi
din bunul X; c) va mări consumul din Y şi va renunţa la o parte din consumul
bunului X; d) va reduce consumul Y şi din bunul X; e) va renunţa să mai consume cele
două bunuri pentru că nu va atinge niciodată starea de echilibru.
18. Un consumator are o funcţie de utilitate totală de tipul U(X,Y ) 3X Y . Venitul
disponibil de 16, iar preţurile celor două bunuri sunt PX 1 şi PY 2 . Programul de
consum ce asigură echilibrul consumatorului este: a) 5X şi 2Y; b) 5X şi 5Y; c) 6X şi 5Y;
d) 8X şi 4Y; e) 10X şi 3Y.
19. Două curbe de indiferenţă ale unui consumator se intersectează doar atunci când:
a)utilitatea a două variante de consum de pe aceeaşi curbă este egală; b) ratele marginale
de substituţie pentru cele două curbe sunt egale; c) consumatorul consumă excesiv de mult

lOMoARcPSD|6067151
dintr-un bun; d) bunurile sunt substituibile; e) nici un răspuns, pentru că două curbe de
indiferenţă ale unui consumator nu se pot intersecta.
20. Venitul disponibil al unui individ este de 360 u.m. El achiziţionează două bunuri la
preţurile px=12 u.m. şi py = 9 u.m.. Dacă preţul lui X creşte de la 12 u.m. la 20 u.m. atunci:
a)linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre dreapta; b)linia bugetului
pentru acest consumator se deplasează spre stânga; c)linia bugetului pentru acest
consumator nu se modifică; d) cantitatea achiziţionată din bunul X se reduce; d)
cantitatea achiziţionată din bunul X creşte.
21. Funcţia utilităţii totale obţinută prin consumul a două bunuri X şi Y este UT(x,y) =
5x+3y+4. Preţul bunului X este Px = 10 u.m. Care ar trebui să fie preţul bunului Y la
punctul de echilibru ? a) 6 u.m.; b) 10 u.m.; c) 12 u.m.; d) 3 u.m; e) 5 u.m.
22. Venitul disponibil al unui individ este de 240 u.m. El achiziţionează două bunuri la
preţurile px= 8 u.m. şi py = 12 u.m.. Dacă preţul lui Y scade de la 12 u.m. la 8 u.m. atunci:
a) linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre dreapta; b)linia bugetului
pentru acest consumator se deplasează spre stânga; c) linia bugetului pentru acest
consumator nu se modifică;d) cantitatea achiziţionată din bunul X se reduce; e)cantitatea
achiziţionată din bunul Y creşte.
23. La o utilitate marginală nulă, utilitatea totală, ca urmare a consumului total succesiv dintr-
un anumit bun economic este: a) maximă; b) în scădere; c) negativă; d) minimă; e)medie.
24. Un consumator obţine maximum de utilitate în condiţiile venitului disponibil dat, atunci
când:a) utilitatea marginală este pozitivă; b) utilitatea individuală este maximă; c) raportul
utilitate marginală-preţ este acelaşi pentru toate bunurile consumate; d) utilitatea adiţională
este negativă; e)raportul dintre utilităţile marginale este constant.
25. În procesul satisfacerii trebuinţelor sale, un consumator raţional alege : a) bunurile pe care
le preferă şi cantităţile dorite; b) factorii de producţie folosiţi şi cantităţile necesare; c)
nevoile pe care le satisface cu prioritate şi proporţiile lor; d) tehnologiile poluante şi
resursele alternative; e) a şi c.
26. Potrivit legii utilităţii marginale descrescânde atunci când consumul unui bun are loc în
mod succesiv: a) utilitatea totală creşte în ritm crescător; b) utilitatea marginală devine
negativă; c) utilitatea totală descreşte progresiv; d) utilitatea marginală este descrescătoare;
e) utilitatea marginală creşte în ritm descrescător.
27. Umgx=20-X, Umgy=18-2Y. Presupunem că preţul unei unităţi de X este egal cu preţul unei
unităţi de Y şi egal cu 2. Care este programul de consum şi utilitatea totală aferentă, dacă
se cheltuiesc 10 u.m. pentru cumpărarea celor două bunuri de către un consumator raţional
? : a) (4,1); 52; b) (4,1); 71; c) (1,4); 53; d) (4,1); 86; e) (2,2); 19.
28. Dacă utilitatea marginală a unui bun este nulă, atunci: a) utilitatea totală este maximă; b)
bunul respectiv nu este dorit de consumatori; c) consumatorul este în echilibru; d)
utilitatea totală este, de asemenea, nulă; e) principiul utilităţii marginale descrescânde nu
este valabil.

lOMoARcPSD|6067151
29. Reprezentarea grafică a combinaţiilor de cantităţi de bunuri (A,B) ce corespund aceluiaşi

nivel al utilităţii totale a consumului se numeşte: a) linie a bugetului; b) curbă a cererii; c)
curbă a ratelor marginale de substituţie în consum; d) curbă de indiferenţă; e) nici una
dintre cele de mai sus.
30. Utilitatea marginală este întotdeauna: a) pozitivă; b) negativă; c) crescătoare; d)

descrescătoare; e) egală cu utilitatea totală.
31. Utilitatea totală este întotdeauna: a) crescătoare; b) descrescătoare; c) mai mare decât cea
marginală; d) egală cu suma utilităţilor marginale; e) egală cu bugetul consumatorului.
32. Dacă un consumator cumpără două bunuri A şi B într-o anumită combinaţie, creşterea
preţului bunului A ceteris paribus va determina: a) o modificare a curbelor de indiferenţă
a consumatorului; b) reducerea preţului relativ al bunului B; c) o reducere a venitului
nominal al consumatorului; d) a+b; e) a+c.
33. Utilitatea marginală este maximă: a) în punctul de minim al utilităţii totale; b) în punctul
de maxim al utilităţii totale; c) pentru prima unitate consumată; d) pentru ultima unitate
consumată; e) când utilitatea totală este zero.
34. Linia bugetului ne arată : a) combinaţii de două bunuri ce se pot achiziţiona cu un anumit
venit disponibil; b) preţurile la care pot fi produse două bunuri; c) diferite combinaţii de
două resurse care îi permit unei ţări realizarea unei cantităţi date de producţie; d) diferite
combinaţii de două resurse care îi permit unei ţări realizarea unor diferite cantităţi de
producţie; e) diferitele combinaţii de două produse pe care o ţară le poate realiza cu
resursele de care dispune.
35. Un consumator achiziţionează două bunuri A şi B ale căror utilităţi marginale sunt 500,
respectiv 200. Dacă preţul bunului A este 10.000 lei şi al bunului B 2.000 lei, atunci
consumatorul: a) va menţine constant consumul din ambele bunuri; b) va mări consumul
din B şi va reduce consumul din A; c) va mări consumul din A şi va reduce consumul din
B; d) va mări consumul din ambele bunuri; e) va reduce consumul din ambele bunuri.
36. Dacă produsul dintre utilitatea marginală a unui bun X şi preţul unui bun substituibil Y
este 48, preţul bunului X este de 8 u.m., iar utilitatea totală este maximă, atunci utilitatea
marginală a bunului Y este: a) 384; b) 6; c) 8 ;d) 24; e) 22.
37. Fie funcţia de utilitate U(x,y) = 2xy. În punctul de coordonate A(2,4) de pe curba de
indiferenţă optimă, rata marginală de substituţie a bunului X cu bunul Y (RMSxy) este : a)
1,5 ; b) 3 ; c) 4 ; d) 5 ; e) 6.
38. Dacă utilitatea marginală a ultimei unităţi din bunul X este de trei ori mai mare decât cea a
ultimei unităţi din bunul Y, un consumator îşi asigură starea de echilibru atunci când:a)
preţul unitar al bunului X este de trei ori mai mare decât cel al bunului Y; b)preţurile
unitare ale lui X şi Y sunt egale; c) preţul unitar al bunului X reprezintă 33% din cel al
bunului Y; d) preţul unitar al bunului X este cu 33% superior celui al bunului Y; e) nici
una dintre alternativele de mai sus.
39. Obiectivul consumatorului raţional, adică maximizarea utilităţii totale, este atins atunci
când: a) utilitatea marginală este maximă; b) utilitatea marginală este identică pentru toate

lOMoARcPSD|6067151
bunurile care intră în consum; c) utilitatea marginală aferentă ultimei unităţi monetare
cheltuită pentru fiecare bun este aceeaşi; d)preţurile de achiziţie ale bunurilor sunt minime;
e)toate bunurile economice sunt distribuite în mod gratuit.
40. Legea utilităţii marginale descrescătoare arată că: a) pe măsură ce creşte cantitatea
consumată dintr-un bun, satisfacţia totală creşte cu o rată crescătoare; b) pe măsură ce
creşte cantitatea consumată dintr-un bun, satisfacţia adusă de ultima unitate creşte; c)
odată cu creşterea consumului succesiv dintr-un bun, satisfacţia aferentă ultimei
unităţi este inferioară celei consumate anterior; d) pe măsură ce creşte cantitatea
consumată dintr-un bun, satisfacţia totală scade; e) o nouă unitate consumată dintr-un bun
se adresează unei nevoi în creştere.
41. Identificaţi relaţia corectă dintre utilitatea marginală şi utilitatea totală în urma consumului
unei unităţi suplimentare dintr-un bun de către un consumator raţional: a) scade; creşte cu
o rată descrescătoare; b) creşte; creşte; c) scade; creşte cu o rată crescătoare; d) creşte;
scade cu o rată descrescătoare; e) creşte; rămâne constantă.
42. Adam Smith nu a putut explica paradoxul valorii (apă – diamant) deoarece nu a făcut
distincţia dintre: a) cerere – ofertă; b) utilitate individuală – utilitate marginală; c) utilitate
marginală – utilitate totală; d) surplusul consumatorului – surplusul producătorului; e)
preţuri de piaţă - preţuri administrate.
43. O persoană atribuie următoarele valori monetare pentru bunul bere: prima doză 10 u.m.; a
doua doză 8 u.m. Preţul plătit de acesta este de 7 u.m./doză. Surplusul consumatorului
aferent primei doze este de : a) 10 u.m.; b) 17 u.m.; c) 3 u.m.; d) 1 u.m.; e) 18 u.m.
44. Surplusul consumatorului este reprezentat grafic de: a) aria cuprinsă între axa orizontală a
graficului şi preţul pieţei; b) aria situată sub curba cererii şi deasupra axei orizontale a
graficului; c) aria situată deasupra preţului pieţei şi între curba cererii şi ordonată; d)
aria cuprinsă între curba cererii şi axele de coordonate; e)aria situată sub preţul de
echilibru şi deasupra ofertei.
45. Atunci când un consumator acordă o importanţă mai mare programului de consum A în
comparaţie cu programul de consum B, putem afirma că: a) între A şi B există o relaţie de
indiferenţă; b) între A şi B există o relaţie de strictă preferinţă; c) satisfacţia conferită
de A este mai mică în comparaţie cu cea a programului B; d) satisfacţia conferită de A este
identică cu cea a programului B; e) b + c.
46. Ansamblul de combinaţii de consum de la care consumatorul se aşteaptă să obţină acelaşi

nivel de satisfacţie reprezintă : a) curba de izoproducţie; b) curba de indiferenţă; c) harta
curbelor de indiferenţă; d) setul combinaţiilor slab preferate; e) dreapta bugetului.
47. Curbele de indiferenţă au în mod normal pante negative deoarece: a) creşterea consumului
din bunul X implică creşterea consumului din bunul Y, astfel încât utilitatea totală să
rămână constantă; b) creşterea consumului din bunul X implică reducerea consumului
din Y, astfel încât utilitatea totală să rămână constantă; c) rata marginală de substituţie
este constantă; d) rata marginală de substituţie este pozitivă; e)creşterea consumului din
bunul X nu influenţează consumul din bunul Y.

lOMoARcPSD|6067151
48. Fie următoarea ecuaţie a bugetului 100 = 2X + 4Y. Panta liniei bugetului este:a) -2/4; b) 4;
c) 2/4; d) 25; e) 1/4.
49. Dacă are loc o creştere a preţului bunului X (aflat pe abscisă), în condiţiile caeteris
paribus, panta liniei bugetului va: a) creşte; b) scădea; c) rămâne constantă; d) se va
reduce la jumătate; e) toate cele de mai sus.
50. Bunurile x şi y sunt bunuri pereche, care pot fi combinate în programele de consum
a,b,c,d, echivalente, după cum urmează:
Programul y x RMS
a 20 10 -
b 15 12
c 10 14,5
d 5 18,5
Când se trece succesiv de la b la c, apoi de la c la d, RMS: a)creşte; b) scade; c)rămâne
neschimbată; d) la început creşte şi apoi scade; e)la început scade şi apoi creşte.
51. Când utilitatea marginală a bunului X este descrescătoare, dar pozitivă, utilitatea totală
resimţită de consumator: a) devine negativă; b) creşte cu o rată crescătoare; c) scade;
d)creşte cu o rată descrescătoare; e) rămâne neschimbată.
52. Funcţia utilităţii totale pentru un consumator este: U=(x+4)(y+6). Dacă Px=Py=10um, iar
venitul de care dispune consumatorul este de 100 um. Sǎ se determine cantităţile din
bunurile x şi y, care-i maximizează utilitatea sunt : a) x=3,y=7; b) x=6,y=4; c) x=4,y=6;
d)x=7,y=3; e) x=5,y=5.
53. Surplusul consumatorului: 1) poate fi măsurat cu distanţa de-a lungul axei verticale a
graficului;2) reprezintă diferenţa dintre preţul pe care consumatorul este dispus să-l
plătească şi preţul pieţei pentru bunul respectiv; 3) poate fi măsurat cu distanţa de-a
lungul axei orizontale; 4) poate fi măsurat cu aria dintre diagrama cererii şi linia
orizontală la preţul pieţei ; 5) este un câştig potenţial.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+4+5.
54. Funcţia utilităţii totale scontate a se obţine este de tipul U(x,y)=xy2+10. Venitul disponibil
al consumatorului este de 54 u.m. Preţurile sunt: 1 u.m./buc. pentru bunul X, respectiv de
4 u.m./buc. pentru bunul Y. Cantitatea din cele două bunuri care va fi achiziţionată în
condiţiile echilibrului sunt : a) x=18, y=9; b) x=10, y=12;c) x=6, y=12; d) x=9, y=18, e)
x= 12, y= 6.
55. Un consumator are funcţia de UT(x,y)=xy2. El dispune de un buget de 240 u.m.

săptămânal iar preţurile bunurilor sunt Px=2 şi Py=4. Programul de achiziţie care îi asigură
echilibrul şi mărimea satisfacţiei totale pe care o realizează reprezintă: a) 40X, 60Y şi
40000; b) 40X, 40Y şi 64000; c) 20X, 60Y şi 54000; d) 10X, 20Y şi 30000; e)60X, 40Y şi
64000.
56. Utilitatea marginală: 1) reprezintă satisfacţia suplimentară scontată a se obţine în

urma creşterii consumului cu o unitate, în condiţiile „ceteris paribus”; 2) reprezintă

lOMoARcPSD|6067151
prima derivată a utilităţii totale ( când bunurile sunt infinit divizibile); 3) este de
regulă descrescătoare; 4) poate fi şi negativă; 5) este nulă.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+4+5; b) 2+3+4+5; c) 1+4+5; d) 1+2+3+5; e) 1+2+3+4.
57. Deplasarea dreptei bugetului consumatorului spre dreapta, paralel cu cea iniţială, este
determinata de: a) o scădere a venitului consumatorului; b) o creştere a preţului bunului X,
conţinut în programul de consum;c) o scădere a preţului bunului Y, conţinut în programul
de consum; d) o creştere a venitului consumatorului; e) o scădere în aceeaşi proporţie
a preturilor celor doua bunuri X şi Y.
58. Reducerea bugetului de achiziţii pentru consumator şi a preţurilor bunurilor x şi y în

aceeaşi proporţie, conduce la: a) o deplasare spre dreapta a dreptei bugetului; b) o
deplasare spre stânga a dreptei bugetului; c) o scădere a pantei dreptei bugetului; d)
aceeaşi utilitate totală resimţită de consumator; e) o scădere a utilităţii totale resimţită
de consumator.
59. Punctul de tangenţă a dreptei bugetului şi a isophelimei indică: a) echilibrul static al

consumatorului; b) echilibrul static al producătorului; c) nivelul producţiei optime; d)
programul de achiziţii care maximizează utilitatea totală; e) nici un răspuns corect.
60. Un student de la Facultatea de Management a economisit în timpul anului suma de 250

Euro, cu care intenţionează să achiziţioneze un bilet pentru un sejur la munte Tariful
stabilit de la agenţia de voiaj este de 150 Euro şi ,astfel studentul are posibilitatea, ca din
banii rămaşi după achitarea biletului, să mai achiziţioneze şi un echipament de schi cu 50
Euro. În această situaţie, surplusul consumatorului este : a) 100 Euro; b) 50 Euro; c) 150
Euro; d) 250 Euro; e) nu se poate determina pe baza datelor de mai sus.
61. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: a) utilitatea marginală este pozitivă şi
crescătoare; b) pe măsură ce sporeşte cantitatea consumată dintr-un bun, utilitatea totală şi
cea marginală scad; c) utilitatea totală este maximă când utilitatea marginală este
nulă; d) pe măsură ce sporeşte cantitatea consumată dintr-un bun, utilitatea totală şi cea
marginală cresc; e) pe măsură ce satisfacţia consumării unei unităţi suplimentare dintr-un
bun scade, satisfacţia globală se diminuează.
62. Curba Engel desemnează: a) acele achiziţii care maximizează satisfacţia consumatorului
când se modifică preţurile unitare; b) evoluţia structurii achiziţiilor care maximizează
satisfacţia consumatorului când se modifică venitul; c) relaţia dintre nivelul impozitării
şi încasările bugetare; d) relaţia negativă dintre şomaj şi inflaţie; e) acele achiziţii care
maximizează satisfacţia consumatorului când se modifică preferinţele consumatorilor;
63. Un consumator dispune de un venit de 90 u.m. În urma consumului a două bunuri X şi Y

el obţine o utilitate totală dată de următoarea funcţie : UT(X,Y)=3X 2Y, iar preţurile celor
două bunuri sunt Px=20 u.m. şi Py=10 u.m. Programul de consum care maximizează
utilitatea totală şi valoarea acesteia este : a) X=7, Y=2, UT=105; b) X=3, Y=3, UT=91; c)
X=3, Y=4, UT=108; d)X=3, Y=3, UT=81; e) X=5, Y=2, UT=150.
64. Un consumator cu un venit disponibil total de 20 u.m. isi construieste un program de

consum format din doua bunuri x si y. UT=2x+y 2-xy iar preturile celor doua bunuri sunt
PX=2 PY=1. Programul de consum care va oferi satisfacţia maximă este : a) x=3, y=14; b)
x=2, y=9 ; c) x=1, y=18 ; d) x=2, y=16 ; e) x=9, y=2.

lOMoARcPSD|6067151
65. Un consumator achiziţionează doar alimente şi îmbrăcăminte, considerate bunuri normale.

Presupunând că preţul la alimente înregistrează o scădere, vom observa cum achiziţiile de
îmbrăcăminte :a)scad datorită efectului de venit b)cresc datorită efectului de venit
c)cresc datorită efectului de substituţie d)scad datorită efectului de substituţie e)rămân
constante doarece cererea pentru îmbrăcăminte este relativ inelastică.
66. Care dintre următoarele exprimă legea utilităţii marginale descrescânde ?a)cu cât o
persoană consumă mai mult dintr-un bun, cu atât mai mică este utilitatea pe care o obţine
din consumul acelui bun b)cu cât se consumă mai mult dintr-un bun, satisfacţia
adiţională pe care o obţine de pe urma consumului unei unităţi suplimentare scade
c)cu cât se consumă mai puţin dintr-un bun, cu atât utilitatea pe care o obţine este mai
mică d)cu cât se consumă mai puţin dintr-un bun, satisfacţia adiţională resimţită de pe
urma unei unităţi suplimentare este mai mică e)nici una dintre cele de mai sus
67. Un consumator raţional consumă 2 bunuri, x şi y, astfel încât: Umx/Umy = 2Px/Py. Ce

trebuie să facă acest consumator pentru a ajunge la echilibru:a) să consume mai mult x ;b)
să consume mai mult y ;c) să menţină actualul nivel al consumului d)este deja la
echilibru e)săj consume mai putin y
68. În cazul bunurilor normale panta curbei de indiferenţă este :a) crescătoare;b)
descrescătoare;c) constantǎ;d) infinit;e) nulă.
69. Dacǎ un consumator se deplasează de-a lungul aceleiaşi curbe de indiferenţǎ pierderea de
utilitate trebuie sǎ fie:a) >1;b) 0;c) <1 d) cu o valoare imposibil de precizat e)negativă
70. Dacǎ venitul consumatorului creşte , iar preţul celor douǎ bunuri nu se modificǎ, nivelul
utilităţii unui individ : a) creşte;b) scade;c) rămâne constant d)depinde de preferinţele
relative e)este negativă.
71. În care dintre situaţiile de mai jos creşterea bugetului a permis creşterea optimului
consumatorului:
a) b) c) d) e)
72. Dacă preţul unui bun Giffen scade venitul real al consumatorului va : a)scade b)rămâne
neschimbat c)nu este afectat de către modificarea preţurilor relative ale bunurilor d)
creşte e) scade datorită inferiorităţii bunurilor
Cererea
1. Cererea pentru bunul x este elastică, iar preţul înregistrează o scădere. Ca rezultat, venitul
total obţinut de vânzător: a) creşte; b) scade; c) rămâne neschimbat; d) creşte dacă este
bun Giffen; e) scade dacă este bun de lux.

lOMoARcPSD|6067151
2. Bunurile x şi y sunt complementare. Px scade, iar Py este constant. Cererea săptămânală

pentru bunul y: a) creşte; b) scade; c) rămâne neschimbată. d) nu putem determina
modificarea; e) scade dacă este un bun Giffen
3. Bunul „x” este un bun Giffen. Dacă venitul consumatorului scade, cererea pentru acest
bun (caeteris paribus): a) creşte; b) scade; c) rămâne neschimbată. d) pe termen scurt
scade; e) dacă este bun de lux creşte.
4. Elasticitatea cererii pentru automobile este de 0,5 în raport de preţ şi 2,5 în raport de
veniturile consumatorilor. În t0, cererea anuală de automobile=10000 bucăţi. În t 1 se
scontează creşterea preţurilor cu 10%, iar a veniturilor menajelor cu 8%. Cantitatea de
automobile cerute (caeteris paribus): a) creste cu 25% si devine12500; b) scade cu 15% şi
devine 8500; c) rămâne neschimbată; d) creşte cu 15% şi devine 11500; e)creşte, dar nu
poate fi determinată creşterea.
5. Curba cererii unui bun se deplasează spre dreapta dacă: a) preţul unitar creşte; b)preţul
unitar scade; c) veniturile medii ale menajelor cresc; d) preferinţele consumatorilor
pentru acest bun scad; e) preţurile factorilor de producţie din care se obţine scad;
6. Producătorii de aspirină şi farmaciştii decid să reducă preţul la aspirină, în medie cu 10%,

dar diferenţiat în funcţie de sortiment. Dacă celelalte împrejurări nu se schimbă, încasările
lor: a) cresc; b) scad; c) rămân neschimbate; d) cresc în mediul urban; e)scad în mediul
rural
7. În t1, preţul unui bun normal este 90%P0, iar cantitatea cerută este 1,2Q0.De aici rezultă că:
a) venitul total creşte; b) cererea este elastică, iar Kec/p este 2; c)venitul se reduce cu
8%; d) profiturile producătorilor şi vânzătorilor în mod sigur vor creşte; e) cererea este
elastică, dar nu se poate calcula Kec/p
8. Pentru un menaj evoluţia cererii cererea lunară pentru bunul x (bucăţi) în funcţie de
evoluţia venitului (mii RON) se prezintă astfel:
Venitul Cererea săptămânală
2 40
2,1 45
4 47
5 46
6 43
7 40
Pentru această familie bunul x este: a) normal; b) de lux; c) inferior; d) de larg
consum; e) Giffen.
9. Cererea pieţei pentru un bun oarecare, să presupunem agroalimentar este comparativ cu

nevoile pentru acest bun: a) identică; b) superioară; c) inferioară; d) inferioară dacă se
percep accize; e) identică dacă se percepe TVA.
10. Îngrjorarea faţă de efectele gripei aviare determină modificări asupra configuraţiei curbei
cererii pentru carnea de pasăre şi cea de vită, peşte etc. Evoluţiile acestora s-au concretizat
în: a) au rămas neschimbate pentru că nu s-a schimbat preţul; b) s-au deplasat la stânga; c)
cea pentru carne de vită s-a deplasat la dreapta pentru că s-a redus preţul şi la cele pentru
pasăre şi peşte la stânga pentru că a crescut preţul; d) prima la stânga, celelalte la

lOMoARcPSD|6067151
dreapta pentru că s-a modificat numărul de consumatori; e) toate s-au deplasat la

dreapta.
11. Se anticipează că în următorii ani preţurile carburanţilor auto vor înregistra un trend
ascendent puternic. Cererea de autoturisme de mic, şi respectiv mare litraj (capacitate
cilindrică) va evolua astfel: a) scade; b) creşte; c) creşte, scade; d) scade, creşte;
e)neschimbată.
12. Pentru menajele de tineri căsătoriţi, Kec/v pentru bunul „x” este de 1,2. Veniturile
acestora vor creşte în anul următor în medie cu 10%, caeteris paribus. Ca rezultat,
ponderea cheltuielilor pentru bunul „x” în bugetul familiilor de tineri: a) creşte cu 2%; b)
scade cu 5%; c) rămâne neschimbată; d) creşte cu 12%; e) scade cu 12%;
13. Kec/p are valoarea 1,6, iar preţul va scădea cu 5%. Ca rezultat al creşterii cererii şi
producţiei din bunul „x” CT va creşte cu 6%. Ca rezultat, profitul total: a) creşte; b)scade;
c) rămâne neschimbat; d) poate fi mai mic, mai mare sau egal ca profitul anterior; e)
creşte dacă piaţa este de oligopol.
14. Preţurile la manualele universitare cresc. Cererea pentru acestea pentru studenţii care nu
au acces la Internet este: a) elastică; b) inelastică; c) cu elasticitate unitară; d)încrucişată;
e) perfect inelastică.
15. Pentru cetăţenii pasionaţi să se informeze din presa centrală şi având acces la Internet,
dacă preţul ziarelor creşte, cererea pentru acestea se manifestă ca fiind: a) elastică;
b)inelastică; c) cu elasticitate unitară; d) încrucişată; e) perfect inelastică
16. Coeficientul de elasticitate a cererii bunului „x” în raport de preţul bunului „y” se
 % Py  %Cx
determină după relaţia: a) a) K ecx / py  ; b) K ecx / py 
 % Py
; c)
 %Cx
 % Py  %Cx
K ecx / py  ; d) K ecx / py  % Py ; e) a-d false.
 %Cx
17. Când coeficientul de elasticitate a cererii bunului x în raport de preţul bunului y este
pozitiv, respectivele bunuri sunt: a) substituibile; b) complementare; c) indiferente;
d)iniţial substituibile, apoi complementare; e) iniţial indiferente, apoi substituibile.
18. Dacă la creşterea cu 30% a preţului o firmă pierde 50% din cantitatea vândută, atunci
cererea este: a) a) inelastică; b) elastică; c)cu elasticitate unitară; d) perfect elastică;
e)perfect inelastică.
19. Bunurile x si y sunt perfect substituibile. Dacǎ preţul bunului x va creşte : a) cantitatea
cerutǎ din bunul x va creşte, iar cea din bunul y va scădea; b) cantitatea cerutǎ din
bunul x va scǎdea, iar cea din bunul y va creşte; c) cantitatea cerutǎ din cele doua
bunuri va creşte; d) cantitatea cerutǎ din cele doua bunuri va scădea ; e) nu se poate
determina.
20. Din punct de vedere al elasticităţii cererii în funcţie de venit, bunurile pot fi : 1) normale;
2) inferioare; 3) substituibile; 4) complementare; 5) neutre.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3; c) 2+3+5; d) 2+4; e) 1+2.

lOMoARcPSD|6067151
21. Sunt condiţii ale cererii: 1) modificarea veniturilor băneşti ale consumatorilor;
2)modificarea preţului bunului respectiv; 3) numărul de cumpărători; 4) preferinţele
cumpărătorilor; 5) previziunile privind evoluţia preţului şi a veniturilor.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+3+4+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+4+5.
22. Efectul de substituţie şi efectul de venit sunt implicate în înţelegerea: a) legii utilităţii
marginale descrescânde; b) surplusului consumatorului; c) legii generale a cererii;
d)surplusului producătorului; e) legii generale a ofertei.
23. Deplasarea curbei cererii pentru un bun este determinatǎ de modificarea: 1) venitului
consumatorilor; 2) preţului acelui bun; 3) preţului altor bunuri; 4) modificarea
numărului consumatorilor; 5) modificarea preferinţelor consumatorilor.
24. În cazul bunurilor substituibile sunt corecte propoziţiile: 1) dacă preţul lui Y creşte,
sporeşte cantitatea cerută din bunul X; 2) dacă preţul lui Y se reduce, se diminuează
cantitatea cerută din X; 3) între evoluţia preţului bunului Y şi modificarea cantităţii
cerute din bunul X există o relaţie pozitivă; 4) coeficientul de elasticitate a cererii
bunului X în raport de preţul unitar al bunului Y este pozitiv sau negativ; 5) elasticitatea
încrucişată a cererii are valoare nulă.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+4+5.
25. Dacă preţul creioanelor creşte cu 10%, iar încasările din vânzări se reduc cu 15%, atunci
cererea pentru creioane este: a) perfect inelastică în raport cu preţul ; b) cu elasticitate
unitară în raport cu preţul; c) elastică în funcţie de preţ; d) inelastică în raport cu preţul;
e) perfect elastică în raport cu preţul.
26. Curba cererii se deduce din: a) comportamentul consumatorului raţional; b) curba

venit –consum; c) curba izoutilităţii; d) frontiera posibilităţilor de producţie; e) curba lui
Engel.
27. Se cunosc următoarele date despre bunul x: Px=10, Qx=100 şi Ec/p=5. În aceste condiţii,
forma generală a funcţiei cererii este: a) 600-50P; b) 600+50P; c) 400-20P; d)500-10P; e)
700-60P.
28. Fie curba cererii P=20-4Q. Pentru Q=4, să se stabilească natura elasticităţii cererii:
a)elastică; b) inelastică; c) unitară; d) perfect elastică; e) perfect inelastică.
29. Elasticitatea cererii pentru computere este de 0,8 în raport de preţ şi 2 în raport de
veniturile consumatorilor. În t0, cererea anuală de computere este de 1000 bucăţi. În t 1, se
scontează creşterea preţurilor cu 10%, iar a veniturilor cu 3 %. Care dintre următoarele
afirmaţii referitoare la cantitatea de computere cerută este adevărată: a) scade cu 2% şi
devine 920; b)scade cu 2% şi devine 980; c) creşte cu 2% şi devine 1020; d) creşte cu
14% şi devine1140; e) scade cu 8% şi devine 920.
30. Care dintre următorii factori determină o deplasare spre dreapta a curbei cererii pentru
stilouri: 1) o creştere a preţului la pixurile cu tuş; 2) o scădere a preţului la cerneală;
3) o creştere a preţului la stilouri; 4) creşterea numărului de persoane care
achiziţionează stilouri; 5) o scădere a preţului la stilouri.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+2+4.

lOMoARcPSD|6067151
31. Paradoxul Rugină: 1) este bazat pe curbele frânte ale cererii; 2) se manifestă în
economiile grav dezechilibrate; 3) presupune existenţa unei inflaţii ridicate şi
persistente; 4) curba cererii aferentă acestui paradox are întotdeauna pantă pozitivă; 5)
toate răspunsurile sunt corecte.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 2+3; d) 1+2+4; e) 5.
32. Presupunem că venitul unor consumatori a crescut cu 10%, iar cererea pentru bunul X a
înregistrat o scădere cu 5%. În acest caz, bunul X este, pentru respectivii consumatori: a)
inferior; b) normal; c) substituibil; d) complementar; e) nici un răspuns corect.
33. Nivelul coeficientului elasticităţii cererii în funcţie de venit în cazul bunurilor inferioare
este: a) Kec/v = 1; b) Kec/v > 1; c) Kec/v > 0; d) Kec/v < 0; e) 0>Kec/v < 1;
34. Venitul total încasat de vânzătorul unui bun „x” a crescut ca urmare a creşterii preţului cu
15%. În acest caz, cererea pentru bunul X este: a) elastică; b) inelastică; c) cu elasticitate
unitară; d) perfect elastică; e) perfect inelastică;
35. Se cunosc următoarele date referitoare la două bunuri X şi Y: Q x1=100, Qx2=200, Px1=20,
Px2=15, Qy1=300, Qy2=200, Py1=10, Py2=15. Plecând de la aceste date cele două bunuri
sunt: 1)complementare; 2) substituibile; 3) normale; 4) inferioare; 5) nici un răspuns
corect.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2; b) 2+3; c) 2+4; d) 1+4; e) 5.
36. La echilibru preţul este 10 u.m iar cantitatea 20 unităţi. Se ştie că în acest caz elasticitatea
cererii funcţie de preţ este 2. Putem deduce din aceste date că forma generală a funcţiei
cererii este:a) Qc= 40-4P b) Qc = 60 – 2P c) Qc= 60 – 4 P; d) Qc= 40 – P e) Qc= 60 –
P.
37. Fiind dat bunul X, o contracţie a cererii acestuia este dată de: a) creşterea preferinţelor
pentru bunul respectiv; b) anticiparea unei scăderi a preţului bunului respectiv; c) o
creştere a preţului uni bun complementar;d) o creştere a preţului uni bun substituibil; e)
creşterea preţului bunului respectiv.
38. Bunurile cu elasticitate ridicată : a) au un grad de substituire ridicat; b) se substituie

greu în consum; c) sunt considerate bunuri necesare; d) au o pondere cât mai mică în
bugetul unei persoane; e) a-d false.
39. În cazul unei curbe liniare a cererii: a) avem aceeaşi valoare a coeficientului de elasticitate
a cererii în orice punct al curbei; b) nivelul elasticităţii este dat de panta curbei; c)
valoarea coeficientului de elasticitate este 0 la intersecţia curbei cererii cu ordonata; d)
elasticitatea cererii în funcţie de preţ este diferită pentru diferite puncte de pe curbă;
e) este elastică în jumătatea superioară, inelastică în cea inferioară şi unitară la
mijloc ;
40. Se cunosc următoarele date despre bunul X: cererea în anul n este de 500 bucăţi, în anul
n+1 este de 750 bucăţi, iar veniturile consumatorilor au crescut cu 25%. Natura bunului
respectiv şi procentul modificării ponderii cheltuielilor pentru bunul X în bugetul total al
cumpărătorilor sunt: 1) de lux; 25%; 2) inferior; 20%; 3) normal; 20%; 4) normal; 25%;
5) inferior; 25%

lOMoARcPSD|6067151
Alegeţi varianta corectă : a) 1+4; b) 2; c) 3+5; d) 4+5; e) 5.
41. Care dintre următoarele schimbări conduc la o creştere a cererii pentru bunul X:
a)scăderea costului de producţie; b) creşterea veniturilor consumatorilor, dacă X este un
bun inferior; c)scăderea veniturilor consumatorilor, dacă X este un bun normal; d)
creşterea preţurilor la bunurile substituibile; e) scăderea preţului bunului X.
42. Care dintre următoarele ar duce la creşterea cererii pentru hartie reciclată ?a)o creştere a
preţului la hîrtia obişnuită ; b)o creştere a taxelor pe producţie de hârtie în general ;c)o
scădere a interesului pentru protecţia mediului înconjurător ;d)o scădere a subvenţiilor
pentru producerea de hârtie în general ;e)nici una din cele de mai sus.
43. Presupunem că la oricare punct de pe curba cererii pentru bunul x Ecp este egală cu 1 şi că
la preţul de 5u.m. cantitatea cerută este de 75 unităţi. Dacă preţul creşte la 25, atunci
cantitatea cerută va scădea cu :a)20 ;b)30 ; c)40 ;d)50 ;e)60.
44. Cererea pentru un bun înregistrează cea mai mare elasticitate dacă bunul
respectiv :a)poate fi substituit şi este un bun de strictă necesitate relativ ieftin b)poate fi
substituit şi este un bun de strictă necesitate relativ scump c)poate fi substituit şi este un
bun de lux relativ ieftin d)nu poate fi substituit şi este un bun de lux relativ scump e)poate
fi substituit şi este un bun de lux relativ scump.
45. Alina este o studentă care consumă zilnic ciocolată şi coca cola. Când preţul la ciocolată
s-a dublat (caeteris paribus), ea a cumpărat mai puţină ciocolată şi mai puţină coca cola.
De aici, deducem că :a)ciocolata este bun de lux iar coca cola este un bun
inferior ;b)ambele sunt bunuri Giffen ;c)ciocolata este un bun normal ;d)coca cola este un
bun normal ;e)ciocolata este un bun inferior.
46. Atunci când funcţia cererii are forma Qc= 250*1/P, cererea este :a)elastică;b)inelastica;
c)perfect elastică;d)perfect inelastică; e) cu elasticitate unitară.
47. Pentru a spori cifra de afaceri a unei firme ce operează pe o piaţă cu cerere elastică
întreprinzatorul va trebui : a) să măreasca preţul ; b)să reducă preţul ;c) să scadă costul
mediu pe produs ;d) să scadă costul marginal ; e) să aleagă producţia pentru care costul
marginal este egal cu venitul marginal.
48. Pentru a majora încasările totale ale unei firme ce operează pe o piaţă cu cerere
inelastică, întreprinzătorul va trebui : a) să mărească preţul ; b) să reducă preţul ;c) să
facă mai multă publicitate ; d) să aleagă volumul de producţie pentru care costul
marginal este egal cu venitul marginal ; e) să reducă cheltuielile cu publicitatea.
49. Daca la cresterea pretului cu 10 %, cheltuielile totale ale consumatorilor cresc cu 10%,
atunci pe piata acestui bun cererea este : a) elastica; b) perfect inelastica;c)perfect
elastica; d) cu elasticitate unitara; e) cu elasticitate pozitiva.
50. La cresterea pretului bunului x cantitatea ceruta din x precum si cererea pentru bunul y si
z se modifica dupa cum urmeaza :
Px Qx Qy Qz
80 100 50 8
60 120 100 6

lOMoARcPSD|6067151
De aici putem deduce ca :a)x si y sunt substituibile in cerere ; b)x si y sunt concurente
(substituibile in ofertă) c)x si y sunt complementare d)x si z sunt complementare e)x, y si
z sunt bunuri normale
51. Care dintre următoarele împrejurări nu va determina o creştere a cererii de

motociclete:1) reducerea preţului motocicletelor; 2) creşterea preţului autoturismelor;
3) creşterea preţului transportului în comun; 4) toate elementele menţionate; 5) 1+3
false.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3; c) 1+3; d) 4; e) 5.
52. Dacă la o creştere cu 10% a preţului o firmă îşi pierde un sfert din clientelă, cererea
este:a) elastică;b) inelastică;c) cu elasticitate unitară; d) încrucişată;e) perfect inelastică.
53. Cantitatea cerutǎ dintr-un anumit bun depinde de:a) venit;b) preţul acelui bun;c)
preferinţele consumatorilor;d) previziunile consumatorilor;e) numărul de consumatori.
54. În cazul unei cereri elastice , venitul marginal şi cel total preconizat de o firmă atunci cănd
creşte preţul:a) venitul marginal este negativ şi cel total pozitiv;b) pozitiv;c) constant;d)
venitul marginal este pozitiv si cel total negativ;e) venitul marginal este pozitiv si
venitul total creste .
55. Creşterea preţului determină reducerea încasărilor producătorilor. În aceste condiţii: a)

cererea este elastică în raport cu preţul; b) cererea este inelastică în raport cu preţul; c)
cererea este crescătoare în raport cu preţul; d) producătorii nu-şi maximizează profiturile;
e) producătorii nu-şi minimizează costurile.
56. Când preţul unui bun este de 150 lei, cererea pentru acest bun este de 100 buc. Când preţul
devine 180 lei şi ştiind că unui procent în modificarea preţului îi corespund 2 procente în
modificarea cererii, nivelul cererii devine: a) 40 buc; b) 160 buc; c) 140 buc; d) 60 buc; e)
50 buc.
57. Dacă bunurile X şi Y sunt substituibile, creşterea preţului bunului X determină: a)

creşterea cantităţii cerute din bunul X şi scăderea cantităţii cerute din bunul Y; b) scăderea
cantităţii cerute din ambele bunuri; c) creşterea cantităţii cerute din ambele bunuri; d)
menţinerea constantă a cantităţii cerute atât din bunul X, cât şi din bunul Y; e) scăderea
cantităţii cerute din bunul X şi creşterea cantităţii cerute din bunul Y.
58. Cantitatea cerută de CD – uri la momentul t0 era de 40.000 la un preţ unitar de 50.000 u.m.
Care este coeficientul elasticităţii cererii în raport de preţ dacă la momentul t 1 cantitatea
1
cerută devine 30.000 la preţul de 75.000 u.m. ?: a) Ecp = 2; b) Ecp = ; c) Ecp = 1; d)
2
1
Ecp = ; e)Ecp = 3.
3
59. La momentul t0, cererea pentru aparate TV era de 10.000 unităţi. Care a fost coeficientul
elasticităţii în raport de venit, dacă la o creştere a veniturilor consumatorilor cu 10%,

lOMoARcPSD|6067151
1 1
cererea devine 12.000 u. m.? : a) Ecv = ; b) Ecv = 4; c)Ecv = ; d) Ecv = 2; e)
3 2
Ecv=3.
60. Dacă bunurile X şi Y sunt complementare, creşterea preţului bunului X determină: a)

scăderea cantităţii cerute din ambele bunuri; b) creşterea cantităţii cerute din bunul X
şi scăderea cantităţii cerute pentru bunul Y; c) creşterea cantităţii cerute din ambele
bunuri; d) menţinerea constantă a cantităţii cerute atât din bunul X, cât şi din bunul Y; e)
scăderea cantităţii cerute din bunul X şi creşterea cantităţii cerute din bunul Y.
61. În situaţia în care cererea pentru produsele agricole este inelastică: a) reducerea preţurilor
determină o creştere a veniturilor încasate de producători; b) reducerea preţurilor
determină o reducere a veniturilor producătorilor; c) creşterea preţurilor determină o
reducere a veniturilor producătorilor; d) creşterea preţurilor nu conduce la diferenţieri în
veniturile producătorilor; e) procentul de reducere a preţurilor este mai mic decât cel de
creştere a cererii.
62. Controlul chiriilor în anumite zone va conduce la : a) creşte numărul celor care preferă sa
stea cu chirie; b) construirea de noi case va fi astfel incurajata; c) se va reduce numarul
de case oferite; d) oferta de locuinte creste; e) nu se poate şti cu exactitate care va fi
efectul.
63. În cazul unui coeficient pozitiv de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul A în raport
cu preţul bunului B, bunurile A şi B sunt: a) complementare; b) substituibile; c)
inferioare; d) sub standardele admise de calitate; e) de lux.
64. În cazul unui coeficient negativ de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul A în
raport cu preţul bunului B, bunurile A şi B sunt: a) substituibile; b) inferioare; c) sub
standardele admise de calitate; d) de lux; e) complementare.
65. Curba cererii este descrescătoare pentru că: a) utilitatea totală este descrescătoare; b)
utilitatea marginală este descrescătoare; c) utilitatea totală este crescătoare; d) utilitatea
marginală este crescătoare; e) utilitatea marginală este constantă.
66. Dacă o creştere extrem de mică a preţului reduce cantitatea cerută la zero, atunci cererea:
a) este perfect elastică în raport cu preţul şi orizontală; b) este perfect elastică în raport cu
preţul şi verticală; c) are o elasticitate unitară în raport cu preţul; d) este perfect inelastică
în raport cu preţul şi verticală; e) este perfect inelastică în raport cu preţul şi orizontală.
67. Coeficientul de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul Y în raport cu preţul bunului
X este de 0,25. Rezultă că: a) bunurile X şi Y sunt substituibile; b) bunurile X şi Y sunt
complementare; c) bunurile X şi Y sunt normale; d) bunurile X şi Y sunt inferioare; e)
bunurile X şi Y sunt impozitate.
68. O creştere a venitului unui consumator de la 2.000.000 u.m. la 4.000.000 u.m. antrenează
o creştere a cantităţii cerute de la 100 de bucăţi la 150 bucăţi. Care din afirmaţiile
următoare, unde EC/ V este coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu venitul, este
adevărată?: a) EC/ V  0 ; b) 0  EC/ V 1; c) EC/ V 1; d) EC/ V 1; e) EC/ V  3 .

lOMoARcPSD|6067151
69. Elasticitatea cererii pentru calculatoare este 2 în raport cu preţul şi 0,6 în raport cu
veniturile cumpărătorilor. Creşterea cu 1% a veniturilor şi scăderea cu 1% a preţului
generează: a) creşterea cererii cu 2,6%; b) creşterea cererii cu 1,4%; c) creşterea cererii
cu 1%; d) reducerea cererii cu 1%; e) reducerea cererii cu 1,4%.
70. În situaţia în care pe piaţă preţul unei mărfi creşte de la 100 la 120 de u.m., iar cererea
zilnică se reduce de la 500 la 400 de unităţi există o cerere: a) elastică; b) inelastică; c) cu
elasticitate unitară; d) perfect elastică; e) perfect inelastică.
71. Curba cererii totale pe piaţa unui bun normal se deplasează spre dreapta dacă: a) preţul
bunului scade caeteris paribus; b) venitul disponibil al consumatorilor scade; c)preţul
unui bun complementar scade; d) preţul unui bun substitut scade; e) bunul nu are
substitute.
72. Dacă elasticitatea cererii unui bun în raport cu preţul său este egală cu -2, la o creştere a
preţului cu 20%, cererea: a) creşte cu 40%; b) scade cu 40%; c) creşte cu 20%; d) scade
cu 10%; e) scade cu mai puţin de 10%.
73. Atunci când coeficientul elasticităţii cererii pentru bunul A în raport cu modificarea
preţului bunului B are valoare negativă, cele două bunuri sunt: a) complementare; b)
neutre; c) indiferente pentru consumator; d) rele; e) substituibile.
74. Dacă, după o reducere a preţului unui bun, cheltuielile totale ale consumatorilor pentru
cumpărarea acelui bun scad, atunci cererea pentru bunul respectiv în funcţie de preţ este:
a) inelastică; b) cu elasticitate unitară; c) elastică; d) infinită; e) egală cu zero.
75. Un bun este considerat inferior dacă: a) cererea sa scade, când venitul scade; b) cererea sa
scade, când venitul creşte; c) cererea sa creşte, când venitul creşte; d) cantitatea cerută
creşte, când preţul scade c.p.; e) cantitatea cerută scade, când preţul creşte c.p.;
76. Bunurile normale sunt: a) bunurile a căror cerere scade odată cu sporirea veniturilor; b)
bunuri a căror cerere creşte odată cu sporirea veniturilor; c) produsele divizibile; d)
bunurile a căror cerere rămâne constantă odată cu sporirea veniturilor; e) bunuri Giffen.
77. Diagrama orizontală a cererii unui bun arată că: a) cererea este perfect inelastică; b)
cantitatea cerută este infinită la un anumit nivel al preţului; c) coeficientul elasticităţii
cererii în funcţie de preţ este 0; d) coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ este 1;
e) nici o variantă nu este corectă.
78. Diagrama verticală a cererii unui bun arată că: a)cererea este perfect elastică; b) cantitatea
cerută este constantă la un anumit nivel al preţului; c) coeficientul elasticităţii cererii în
funcţie de preţ este 0; d) coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ este -1; e) nici
o variantă nu este corectă.
79. Cererea perfect inelastică la preţ se reprezintă grafic prin: a) o hiperbolă; b) o curbă
concavă; c) o dreaptă paralelă cu abscisa; d) o curba convexă; e) o dreaptă paralelă cu
ordonata.
80. Daca A şi B sunt două bunuri perfect complementare, iar preţul bunului A va creşte, ce se
va întâmpla cu cererea pentru cele doua bunuri? a) cantitatea cerută din bunul A va creşte,

lOMoARcPSD|6067151
iar cea din bunul B va scădea; b) cantitatea cerută din cele doua bunuri va rămâne
constantă; c) cantitatea cerută din ambele bunuri va scădea; d) cantitatea din bunul A
va scădea, iar cea din bunul B va creşte; e) cantitatea cerută din ambele bunuri va creşte.
81. Factorii care determină elasticitatea cererii in funcţie de preţ sunt: 1) gradul necesităţii
în consum; 2) costul stocării; 3) taxele şi subsidiile; 4) gradul de substituire a bunurilor;
5)1-4 corecte. a) 2,5; b)1,4; c)2,3,5; d)1,3,4; e)2,4
82. Atunci când coeficientul elasticităţii cererii la preţ este egal cu 1, iar preţul se reduce, cum
evoluează venitul total încasat de vânzător? a) se reduce; b) creste; c) ramane constant;
d) este negativ; e) a-d false.
83. Curba cererii este dată de relaţia: P = 40 - 5Q. Cunoscând Q0 = 5 si Q1 =3, să se

stabilească natura elasticităţii cererii în funcţie de preţ: a) cerere inelastică; b) cerere
perfect inelastică; c) cerere elastică; d) cerere atipică; e) cerere nedeterminată.
84. Cafeaua este un bun normal. Creşterea veniturilor consumatorilor determină în piaţa
cafelei:a) creşterea preţului şi a cantităţii de echilibru; b) creşterea preţului şi reducerea
cantităţii de echilibru; c) reducerea preţului şi creşterea cantităţii de echilibru; d) reducerea
preţului şi a cantităţii de echilibru; e) nici o modificare a preţului şi a cantităţii de
echilibru.
85. Pâinea este un bun inferior. Creşterea veniturilor consumatorilor determină în piaţa pâinii:
a) creşterea preţului şi a cantităţii de echilibru; b) creşterea preţului şi reducerea cantităţii
de echilibru; c) reducerea preţului şi creşterea cantităţii de echilibru; d) reducerea preţului
şi a cantităţii de echilibru; e) nici o modificare a preţului şi a cantităţii de echilibru.
86. Cafeaua şi ceaiul sunt bunuri substituibile. Creşterea preţului ceaiului determină în piaţa
cafelei: a) creşterea preţului şi a cantităţii de echilibru; b) creşterea preţului şi reducerea
cantităţii de echilibru; c) reducerea preţului şi creşterea cantităţii de echilibru; d) reducerea
preţului şi a cantităţii de echilibru; e) nici o modificare a preţului şi a cantităţii de
echilibru.
87. Bunurile inferioare :a)sunt cele la care elasticitatea consumului în raport de modificarea
venitului este supraunitară;b)se caracterizează prin faptul că o creştere a venitului
antrenează o creştere a consumului;c)sunt cele la care atunci când consumul lor
scade,venitul creşte;d)sunt considerate a fi bunuri de lux e)au elasticitatea cererii în
raport de venit negativă
88. Cafeaua şi zahărul sunt bunuri complementare. Creşterea preţului zahărului determină în
piaţa cafelei: a) creşterea preţului şi a cantităţii de echilibru; b) creşterea preţului şi
reducerea cantităţii de echilibru; c) reducerea preţului şi creşterea cantităţii de echilibru; d)
reducerea preţului şi a cantităţii de echilibru; e) nici o modificare a preţului şi a cantităţii
de echilibru.
89. Cafeaua şi frişca sunt bunuri complementare. Ceaiul şi cafeaua sunt bunuri substituibile.
Introducerea unui impozit suplimentar pe vânzările de cafea are ca efect:: a) creşterea
preţurilor atât la frişcă, cât şi la ceai; b) creşterea preţului la frişcă şi reducerea preţului la
ceai; c) menţinerea preţurilor atât la frişcă, cât şi la ceai; d) reducerea preţului la frişcă şi
creşterea preţului la ceai; e) reducerea preţurilor atât la frişcă, cât şi la ceai.

lOMoARcPSD|6067151
Teoria comportamentului producătorului. Costul.
1. Capitalul tehnic reprezintă: a) totalitatea resurselor de care dispune întreprinderea pentru

a asigura producţia; b) orice bun utilizat în producţiei; c) un bun rezultat dintr-un
proces de producţie şi utilizat într-un alt proces de producţie; d) numai clădirile
folosite în procesul de producţie; e) numai materiile prime folosite pentru producţie.
2. Obiectivul fundamental al producătorului: a) minimizarea consumului de bunuri

economice; b) maximizarea profitului; c) minimizarea venitului disponibil; d)
minimizarea profitului; e) maximizarea încasărilor bugetare.
3. Înlocuirea, parţială sau totală, a unuia sau mai multor factori de producţie cu unul sau mai
mulţi factori din cei folosiţi sau noi, în condiţiile obţinerii cel puţin a aceleiaşi producţii,
reprezintă: a) combinarea factorilor de producţie; b) substituirea factorilor de producţie;
c) productivitatea medie a factorilor de producţie; d) productivitatea marginală a factorilor
de producţie; e) productivitatea globală a factorilor de producţie.
4. Una dintre situaţiile de mai jos nu se verifică în cazul creşterii productivităţii medii: a)
productivitatea marginală poate să scadă; b) producţia totală creşte continuu cu o rată
descrescătoare; c) productivitatea marginală creşte până la un punct după care scade; d)
productivitatea marginală şi cea medie sunt egale în punctul de maxim al acesteia din
urmă; e) producţia totală poate creşte cu o rată crescătoare.
KL
5. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată pentru funcţia de producţie Q  ,
K L
unde Q este producţia, K este capitalul, iar L este forţa de muncă?: a) randamentele de
scară sunt constante; b) randamentele de scară sunt descrescătoare; c) capitalul şi forţa
de muncă se combină în proporţii fixe; d) producătorul nu poate maximiza profitul; e)
principiul randamentelor descrescătoare ale factorilor nu este valabil.
6. Izocuanta reprezintă: a) ansamblul combinaţiilor de bunuri de consum pentru care

consumatorul resimte aceeaşi utilitate economică; b) ansamblul combinaţiilor de factori de
producţie pe care producătorul le poate utiliza cu aceleaşi cheltuieli; c) ansamblul
combinaţiilor de factori de producţie pentru care producătorul obţine aceeaşi
producţie; d) ansamblul combinaţiilor de două bunuri de consum pe care consumatorul le
poate cumpăra cu aceleaşi venituri; e) producţia corespunzătoare preţului de echilibru de
pe piaţă.
7. Pe termen scurt, atunci când costul variabil total creşte mai rapid decât producţia: a) costul
fix mediu rămâne constant; b) costul variabil mediu scade; c)costul variabil mediu
rămâne constant; d) costul total mediu scade, creşte sau rămâne constant; e) costul fix
mediu creşte.
8. Curba productivităţii marginale a unui factor de producţie intersectează axa factorului

variabil de producţie în punctul pentru care: a) productivitatea medie a factorului respectiv
de producţie este maximă; b) producţia totală este maximă; c) începe să se manifeste
randamentul descrescător al factorului respectiv de producţie; d) producţia totală este

lOMoARcPSD|6067151
minimă; d) productivitatea medie a factorului respectiv de producţie este egală cu

productivitatea marginală a acestuia.
9. Atunci când funcţia costului total este CT=15+2Q: a) costul fix mediu este egal cu 15; b)
costul variabil mediu este egal cu 2Q; c) costul marginal este mai mic decât costul fix
total; d) costul marginal este mai mare decât costul fix total; e) costul marginal este egal
cu costul fix total.
10. Pe termen scurt, atunci când costul variabil creşte în acelaşi ritm cu producţia: a)costul
variabil mediu creşte; b) costul variabil mediu scade; c) costul fix mediu rămâne constant;
d) costul total mediu creşte; e) costul total mediu scade.
11. Produsul total a unui factor de productie este maxim atunci când :a)productivitatea medie
este maximă ;b) productivitatea marginală este maximă ;c) productivitatea medie este
egală cu cea marginală ; d) productivitatea marginală este nulă ; e) productivitatea
marginală este maximă
12. Productivitatea medie a unei firme cu 100 de salariaţi a fost de 25 buc./lucrător. Cu cât a
crescut producţia firmei dacă productivitatea marginală este 30 de bucăţi iar numărul de
lucrători a crescut cu 30%? a) 36%; b) 136%; c) 64%; d) 100%; e) 30%.
13. Presupunem că o firmă realizează un volum al producţiei Q =5 unităţi. La acest nivel al

producţiei costul fix mediu este de 1 u.m. iar funcţia costului marginal este Cmg =2Q. În
acest caz, costul total al producţiei este :a)10 ;b)15 ; c)20 ; d)25 ;e)30.
14. În situaţia în care costurile totale (CT) depind de producţie (Q) conform relaţiei
CT=53Q2Q2: a)CF=53Q; b) CVM=32Q; c) CTM=32Q; d) CVM=3Q2Q2; e)
CFM=(5/Q) 3.
15. Pe măsura creşterii producţiei, punctul de minim al curbei costului total mediu: a) este
atins înaintea minimului costului variabil mediu; b) se află deasupra şi la stânga punctului
minim al costului variabil mediu; c) corespunde intersecţiei curbelor costului marginal
şi costului total mediu;d) are în stânga o curbă a costului variabil mediu în scădere; e) are
în dreapta o curbă a costului marginal în scădere.
16. Un producător utilizează doi factori de producţie ale căror preţuri sunt egale. În scopul
minimizării costului total, producătorul trebuie să utilizeze în producţie: a) cantităţi egale
din cei doi factori de producţie; b) cantităţile factorilor de producţie pentru care
productivităţile marginale ale factorilor sunt maxime; c) cantităţile factorilor de producţie
ce corespund maximului fiecărei productivităţii medii; d) cantităţile ce corespund
egalităţii dintre cele două productivităţi marginale; e) doar unul dintre cei doi factori
de producţie.
17. Faţă de costul contabil, costul economic este: a) mai mare; b) mai mic; c) egal; d) mai
mic, cu costurile explicite; e) mai mic, cu costurile implicite.
18. Pe termen scurt, atunci când costul variabil total creşte mai puţin decât producţia: a) costul
fix mediu rămâne constant; b) costul variabil mediu creşte; c) costul variabil mediu
rămâne constant; d) costul total mediu scade; e) costul fix mediu creşte.

lOMoARcPSD|6067151
19. Presupunem că o firmă are într-o lună un volum al producţiei Q=5 unităţi. La acest nivel
al producţiei costul fix mediu, CFM=1 u.m., iar funcţia costului marginal este Cmg=2Q.
În acest caz costul total al producţiei este: a) 10; b) 15; c) 20; d) 25; e) 30.
20. Se atinge “pragul de părăsire a pieţei” atunci când: a) VT<CT, dar VT>min CV; b)
VT<CT, dar VT<min CV; c) VT=CT, dar VT<min CV; d) VT>CT; e) VT>CT, dar VT>
CF.
21. O firmă produce 200.000 de bucăţi anual, pe care le vinde la un preţ de 5 u.m./buc.
Costurile explicite de producţie sunt de 750.000 u.m., iar costurile implicite, de 200.000
u.m. În aceste condiţii, profitul contabil şi economic sunt, respectiv: a)200.000 u.m.;
25.000 u.m.; b) 150.000 u.m.; 50.000 u.m.; c) 125.000 u.m.; 75.000 u.m.; d) 100.000 u.m.;
50.000 u.m.; e) 250.000 u.m.; 50.000 u.m.
22. Combinarea factorilor de producţie constituie o dovadă de comportament raţional din

partea agenţilor economici atunci când: a) duce la relizarea unei producţii mai mari cu
acelaşi efort; b) permite obţinerea aceloraşi producţii cu un consum mai mic; c) permite
mărirea rezultatelor odată cu diminuarea consumului de resurse; d) permite substituirea
factorilor de producţie fără să afecteze rezultatele; e) toate cele de mai sus.
23. Atunci când costurile totale (CT) depind de producţie (Q) conform relaţiei CT=152Q: a)
CFM=15; b) CVM=2Q; c) CmgCVM; d) CmgCVM; e) Cmg=CVM.
24. Atunci când CmgCVM: a) CVM scade; b) CF scade; c) CVM=constant; d) CVM creşte;
e) CF creşte.
25. Nu poate fi considerat un proces compatibil cu existenţa economiilor de scară: a) o mai

bună specializare a lucrătorilor; b) utilizarea unei tehnologii mai performante; c)
birocraţia; d) automatizarea producţiei; e) posibilitatea obţinerii unor reduceri de preţ la
cumpărarea de factori de producţie.
26. La nivelul unei firme, scara de producţie începând de la care firma atinge costul mediu
pe termen lung are randamente: a) descrescătoare; b) crescătoare; c) constante; d)
negative; e) zero.
27. Atunci când costul total mediu pe termen lung al unei firme creşte, există: a) randamente
crescătoare; b) randamente constante; c) economii de scară; d) dezeconomii de scară; e)
scara minimă eficace.
28. Dacă un producător trebuie să utilizeze cantităţi de 4 ori mai mari din toţi factorii de
producţie pentru a mări producţia de 3 ori, atunci funcţia de producţie are: a) randamente
descrescătoare de scară; b) randamente crescătoare de scară; c) randamente constante de
scară; d) proporţii fixe ale factorilor de producţie; e) izocuante liniare.
29. Pragul de rentabilitate reflectă acel volum de producţie pentru care: a) costurile de
producţie nu sunt acoperite de încasările totale; b) încasările totale depăşesc costurile de
producţie; c) profitul este nul; d) preţul este mai mic decât minimul costului mediu total;
e) preţul este mai mic decât minimul costului variabil mediu.

lOMoARcPSD|6067151
30. În momentul T0, o întreprindere cu 50 salariaţi obţine o producţie de 10000 bucăţi. Dacă
întreprinzătorul substituie 5 utilaje cu factorul muncă, în condiţiile unei rate marginale de
substituţie Rms=10, productivitatea medie a muncii în T1 este: a) 100 bucăţi/salariat; b)
200 bucăţi/salariat; c) 300 bucăţi/salariat; d) 150 bucăţi/salariat; e) 250 bucăţi/salariat.
31. În T0, productivitatea medie a muncii la o firmă este de 20 bucăţi pe salariat. În T 1,

producţia sporeşte de 3 ori faţă de T0, când era de 200 bucăţi, iar numărul de salariaţi se
dublează. Nivelul productivităţii marginale a muncii reprezintă: a) 20; b) 30; c) 40; d) 45;
e) 35.
32. Productivitatea medie a 8 muncitori este 24 unităţi. Dacă productivitatea marginală

corespunzătoare celui de-al 9-lea muncitor este 23 unităţi, se poate trage concluzia că: a)
productivitatea marginală creşte; b) productivitatea marginală se reduce; c) productivitatea
medie creşte; d) productivitatea medie se reduce; e) productivitatea marginală este
maximă.
33. La o societate comercială, costul variabil mediu este de 20 u.m. iar nivelul producţiei la
care profitul este nul 50 bucăţi. Dacă preţul unitar este egal cu 40 u.m., atunci costul total,
costul total mediu şi profitul total sunt: a) 1250; 25; 0; b) 3000; 60; 0; c) 2000; 40; 0; d)
2000; 80; 0; e) 4000; 80; 0.
34. Costul total (CT) al unui producător este dat de relaţia CT3  7 Q, unde Q este
producţia. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată?: a) costul total este constant;
b) costul marginal este descrescător; c) costul marginal este egal cu costul total mediu; d)
costul marginal este mai mare decât costul total mediu; e) costul marginal este mai mic
decât costul total mediu.
35. După patru ani de funcţionare, valoarea rămasă de amortizat a unui echipament de
producţie este de 20 de milioane de lei, iar rata anuală de amortizare este de 12,5%.
Valoarea iniţială a echipamentului a fost de: a) 30 milioane lei; b) 40 milioane lei; c) 50
milioane lei; d) 60 milioane lei; e) 70 milioane lei.
36. În situaţia în care preţul de vânzare al unui bun este de 10 u.m., costurile fixe totale sunt
de 5000 u.m., iar costul variabil unitar de 5 u.m., pragul de rentabilitate pentru producerea
acelui bun este de: a) 200 unităţi; b) 300 unităţi; c) 400 unităţi; d) 500 unităţi; e)1000
unităţi.
37. Funcţia de producţie a unei firme este de: f(X1,X2,X3)=AX1aX2bX3c. Dacă (a+b+c)>1,
atunci vom avea randamente de scară: a) constante; b) descrescătoare; c) crescătoare; d)
egale cu 12,22; e) egale cu 0.
38. Valoarea iniţială a unui echipament este de 4000 lei RON. Amortizarea anuală a unui
echipament de producţie este de 800 lei RON. Rata anuală de amortizare este de: a) 20%;
b) 25%; c) 40%; d) 50%; e) 45%.
39. Costul total CT al unui producător este dat de relaţia CT a  b Q , unde Q este producţia,
iar a şi b sunt constante pozitive. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? a)
costul total este constant; b) costul marginal este descrescător; c) costul marginal este egal
cu costul total mediu; c) costul marginal este mai mare decât costul total mediu; d) costul
marginal este mai mic decât costul total mediu; e) costul variabil total este constant.

lOMoARcPSD|6067151
40. În condiţiile sporirii cu o unitate a factorului muncă, producţia obţinută prin utilizarea
aceluiaşi volum de capital a crescut de la 450 la 620. Wmg este :a) 170; b) 150; c) 135; d)
155; e) 425.
41. Pe termen scurt, când CFM scade, amortizarea pe produs: a) creşte; b) scade; c) nu se
modifică; d) creşte sau nu se modifică; e) scade sau nu se modifică.
42. Când producţia creşte cu 25%, CFM: a) scade cu 20%; b) creşte cu 20%; c) scade cu 25%;
d) creşte cu 25%; e) nu se poate determina variaţia
43. Cunoaşterea nivelului productivităţii marginale este importantă pentru a: a) aprecia

evoluţiei costului variabil; b) fundamenta obiectul de activitate al firmei; c) determina
costul de oportunitate; d) fundamenta decizia de a mări/micşora volumul de factori de
producţie utilizaţi; e) fundamenta decizia de a mări/micşora volumul de timp alocat
consumului.
44. Când costurile variabile totale cresc mai repede decât creşte producţia, CFM pe termen
scurt : a) creşte; b) scade; c) nu se modifică; d) depinde de evoluţia costurilor marginale;
e) este întotdeauna mai mare decât CVM.
45. Ştiind că, pentru o firmă, costurile evoluează conform funcţiei CT = 400 + 10Q (CT =
costuri totale). Dacă preţul acelui bun este de 50 u.m., să se afle pragul de rentabilitate : a)
10 u.m.; b) 400 u.m.; c) 100 u.m.; d) 50 u.m.; e) 150 u.m.
46. În ce sens şi cu cât se modifică costul total mediu, dacă producţia creşte cu 400%,
costurile variabile cu 300%, iar, iniţial, costurile fixe medii erau egale cu costurile
variabile medii ? : a) scade cu 50%; b) scade cu 150%; c) scade cu 100%; d) creşte cu
50%;e)creşte cu 100
47. Când productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul mediu, cheltuielile salariale
pe unitatea de produs: a) cresc; b) scad; c) nu se modifică; d) sunt egale cu amortizarea pe
produs; e) determină creşterea costului mediu.
48. Costul unui produs este 240 u.m. iar rata profitului este 5%. Câte produse sunt necesare
pentru a obţine un profit total de 300 ? : a) 25; b) 30; c) 35; d) 45; e) 50.
49. Se cunosc următoarele date privind activitatea unei firme: capital avansat 150 mil.,
venituri total încasate 110 mil, costuri salariale 45.mil. Determinaţi costurile totale şi
profitul firmei dacă la sfârşitul anului, capitalul consumat este 30% din capitalul avansat :
a) 100 mil; 20 mil.; b) 90 mil; 20 mil.; c) 110 mil; 45 mil.; d) 90 mil; 25 mil.; e)100 mil;
25 mil.
50. Firma Artic S.A. nemaiputând lucra la capacitate maximă si-a pus problema determinării
pragului minim de rentabilitate, în condiţiile practicării aceluiaşi preţ pe piaţă de 5 mil.,
menţinând constante cheltuielile variabile pe produs (2 mil.) şi evaluând-şi pe termen scurt
cheltuielile care nu depind de evoluţia producţiei la 1200 mil. Firma rămâne rentabilă de la
o producţie de: a)400 buc; b)500 buc; c)300 buc; d)200 buc; e) 100 buc.

lOMoARcPSD|6067151
51. Costurile totale cresc cu 40% când producţia creşte cu 60%. Dacă în t 0, costul total mediu
era de 21 u.m. cât este costul marginal ? :a) 14 u.m.; b) 4 u.m.; c) 7 u.m.; d) 21 u.m.;e) 10
u.m.
52. Ştiind că, pentru o firmă, costurile evoluează conform funcţiei CT = 400 + 10Q (CT =
costuri totale). Dacă preţul acelui bun este de 50 u.m., să se afle pragul de rentabilitate : a)
10 u.m.; b) 400 u.m.; c) 100 u.m.; d) 50 u.m.; e) 150 u.m.
53. Costul variabil mediu este minim, atunci când: a) costul total mediu este minim; b)
costul mediu fix este minim; c) este egal cu costul fix; d) este egal cu costul variabil; e)
este egal cu costul marginal.
54. Costul total mediu este minim, atunci când: a) costul mediu variabil este minim; b)
costul mediu fix este minim; c) este egal cu costul fix; d) este egal cu costul variabil; e)
este egal cu costul marginal.
55. Profitul unitar este egal cu: a) venit total minus cost total; b) preţ minus cost total mediu;
c) venit total minus cost variabil; d) costul total minus cost variabil; e) venit total minus
cost total mediu.
0,4 0,6
56. Fie funcţia de producţie Y 10K L . În acest caz, randamentele de scară sunt:a)
crescătoare; b) descrescătoare; c) constante; d) întâi crescătoare şi apoi descrescătoare; e)
întâi descrescătoare şi apoi crescătoare.
57. Când productivitatea marginală a unui factor de producţie este mai mare decât
productivitatea medie, pentru orice creştere a cantităţii utilizate din factorul de producţie
variabil, productivitatea medie: a) creşte; b) scade; c) este maximă; d) este minimă; e)
poate să crească, să scadă sau să nu se modifice.
58. În situaţia în care preţul pieţei este mai mic decât costul total mediu, dar mai mare decât
costul variabil mediu, o firmă: a) trebuie să părăsească piaţa, profitul fiind negativ; b)
continuă activitatea doar dacă pe piaţă intră şi alţi producători; c) rămâne pe piaţă pentru a-
şi acoperi o parte a costurilor fixe; d) iese de pe piaţă, deoarece nu se află la nivelul
pragului de rentabilitate; e) rămâne pe piaţă, deoarece costul marginal este mai mic decât
costul variabil mediu.
59. În cazul în care costurile variabile totale scad într-o mai mică măsură decât producţia,
costul total mediu: a) creşte; b) scade; c) rămâne constant; d) este nul; e)este minim.
60. O firmă prezintă următoarea situaţie în cazul unui bun: preţul de vânzare estimat 25 u.m.,
costurile fixe totale 10.000 u.m., iar costul variabil unitar, de 5 u.m. Pragul de rentabilitate
pentru acel bun este: a) 100 bucăţi; b) 200 bucăţi; c) 300 bucăţi; d) 400 bucăţi; e) 500
bucăţi.
61. Se dau datele : CT1 = 2000 u.m. ; CT0 = 0,75CT1 ; Q = 10 bucăţi. Producţia creşte cu
33,3%, CV0 este de trei ori mai mare decât costul fix. Costul marginal şi costul fix au
valorile : a) 100, 750 ; b) 150, 100 ; c) 150, 375 ; d) 100, 500 ; e) 375, 100.

lOMoARcPSD|6067151
xy
F  x, y  
62. Fie funcţia de producţie x  y . Dacă preţurile celor doi factori sunt Px = 9 şi Py
= 4, iar bugetul disponibil este B = 120 u.m. atunci combinaţia optimă este : a) x = 4, y =
21 ; b) x = 6, y = 15 ;c) x = 8, y = 12 ; d) x = 10, y = 8 ; e)x=12, y = 3.
63. Conform legii randamentelor factoriale descrescânde:a) producţia totală creşte pe măsură
ce cantităţile din factorii de producţie variabili cresc; b)producţia totală scade pe măsură ce
cantităţile din factorii de producţie variabili cresc;c) productivităţile marginale cresc atunci
când factorii de producţie variabili cresc şi scad în caz contrar; d) producţia suplimentară
derivată din creşterea după un anumit nivel a factorului variabil marchează tendinţa de
scădere; e) productivitatea medie creşte la combinarea unei cantităţi tot mai mari dintr-un
factor de producţie variabil cu o cantitate determinată dintr-un factor fix.
64. Dacă la modificarea producţiei costul variabil creşte cu 50%, iar cel variabil mediu scade
cu 50%, ajungând la nivelul de 2500 unităţi monetare, atunci producţia: scade cu 50%;
creşte cu 100% creşte cu 200%; creşte cu 300%; rămâne neschimbată.
65. Costul total mediu se reduce dacă: a)se achiziţionează o nouă tehnologie care reduce
consumurile specifice; b) preţurile materiilor prime cresc; c) mâna de lucru devine mai
scumpă; d) salariile cresc într-un ritm superior productivităţii mâinii de lucru; e) rata de
amortizare creşte.
66. Identificaţi afirmaţia incorectă din lista de mai jos: a)pe termen scurt, indiferent de variaţia
producţiei, costurile fixe nu se modifică; b) pe termen lung nu există costuri fixe; c) pe
termen lung toate costurile suportate de o firmă sunt variabile; d) pe termen scurt evoluţia
costului total este determinată de costul fix; e) costurile variabile evoluează în acelaşi sens,
dar nu neapărat în acelaşi ritm cu producţia.
67. Pe termen scurt, reducerea producţiei determină întotdeauna: a) creşterea costului

marginal; b) creşterea costului fix mediu; c) scăderea costului fix; d) creşterea
productivităţii marginale; e) toate cele de mai sus.
68. Se află într-un raport invers proporţional cu producţia: a) consumul de capital tehnic; b)
consumul unitar de capital fix; c) profitul; d) productivitatea muncii; e) cheltuielile
salariale.
69. La creşterea producţiei cu 75%, costul variabil sporeşte cu 50%. Ce evoluţie apreciaţi că
înregistrează costul total mediu? a) creşte; b) scade; c) nu se modifică; d) poate creşte,
scade sau rămâne constant; e) informaţia este insuficientă pentru a determina evoluţia
costului mediu.
70. Dacă producţia unei întreprinderi creşte cu 25%, atunci costul fix mediu: a) creşte cu 20%;
b) scade cu 20%; c) creşte cu 25%; d) rămâne constant; e) creşte sau scade în funcţie de
evoluţia costurilor variabile.
71. Care dintre următoarele afirmaţii privesc noţiunea de cost variabil? a) se referă la factorii
de producţie integral consumaţi într-un singur proces de producţie; b) se referă la factorii
de producţie consumaţi treptat într-un proces de producţie; c) include consumurile de
factori de producţie care se modifică odată cu schimbarea volumului de producţie; d)

lOMoARcPSD|6067151
include consumurile de factori de producţie care nu se modifică la schimbarea volumului

de producţie; e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte.
72. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în condiţiile creşterii producţiei? a)costul
variabil şi total cresc în aceeaşi proporţie; b) costul fix creşte mai încet decât cel variabil;
c) costul variabil creşte mai rapid decât cel total; d) costul fix mediu creşte; e) costul total
mediu poate fi mai mare, mai mic sau egal cu cel variabil mediu.
73. Costul total al producţiei este dat de relaţia CT = 10 + 2Q, unde CT reprezintă costul total,
iar Q producţia. Care din afirmaţiile următoare este adevărată? a) costul total este constant;
b) costul marginal este crescător; c) costul marginal este egal cu costul total mediu; d)
costul marginal este inferior costului total mediu; e) costul marginal este superior costului
total mediu.
74. Productivitatea medie a 10 muncitori este 20 unităţi. Dacă productivitatea marginală

corespunzătoare celui de-al 11-lea muncitor este 18 unităţi, se poate trage concluzia că: a)
productivitatea marginală creşte; b)productivitatea marginală este constantă;
c)productivitatea medie creşte; d) productivitatea medie se reduce; e) productivitatea
marginală este maximă.
75. Identificaţi afirmaţia adevărată în condiţiile creşterii costurilor variabile în aceeaşi

proporţie cu producţia: a) costul total mediu este constant; b) costul total mediu se
reduce; c) costul total mediu creşte; d) costul fix mediu este constant; e) costul variabil
mediu scade.
76. Rata de substituţie între factorii muncă şi capital este de 0,5. Dacă se doreşte obţinerea
aceeaşi producţii reducând factorul muncă cu 2 unităţi, numărul unităţilor suplimentare din
factorul capital va fi: a) 0; b) 0,5; c) 1; d) 2; e) 8.
77. Dacă productivitatea marginală a unui factor de producţie este mai mică decât
productivitatea medie a factorului respectiv, atunci:a) productivitatea medie creşte;
b)productivitatea medie se reduce; c) productivitatea medie este maximă;
d)productivitatea marginală creşte; e)productivitatea marginală este constantă;
78. Plăţile efectuate de un producător către furnizorii săi de materii prime reprezintă un
exemplu de : a) costuri explicite; b) costuri implicite; c) ambele variante de mai sus; d)
costuri pentru asumarea riscului; e) costuri nonmonetare.
79. Să presupunem că o firmă produce ultima unitate dintr-un bun la un cost de 5 u.m., iar
venitul obţinut din vânzarea acesteia se ridică la 8 u.m. În aceste condiţii: a) profitul total
obţinut de firmă se reduce; b) profitul marginal este -3; c) firma trebuie să reducă
producţia în scopul maximizării profitului; d) venitul marginal este inferior costului
marginal, deci firma înregistrează pierderi; e) profitul total creşte cu 3 u.m .
80. Dacă firma se situează în zona randamentelor marginale crescătoare: a) productivitatea

medie scade, dar este pozitivă; b) productivitatea marginală scade; c)producţia totală
creşte cu o rată crescătoare; d) productivitatea marginală este inferioară celei medii; e)
producţia totală creşte, dar cu o rată descrescătoare.

lOMoARcPSD|6067151
81. Producţia totală scade atunci când : a) productivitatea marginală scade, dar rămâne
pozitivă; b) productivitatea marginală este negativă; c) productivitatea medie este
inferioară celei marginale; d) productivitatea marginală este inferioară celei medii; e)
productivitatea medie creşte.
82. Costul total mediu reprezintă: a) costul aferent ultimei unităţi de producţie; b) cheltuiala
medie făcută pe o unitate de producţie; c) cheltuielile totale aferente obţinerii
producţiei; d) sporul de cheltuieli generat de obţinerea unei unităţi suplimentare de
producţie; e) totalitatea cheltuielilor cu materiile prime raportate la o unitate de producţie.
83. Având în vedere analiza pe termen scurt, care dintre afirmaţiile următoare este adevărată:
a) costul fix creşte odată cu producţia; b) costul variabil evolueaza în acelaşi sens cu
costul fix; c) costul total însumează totalitatea costurilor variabile; d) costul fix nu este
influenţat de modificarea producţiei; e) odată cu creşterea producţiei, costul fix mediu
creşte.
84. Atunci când costul variabil mediu este descrescător, în mod obligatoriu: a) costul marginal
trebuie să scadă; b) costul marginal trebui să crească; c) costul marginal este inferior
celui variabil mediu; d) costul fix mediu trebuie să crească; e) costul fix trebuie să scadă.
85. Pe măsură ce are loc creşterea producţiei, diferenţa dintre costul total mediu şi cel variabil
mediu: a) tinde să crească; b) tinde să scadă; c) nu se modifică; d) este zero; e) nici una
din cele de mai sus.
86. Care din următoarele afirmaţii cu privire la relaţia dintre costuri şi productivitate este
adevărată: a) atunci când costul variabil mediu este minim, productivitatea medie a
factorului variabil este în creştere; b) atunci când costul variabil mediu este minim,
productivitatea medie a factorului variabil este deasemenea minimă; c) atunci când costul
variabil mediu este minim, productivitatea medie a factorului variabil este maximă;
d) atunci când costul marginal este minim, productivitatea marginală este descrescătoare;
e) nu există o relaţie de influenţă între costuri şi productivitate.
87. Costul total mediu intersectează costul marginal atunci când: a) costul marginal
înregistrează valoarea sa minimă; b) costul variabil mediu înregistrează valoarea sa
minimă; c) costul total mediu înregistrează valoarea sa minimă; d) costul fix mediu
scade; e) costul marginal înregistrează valoarea sa maximă.
88. Pe termen lung, devin variabile: a) doar costurile fixe; b) doar costurile variabile; c) atât
cele fixe cât şi cele variabile; d)cheltuielile cu materiile prime; e) nici un răspuns nu este
corect.
89. În orice interval de variaţie a producţiei, în care costul total mediu pe termen lung
descreşte în timp ce producţia creşte, firma se confruntă cu : a) economii de scară; b)
dezeconomii de scară; c) randamente constante de scară; d)randamente descrescătoare de
scară; e) toate cele de mai sus.
90. În cazul existenţei dezeconomiilor de scară, curba costului total mediu pe termen lung are
o pantă: a) pozitivă; b) negativă; c) constantă; d) zero; e) nici una din cele de mai sus.

lOMoARcPSD|6067151
91. Pragul de rentabilitate reflectă acea situaţie în care: a) veniturile totale sunt egale cu
costurile variabile; b) costurile fixe sunt nule; c) preţul este egal cu suma dintre CFM şi
CVM; d) costurile totale sunt inferioare veniturilor totale; e)profitul marginal este zero.
92. Fie funcţia costului total CT = Q2 + 4. Să se determine nivelul producţiei până la care
costul total mediu scade: a) 4; b) 2; c) 16; d) -4; e) 6.
93. Pe o izocuantă: a) o deplasare spre dreapta reflectă o creştere a producţiei ce poate fi

realizată; b) o deplasare spre stânga reflectă o creştere a producţiei ce poate fi realizată; c)
se obţine acelaşi nivel al producţiei indiferent de combinaţia aleasă de factori de
producţie; d) panta este constantă; e) nici una din cele de mai sus.
94. Rata marginală de substituţie tehnică ilustrează: a) rata la care un factor de producţie este
substituit cu un alt factor de producţie astfel încât să aibă loc o creştere a producţiei cu o
unitate; b) rata la care un factor de producţie este substituit cu un alt factor de producţie
astfel încât să aibă loc o reducere a producţiei cu o unitate; c) rata la care un factor de
producţie este substituit cu un alt factor de producţie astfel încât producţia să
rămână constantă; d) faptul că, pe măsură ce are loc creşterea cantităţii utilizate dintr-un
factor de producţie, este nevoie de creşterea consumului din alt factor astfel încât
producţia să rămână constantă; e) faptul că resursele sunt nelimitate.
95. Dacă se consideră doi factori de producţie, munca şi capitalul, şi are loc o creştere a
preţului factorului muncă (situat pe abscisă), în condiţiile caeteris paribus, panta dreptei
izocostului : a) va creşte; b) va scădea; c) va rămâne constantă; d) va creşte şi apoi va
scădea; a) nici una din cele de mai sus.
96. Fie ecuaţia izocostului de forma 100 = 4x + 2y. La nivelul de echilibru al producătorului,
rata marginală de substituţie tehnică este: a) ½; b) - 4; c) ¼; d) 2; e)4.
97. Să presupunem că o firmă se confruntă cu următoarea situaţie privind raportul

productivitate marginală a factorilor şi preţurile acelor factori de producţie:
Wmg L Wmg K
 . În condiţiile în care acesta doreşte optimizarea combinării celor doi
PL PK
factori de producţie? a) va renunţa la o parte din salariaţi; b) va achiziţiona o cantitate mai
mare din factorul capital; c) va creşte salariul (preţul) oferit angajaţilor săi; d) va angaja
forţă de muncă suplimentară; e) a şi b.
98. Linia izocostului se poate deplasa ca urmare a modificării următorilor factori: a) preţul
muncii; b) preţul capitalului; c) nivelului costului total; d) tuturor celor menţionate; e) a
şi b.
Wmg L Wmg K
99. Condiţia de echilibru a producătorului este ilustrată de relaţia: a)  ; b)
PL PK
Wmg L Wmg K Wmg L Wmg K Wmg L P
 ; c)  ; d)  K ; e) nici una din cele de mai sus.
PL PK PL PK Wmg K PL
100. Să presupunem că factorii de producţie capital şi muncă sunt perfect complementari.

Considerând că factorul de producţie muncă este fix, iar producătorul decide

lOMoARcPSD|6067151
achiziţionarea unui număr suplimentar de unităti de capital, atunci productivitatea

marginală a capitalului : a)creşte; b) scade; c) cunoaşte o evoluţie discontinuă; d)este
zero; e)creşte cu o rată descrescătoare.
101. Fie următoarele informaţii cu privire la productivităţile marginale şi preţurile factorilor

de producţie : Wmg L = 40, Wmg K = 50, PL = 2, PK = 5. Care din următoarele informaţii
este corectă : a) producţia firmei este rentabilă; b) profitul este maxim; c) costurile sunt
minime; d) nici una din cele de mai sus; e) b şi c.
102. Costul total mediu scade atunci când: a) costul marginal este mai mare decât costul
total mediu şi producţia creşte; b) costul variabil mediu creşte pentru valori ale producţiei
peste nivelul corespunzător costului total mediu minim; c) costul marginal este negativ; d)
curba costului marginal se află deasupra curbei costului variabil mediu dar sub
curba costului total mediu şi producţia creşte; e) curba costului marginal se află
deasupra curbei costului total mediu.
103. Când costul marginal este mai mic decât costul total mediu şi producţia creşte, atunci: a)
costul total mediu creşte; b) costul total mediu este minim; c) costul marginal este nul;
d)costul variabil mediu poate să crească; e) nici o variantă nu este corectă.
104. Ionuţ este managerul propriei sale afaceri având încasări de 100 mil. lei/lună dar şi
costuri explicite de 30 mil. lei. Pentru a se dedica în întregime noii activităţi a trebuit să
renunţe la locul de muncă pe care îl avea anterior şi care îi asigura un salariu de 20 mil. lei
lunar. În acest caz: a) profitul economic este mai mare decât profitul contabil; b) profitul
contabil este de 50 mil. lei iar cel economic de 80 mil. lei; c) profitul contabil este de 70
mil. lei iar cel economic de 50 mil. lei; d) profitul contabil este de 70 mil. lei iar cel
economic de 80 mil. lei; e) profitul contabil este de 50 mil. lei iar cel economic de 70 mil.
lei;
105. Costurile fixe ale unei firme sunt CF = 100 u.m. iar cele variabile medii sunt CVM = 20
u.m. Ştiind că firma vinde o unitate de produs cu preţul de 40 u.m. care este nivelul
producţiei de la care firma începe să obţină profit ? a)Q = 5 u.; b) Q = 10 u.; c) Q = 15
u.; d) Q = 1 u.; e) Q = 3 u.;
106. Funcţia costului total pentru firma „Beta” este dată de relaţia CT = 6Q 2 + 4Q + 54. Care
este nivelul producţiei pentru care costul total mediu este minim ? a) Q = 3 u.; b) Q = 9
u.; c) Q = 12 u.; d) Q = 6 u; e) Q = 15 u.
107. Firma „Costs” are funcţia costurilor totale de forma CT = 4Q3 - 16Q2 + 20Q + 30.
Producţia pentru care costul variabil mediu este minim şi costul fix per unitatea de produs
astfel obţinută sunt: a) Q = 2 u., CFM = 10 u.m.; b) Q = 6 u., CFM = 5 u.m.; c) Q = 2 u.,
CFM = 15 u.m.; d) Q = 5 u., CFM = 6 u.m; e) Q = 5 u., CFM = 8 u.m.
108. Costul total fix este de 500 u.m., costul variabil total este 750 u.m., iar volumul
producţiei este de 250 bucăţi. În cazul în care Cmg este 4 u..m., pe măsura creşterii
producţiei CVM şi CTM? a) ambele vor creşte; b) ambele vor scădea; c) CVM scade,
CTM creşte; d) CTM scade mai întâi după care creşte iar CVM creşte; e) CVM scade
până atinge minimul iar CTM creşte.

lOMoARcPSD|6067151
109. Pe termen scurt, când un singur factor de producţie este variabil, cea mai bună variantă
Wmgk Pk
de combinare a factorilor de producţie este aceea la care: a) CTM=Cmg; b)  ;
WmgL PL
c) W Wmg ; d) Wmg a factorului variabil=Cmg al factorului variabil; e) nici una dintre
variantele a-d nu este corectă;
110. Dacă pe termen lung, volumul factorilor de producţie creşte cu 25%, iar producţia cu
40%, se înregistrează randamente: a) crescătoare; b) descrescătoare; c) constante;
d)medii; e) marginale.
111. Când în urma combinării factorilor de producţie , se înregistrează randamente

crescătoare, înregistrează scăderi: a) CFM; b) CVM; c) W ; d) Wmg ; e) rata profitului.
112. Când în urma combinării factorilor de producţie se înregistrează randamente

descrescătoare , înregistrează scăderi: a) CFM; b) CVM; c) W ; d) Wmg ; e) rata
profitului.
113. În combinarea factorilor de producţie pe termen scurt (un singur factor variabil)profitul
este maxim când: a) a) W creşte; b) b) W Wmg ; c) Wmg a factorului variabil=Cmg al
factorului variabil; d) d) Cmg>CTM full; e) e) toate răspunsurile a-d sunt corecte.
114. Când în combinarea a doi factori de producţie ei sunt substituibili, iar obiectivul este
obţinerea unui volum dat de producţie cu cele mai bune performanţe economico-
financiare, combinarea optimă este aceea la care: a) WmgL=WmgK, iar PL>PK; b) panta
dreptei bugetului este egală cu panta isophelimei; c) dreapta izocostului este tangentă la
Wmgk WmgL
izocuantă; d) bugetul este integral cheltuit; e)  .
PL Pk
115. Funcţia de cost este CT=2Q 2+10Q+50, în care Q= volumul de producţie. Producţia
totală creşte cu 50%, de la 10 la 15 tone. În acest caz, CVM: a) creşte şi devine 400;
b)scade şi devine 30; c) este constant; d) creşte şi devine 40; e) răspunsurile a-d false.
116. În mod normal, costul explicit în raport cu cel implicit este: a) mai mare; b) mai mic; c)
egal; d) mai mare sau mai mic; e) mai mic sau egal.
117. Când Cmg creşte, dar este inferior CVM, atunci CTM şi CVM: a) cresc; b) scad; c)sunt
neschimbate; d) creşte, scade; e) toate variantele a-d false.
118. Când volumul producţiei din bunul x obţinut de către firma A creşte, înregistrează
creşteri: a) CV; b) CVM; c) W ; d) CTM full; e) profitul total.
119. Atunci când pe măsura creşterii cantităţii de factori de producţie consumaţi,

productivitatea marginală este superioară celei medii: a) costul marginal creşte; b)costul
mediu creşte; c) productivitatea medie scade; d) productivitatea medie creşte; e) costul
mediu scade.

lOMoARcPSD|6067151
120. Pe termen scurt, o firmă existentă în industrie poate produce dacă preţul acoperă :
a)costul fix mediu ; b) costul marginal ; c) costul variabil mediu ; d) costul total mediu ;
e) costul fix.
121. Dacă costul total (CT) al unui producător se exprimă prin relaţia CT=4+10Q, unde Q
este producţia, una din afirmaţiile următoare este adevărată : a) costul total este constant ;
b) costul marginal este egal cu costul total mediu ; c) costul marginal este descrescător; d)
costul marginal este mai mare decât costul total mediu; e) costul marginal este mai mic
decât costul total mediu.
122. Dacă în urma creşterii producţiei Cmg>CVM, o propoziţie este adevărată: a) costul
variabil mediu scade; b) costul variabil mediu este minim; c) costul variabil mediu
creşte; d) costul fix mediu creşte; e) costul fix mediu este minim.
123. Randamentele de scară descrescătoare determină: a) panta liniei bugetului ; b)creştea

costului fix mediu ca rezultat al creşterii producţiei ; c) creştea costului
variabil ;d)reducerii costului fix ca urmare a creşterii producţiei ; e) creşterea costului
mediu pe termen lung.
124. Rata marginală de substituire a factorilor de producţie (Rms) exprimă: 1) panta

izocuantei; 2) raportul dintre cantitatea suplimentară din factorul care substituie şi
cantitatea din factorul la care s-a renunţat; 3) raportul dintre Wmg a factorului care
substituie şi Wmg a factorului substituit; 4) raportul dintre Wmg a factorului substituit
şi Wmg a factorului care îl substituie; 5) raportul dintre Wmg a factorului substituit şi
costul marginal al factorului ce îl substituie.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+4; c) 3+5; d) 4+5; e) 1+3.
125. Profitul contabil reprezintă: 1) diferenţa dintre venitul total şi costul de oportunitate;
2)diferenţa dintre costul explicit şi costul implicit; 3) diferenţa dintre venitul total şi
costul contabil; 4) suma dintre costul implicit şi profitul economic; 5) nici una din
variantele de mai sus nu este valabilă.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4; b) 2+3; c) 3+4; d) 2+4; e) 5.
126. Costul marginal: 1) reprezintă cheltuielile suplimentare ocazionate de creşterea cu o

unitate a volumului producţiei; 2) reprezintă prima derivată a costului total; 3) pe
măsura creşterii producţiei, mai întâi scade după care creşte; 4) reprezintă prima
derivată a costului fix; 5)are minimul pentru niveluri ale producţiei mai mici decât
cele pentru care se realizează minimul costului variabil mediu şi al costului total
mediu.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+3+4+5.
127. Decizia privind varianta de combinare a factorilor de producţie are în vedere:

1)caracterul nelimitat al factorilor de producţie supuşi combinării; 2) conjunctura
pieţelor factorilor utilizaţi; 3) caracteristicile factorilor de producţie; 4) concordanţa
factorilor de producţie cu specificul activităţii; 5) nici una din variantele de mai sus.
Alegeţi varianta corectă : a) 2+3+4; b) 2+4; c) 2+3; d)1+ 2+4; e) 5.
128. Când productivitatea marginală este mai mică decât cea medie, este corect că: a)
productivitatea marginală este crescătoare; b) productivitatea medie este crescătoare; c)

lOMoARcPSD|6067151
a+b; d) productivitatea marginală este descrescătoare; e) productivitatea medie este

crescătoare şi cea marginală este descrescătoare.
129. Când productivitatea marginală este mai mare decât productivitatea medie, iar
cantitatea de factori utilizaţi creşte: 1) productivitatea medie este crescătoare; 2) costul
marginal este crescător; 3) costul total mediu este crescător; 4) costul total creşte; e)
productivitatea medie este descrescătoare.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+3+4; b) 2+3+4; c)3+5; d) 2+4; e) 1+4.
130. Izocuanta reprezintă: a) ansamblul combinaţiilor din bunurile X şi Y, ce furnizează

consumatorului aceeaşi satisfacţie; b) ansamblul combinaţiilor de muncă şi capital pe
seama cărora se poate obţine aceeaşi producţie; c) ansamblul factorilor de producţie
pentru care se abţine acelaşi profit; d) ansamblul factorilor de producţie ce pot fi
achiziţionaţi în funcţie de bugetul disponibil şi preţurile unitare ale acestora; e) nici un
răspuns corect.
131. Panta izocuantei este reprezentată de: a) rata marginală de substituţie în consum; b) rata
marginală de substituire tehnică; c) costul de oportunitate; d) costul implicit; e) nici un
răspuns corect.
132. Echilibrul producătorului este ilustrat grafic prin: a) punctul de intersecţie dintre
izocuantă şi izocost; b) punctul de intersecţie dintre isophelimă şi izocost; c) punctul de
intersecţie dintre curba de indiferenţă şi izocost; d) punctul de tangenţă dintre curba de
utilitate şi dreapta bugetului; e) nici un răspuns corect.
133. Creşterea bugetului întreprinzătorului va determina: a) scăderea pantei izocostului;

b)creşterea pantei izocostului; c) deplasarea spre dreapta a izocostului, paralel cu
dreapta iniţială; d) deplasarea spre stânga a izocostului, paralel cu dreapta iniţială; e) nici
o modificare
134. Se cunosc următoarele date despre o firmă: funcţia costului total este CT=3Q2+2Q+75,
iar producţia este Q=5. În aceste condiţii, care dintre următoarele afirmaţii este corectă:
a) productivitatea marginală este mai mare decât productivitatea medie; b)
productivitatea marginală este mai mică decât productivitatea medie; c) productivitatea
marginală şi cea medie sunt egale; d) productivitatea medie este descrescătoare şi mai
mare decât cea marginală; e) pe baza datelor problemei nu putem determina relaţia
dintre productivitatea medie şi cea marginală.
135. Dacă în dinamică indicele producţiei este mai mic decât indicele consumului de factori,
atunci: 1) randamentele de scară sunt crescătoare; 2) randamentele de scară sunt
descrescătoare; 3) randamentele de scară sunt constante; 4) elasticitatea producţiei în
raport cu factorii de producţie este subunitară; 5) nici un răspuns corect.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+4; b) 2+4; c) 3+4; d) 2; e) 5.
136. Dacă indicele producţiei este mai mare decât indicele consumului de factori, atunci:
1)productivitatea globală a factorilor de producţie creşte; 2) economiile de scară sunt
superioare dezeconomiilor de scară; 3) randamentele de scară sunt descrescătoare;
4)costul total mediu creşte; 5) firma este supradimensionată.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+5; b) 2+3; c) 2+3+5; d) 3+4; e) 1+2.

lOMoARcPSD|6067151
137. Intersecţia dintre costul marginal şi costul total mediu corespunde: 1) unui cost marginal
descrescător; 2) unui cost total mediu descrescător; 3) punctului de minim al costului
total mediu; 4) punctului de maxim al productivităţii medii; 5) unui cost fix
descrescător.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2; b) 2+3+4; c) 2+3+5; d) 3+4; e) 1+4+5.
138. Considerăm următoarea funcţie de producţie a unei firme: Q=4L+3K+2LK. Ştiind că

bugetul este de 30 u.m., iar preţurile factorilor de producţie sunt :P L=20 u.m. şi PK=10u.m.
Nivelul producţiei care minimizează costul unitar este: a) 20; b) 25; c) 9; d) 15; e) nu se
poate determina
139. Funcţia costului total este: CT=20+4Q-4Q2+Q3. Costul fix şi volumul producţiei la care
costul variabil mediu este minim sunt: a) 20 ; 4; b) 0 ; 2; c) 20 ; 3; d) 0 ; 4; e) 20 ; 2;
140. Ca student aveţi o mică afacere în cămin – sunteţi proprietarul unei imprimante
(capitalul de care dispuneţi) în valoare de 3 milioane lei cu care tipăriţi 30000 de pagini pe
lună la un cost mediu de 600 lei pagina şi munciţi 3 ore pe zi. Pentru că nu puteţi face faţă
comenzilor, anul următor vă decideţi să munciţi 6 ore pe zi, închiriaţi spaţiul de la parterul
căminului care are o suprafaţă dublă şi costă tot dublu şi înlocuiţi imprimanta cu una nouă
în valoare de 6 milioane lei capabilă să tipărească 80000 pagini pe lună, la un cost mediu
de 500 lei pe pagină. Forma de acţiune a randamentelor de scară este: a) randamente de
scară crescătoare; b) randamente de scară descrescătoare; c) randamente de scară
constante; d) nu putem determina forma de acţiune a randamentelor de scară; e) nici un
răspuns corect.
141. Când costul marginal devansează costul total mediu :a)productivitatea marginală este
constantă;b)productivitatea medie creşte;c)randamentele factoriale sunt
descrescătoare;d)costul total mediu scade.
142. Ieftinirea muncii va determina o posibilă deplasare a izocostului astfel:
a) b) c) d) e)
143. Combinarea factorilor de producţie pe termen scurt presupune:a) mai mulţi factori de
producţie variabili;b) un singur factor de producţie variabil;c) nici un factor de
producţie variabil; d) randamente de scară; e) nici un răspuns corect.
OFERTA

lOMoARcPSD|6067151
1. Nu reprezintă un factor principal de influenţă al ofertei: a) preţul; b) veniturile

consumatorilor; c) tehnologia; d) costul de producţie; e) preţurile factorilor de producţie.
2. Curba unei oferte perfect elastice este: a) crescătoare; b) verticală; c) descrescătoare; d)

orizontală; e) paralelă cu axa preţului.
3. Curba unei oferte perfect inelastice este: a) paralelă cu axa cantităţii; b) crescătoare; c)
verticală; d) descrescătoare; e) orizontală;
4. Costul de producţie al unui bun creşte. În condiţiile în care ceilalţi factori rămân constanţi
atunci echilibrul se va forma: a) la un preţ de echilibru şi cantitate de echilibru mai mari;
b) la un preţ de echilibru şi cantitate de echilibru mai mici; c) la un preţ de echilibru mai
mare şi o cantitate de echilibru mai mică; d) la un preţ de echilibru mai mic şi o
cantitate de echilibru mai mare; e) la un preţ de echilibru constant şi o cantitate de
echilibru mai mare.
5. În situaţia în care o firmă vinde într-o săptămână 100 de unităţi din marfa X cu preţul
unitar de 1000 de u.m. şi 120 unităţi cu preţul de 1200 de u.m., oferta în funcţie de preţ
este: a) elastică; b) inelastică; c) cu elasticitate unitară; d) perfect elastică; e) perfect
inelastică.
6. Introducerea unei taxe indirecte când cererea este mai inelastică decât oferta va afecta :
a) doar pe consumatori ; b)doar pe producători ; c) in egală măsură pe consumatori si
pe producatori ; d) in mai mare măsură pe consumatori ; e) in mai mare măsură pe
producători.
7. Iaurtul si brânza sunt 2 bunuri concurente (substituibile in ofertă). La o creştere a preţului

iaurtului : a) creşte oferta de branză ; b) scade oferta de branza ; c) scade pretul la
branza ;d) nu ne intampla nimic ;e) scade costul mediu pe produs la iaurt.
8. Pe piata unui bun cantitatea oferită este Qo=10+ P iar cantitatea cerută este Qc = 100-2P. Sa
se determine cu cat se modifica surplusul consumatorului daca statul impune un prêt
minim cu 10% mai mare decat pretul de echilibru :a) scade cu 100 ; b) scade cu 11 ; c)
scade cu 6 ; d) scade cu 200 ; e) scade cu 3.
9. Pe o piata cererea si oferta sunt date de relatiile Q c=80-0,3P Qo=20+0,2P .Daca guvernul
impune un pret maxim la jumatate din pretul care s-ar fi stabilit liber pe piata, sa se arate
care va fi noua cantitate tranzactionata pe acea piata :a) 60 ; b) 120 ; c) 62 ; d) 44 ; e) 32.
10. Creşterea preţului pieţei este mai mică decât acciza în cazul în care elasticitatea în
funcţie de preţ a :a) ofertei este infinită b)ofertei este zero c)cererii este zero d)cererii
este unitară e)cererii este infinită
11. Considerăm că piaţa bunului x se află în echilibru. Nivelul preţului este de 10 u.m. Curba
ofertei este Qo=2P. Deducem din aceste date că oferta are o elasticitate de :a) 2 ; b) ½ ; c)
1 ; d) -1 ; e) nu se poate calcula.
12. Considerăm că piaţa bunului x se află în echilibru. Nivelul preţului est ede 10 u.m. Curba
ofertei este Qo=2P. În acest caz, surplusul producătorului este:a) 10 ; b) 20 ; c) 50 ; d)
100 ; e) 200.

lOMoARcPSD|6067151
13. Impunerea unei taxe vamale pe un produs conduce la: a) cresterea bunastarii
consumatorilor si producatorilor interni; b) scaderea veniturilor guvernului; c) pierdere
de surplus; d) toate cele de mai sus; e) nici o varianta nu este corecta.
14. Ştiind că functia cererii de pe piata automobilelor este Qc= a – b P, pretul initial Po = 5
u.m. si cantitatea ceruta initiala Qo= 20, iar Kec/p= 25, nivelul constantelor a si b este: a)
a=520 si b=100; b) b=520 si a=100; c) a= 110 si b= 240; d) a= 100 si b= 110; e) a=520 si
b= 110.
15. Efectul creşterii salariilor cizmarilor asupra pieţei pantofilor de lux este: a) creşterea
preţului şi a cantităţii de echilibru; b) creşterea preţului şi reducerea cantităţii de echilibru;
c) reducerea preţului şi creşterea cantităţii de echilibru; d) reducerea preţului şi a cantităţii
de echilibru; e) nici o modificare a preţului şi a cantităţii de echilibru.
16. Legea ofertei: a) a fost aprobată de către Consiliul Concurenţei; b) poate fi formulată
astfel: dacă preţul creşte, cantitatea oferită scade; c) este formulată astfel: dacă preţul
creşte, cantitatea oferită creşte; d) atestă importanţa ofertei pentru combaterea inflaţiei;
e) arată reacţia cantităţii cerute la o modificare a preţului.
17. Preţul curent al unui bun este de 5000 u.m., dar preţul de echilibru ar trebui să fie de 4500
u.m.. Ne putem aştepta la: a) existenţa unui deficit de ofertă ce va determina o creştere a
preţului; b) existenţa unui deficit de ofertă ce va determina o scădere a preţului; c)
existenţa unui surplus de ofertă ce va determina o creştere a preţului; d) existenţa unui
surplus de ofertă ce va determina o scădere a preţului; e) existenţa unui deficit de
ofertă ce nu va afecta în nici fel preţul.
18. Pe piaţa unui bun, cererea şi oferta sunt Qc=90-10P, Qo=10+6P, unde Q este cantitatea,
iar P este preţul. Dacă guvernul impune un preţ de 6 unităţi monetare, atunci pe piaţa
acelui bun apare un surplus de: a) ofertă, de 16 unităţi; b) cerere, de 15 unităţi; c) cerere,
de 16 unităţi; d) ofertă, de 15 unităţi; e) cerere, de 10 unităţi.
19. Ştiind ca functia cererii pentru bunul A este Qc= 100-2P , functia ofertei Qo=10+P si ca
primaria impune o taxa T=15 u.m. pe fiecare unitate vanduta, sa se determine care este
marimea veniturilor primariei din colectarea taxei , precum si pierderea sociala cauzata
de colectarea taxelor: a)V= 45 u.m., PS= 75 u.m; b) V= 450 u.m., PS= 750 u.m; c) V=
35 u.m., PS= 750 u.m; d) V= 45 u.m., PS=175 u.m; e) V= 450 u.m., PS= 75 u.m.
20. Funcţiile cererii şi ofertei de pe piaţa bunului X sunt Qc= 16-P şi Oo=3P. Daca
guvernul impune o taxa la cumparator, T = 4 u.m.,calculati cat din taxa suporta
cumparatorul si cat producatorul? a) 3 u.m. si 1 u.m.; b) 2 u.m. si 2 u.m.; c) 0 u.m. si 4
u.m.; d) 1 u.m. si 3 u.m; e) 4 u.m. si 0 u.m.
21. Dacă preţul benzinei este 10 u.m./unitate, atunci cantitatea oferită este mai mare decât
cantitatea cerută. Dacă preţul benzinei este 5 u.m./unitate, atunci cantitatea cerută este
mai mare decât cantitatea oferită. În aceste condiţii, preţul de echilibru al benzinei este: a)
5 u.m./unitate; b) 10 u.m./unitate; c) mai mic decât 5 u.m./unitate; d) între 5 şi 10
u.m./unitate; e) mai mare decât 10 u.m./unitate.

lOMoARcPSD|6067151
22. Funcţiile cererii şi ofertei de pe piaţa calculatoarelor sunt Qc= 2P + 10 şi Oo = 31-P.

Daca guvernul impune o taxǎ la producator, T = 3 u.m., producatorul si respectivt
cumparatorul suportă din taxă? a) 2 u.m. si 1 u.m. b) 1 u.m. si 2 u.m. c) 0 u.m. si 3u.m.
d) 3 u.m. si 0 u.m; e) 1,5 u.m. si 1,5 u.m
23. Oferta unui bun înregistrează creşteri periodice. Cu ocazia fiecărei creşteri a ofertei,
încasările totale ale ofertanţilor se reduc. Care dintre afirmaţiile următoare este în mod
necesar adevărată? : a) bunul respectiv este normal; b) bunul respectiv este inferior; c)
oferta bunului respectiv este inelastică; d) cererea pentru bunul respectiv este
inelastică; e)cererea pentru bunul respectiv este elastică.
24. Curba ofertei nu este afectată în mod direct de: a) tehnologia de producţie; b) preţurile
factorilor de producţie; c) veniturile consumatorilor; d) impozitarea vânzărilor; e)
numărul producătorilor.
25. Presupunând că, pentru margarină, coeficientul de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ
este 0,9, iar pentru unt coeficientul de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ este 1,9,
atunci: a) oferta pentru unt este cu elasticitate unitară; b) oferta pentru margarină este
perfect elastică; c) oferta pentru unt este mai elastică decât pentru margarină; d) oferta
pentru margarină este mai elastică decât pentru unt; e) oferta pentru margarină este
elastică.
26. Pentru un preţ de 1 000 u.m. o firmă doreşte să vândă 2 000 bucăţi dintr-un produs
oarecare. Dacă preţul va creşte la 1 050 u.m., câte bucăţi va oferi firma respectivă,
coeficientul elasticităţii ofertei fiind 3? : a) 2300 bucăţi; b) 2000 bucăţi; c) 1500 bucăţi;
d) 3000 bucăţi; e) 2500 bucăţi.
27. Dacă elasticitatea cererii unui bun în raport cu preţul este –3, iar preţul scade cu 20%,
atunci cantitatea cerută: a)scade cu 60%; b)scade cu 7%; c) nu se modifică; d)creşte cu
60%; e) creşte cu 7%.
28. Funcţiile cererii şi ofertei bunului A sunt: C A  270  8 p A , O A 200  6 p A unde CA este
cantitatea cerută, OA este cantitatea oferită, pA este preţul bunului. În acest caz, preţul şi
cantitatea de echilibru sunt: a) 5; 320; b) 4; 224; c) 8; 248; d) 5; 230; e) 2; 212.
29. Pe piaţa untului, cererea şi oferta sunt Q 100  10 P , Q 20  5 P , unde Q este
cantitatea, iar P este preţul. Dacă guvernul impune un preţ de 7 unităţi monetare, atunci pe
piaţa untului apare: a) un surplus de 25 unităţi de cantitate; b) un surplus de 55 unităţi de
cantitate; c) un deficit de 30 unităţi de cantitate; d) un deficit de 70 unităţi de cantitate; e) o
diferenţă de 2 unităţi monetare între preţul de echilibru şi preţul impus de guvern.
30. Dacă cererea creşte mai încet decât oferta, preţul de echilibru:a) creşte;b) scade;c) nu se
modifică, pentru că atât cererea cât şi oferta cresc;d) creşte dacă scade costul
mediu;e)scade doar atunci când scade costul mediu.

lOMoARcPSD|6067151
31. Funcţiile cererii şi ofertei bunului A sunt: Q 480  8 p , Q 200  6 p . În acest caz,
preţul şi cantitatea de echilibru sunt: a) 20; 320; b) 40; 180; c) 80; 160; d) 140; 160; e)
20; 160.
32. Preţul bunului X creşte cu 25%, iar cantitatea cerută se reduce cu 27%. Care dintre
afirmaţiile următoare este adevărată? a)cererea pentru bunul X este perfect elastică.;
b)cererea pentru bunul X este inelastică, c) elasticitatea cererii pentru bunul X este unitară;
d) cererea pentru bunul X este elastică; e) cererea pentru bunul X este perfect inelastică.
33. Care dintre următoarele afirmaţii corespunde conceptului de ofertă? a)cantităţile dintr-un
bun oferite de majoritatea producătorilor; b)cantităţile dintr-un bun solicitate de
cumpărători; c)cantităţile de bunuri oferite de producătorii interni şi externi; d)cantităţile
dintr-un bun pe care producătorii pot şi sunt dispuşi să le vândă la niveluri diferite
de preţ; e) nici una dintre alternativele de mai sus.
34. În cazul unui bun cu cerere elastică, reducerea preţului său va determina: a)creşterea
cheltuielilor consumatorilor privind acel bun; b) reducerea cheltuielilor consumatorilor
pentru acel bun; c) menţinerea neschimbată a cheltuielilor consumatorilor acelui bun; d)
creşterea cantităţii oferite; e) reducerea numărului de consumatori.
35. Conform legii ofertei şi principiului ceteris paribus:a) între preţ şi încasările
producătorilor există o relaţie inversă; b) preţul şi cantitatea cerută sunt invers corelate; c)
relaţia dintre preţ şi cantitatea oferită este pozitivă; d) încasările vânzătorilor şi
cheltuielile cumpărătorilor sunt în relaţie directă; e) orice relaţie între preţ şi cantitatea
oferită poate fi posibilă.
36. Care dintre următoarele afirmaţii privind preţul de echilibru este adevărată? a) este
determinat numai prin deciziile consumatorilor; b) este determinat numai prin deciziile
vânzătorilor; c)este determinat de o agenţie guvernamentală; d) este rezultatul
interacţiunii dintre cumpărători şi vânzători; e) oricare dintre răspunsurile anterioare
poate fi corect.
37. Preţul situat sub nivelul său de echilibru conduce la apariţia: a) penuriei; b) inflaţiei; c)
excedentului de ofertă; d) unei cereri insuficiente; e) oricare din situaţiile menţionate este
posibilă.
38. Curba ofertei în cazul unui obiect de artă este: a) elastică; b)inelastică; c)cu elasticitate
unitară; d) perfect inelastică; e) perfect elastică.
39. Bunurile a căror elasticitate a cererii în funcţie de venit este negativă se numesc: a) bunuri
normale; b) bunuri inferioare; c) bunuri publice; d) bunuri private; e) oricare dintre
alternativele de mai sus.
40. Comparaţia între modificarea relativă a cantităţii cerute dintr-un bun şi modificarea
relativă a preţului acestuia reprezintă: a) coeficientul elasticităţii directe a cererii în
raport cu preţul; b) coeficientul elasticităţii încrucişate a cererii în raport cu preţul;
c)coeficientul elasticităţii cererii în raport cu venitul; d) coeficientul elasticităţii ofertei în
raport cu preţul; e) oricare dintre coeficienţii de mai sus pot răspunde cerinţei menţionate.

lOMoARcPSD|6067151
41. Se cunosc următoarele date privind preţul bunului X şi cantităţile cerute din bunurile X şi
Y:
Preţul bunului X Cantitatea cerută - Cantitatea cerută -

bunul X bunul Y
50 20 75
25 45 150
Venitul
consumatorului este 1000 unităţi monetare În această situaţie: a)bunurile X şi Y sunt
substituibile; b)bunurile X şi Y sunt complementare; c) bunurile X şi Y sunt inferioare;
d)bunurile X şi Y sunt normale; e) nu se poate preciza natura bunurilor X şi Y.
42. Fixarea de către stat a unor preţuri minime determină: a) penurie; b) creşterea cantităţilor
cerute de către consumatori; c) menţinerea constantă a cantităţilor oferite de către
producători; d) surplusuri pe piaţă; e) accentuarea deficitului bugetar.
43. Creşterea semnificativă a preţului biletelor de cinema ar putea determina ca preţul

aparatelor video şi a numărului aparatelor video vândute să evolueze în
sensul:a)creşterii/reducerii; b) reducerii/reducerii; c) efectul este nedeterminat/reducerii; d)
creşterii/creşterii; e) creşterii/menţinerii constante
44. Stabilirea unor limite maxime de preţ poate conduce în timp la: a) stimularea
producătorilor în vederea creşterii producţiei; b) dezvoltarea produselor noi; c) apariţia
“pieţei negre”; d) reducerea şomajului; e) dezvoltarea concurenţei.
45. Dacă preţul unei mărfi creşte, cheltuielile totale ale consumatorilor variază într-un sens sau
altul în funcţie de forma cererii. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată?
a)cererea este inelastică, cheltuielile totale cresc; b) cererea este inelastică, cheltuielile
totale scad; c) cererea este inelastică, cheltuielile totale rămân constante; d) cererea este
elastică, cheltuielile totale cresc; e) cererea este elastică, cheltuielile totale rămân
constante.
46. Echilibrul pe piaţa unui bun se realizează atunci când: a) valoarea vânzărilor este egală cu
valoarea achiziţiilor cumpărătorilor; b) cantitatea cerută este egală cu cea oferită; c)
cumpărătorii dispun de venituri suficiente pentru a cumpăra ce şi cât doresc şi a-şi
maximiza astfel satisfacţia; d) vânzătorii pot oferi un volum mare şi diversificat de
mărfuri; e) agenţii economici, fie vânzători, fie cumpărători, se pot manifesta liber pe
piaţă.
47. Pe o piaţă concurenţială, preţul de echilibru este: a) preţul la care consumatorii vor
cumpăra toate bunurile oferite de producători; b) preţul la care cererea este superioară
ofertei; c) preţul corespunzător unui volum minim de tranzacţii pe piaţă; d) preţul la care
poate exista exces de cerere sau de ofertă; e) preţul la care cantitatea cerută este egală
cu cantitatea oferită.
48. Preţul unui bun este 80 u.m./unitatea de produs. La acest nivel cantitatea cerută este egală
cu cantitatea oferită. Dacă preţul ar fi fixat la nivelul de 40 u.m., ar exista un dezechilibru
pe piaţă de 150 unităţi de produs. Pentru un preţ al bunului de 20 u.m. pe piaţă există: a)
un exces de ofertă mai mare de 150 unităţi de produs; b) un exces de ofertă de 150 unităţi

lOMoARcPSD|6067151
de produs; c) un exces de cerere de 150 unităţi de produs; d) un exces de cerere mai

mare de 150 unităţi de produs; e) echilibru.
49. Presupunem că guvernul controlează preţul unui bun la nivelul de 2 u.m./unitatea de

cantitate, iar cantitatea cerută excede cantitatea oferită. Dacă guvernul renunţă ulterior la
această reglementare, pe piaţa acestui bun se produc următoarele efecte: a) cantitatea
cerută scade; b) cantitatea oferită creşte; c) cantitatea cerută şi oferită devin egale; d) preţul
creşte; e) toate cele de mai sus.
50. Efectele creşterii cererii pentru un tablou celebru asupra preţului şi cantităţii oferite
constau în: a) preţul şi cantitatea oferită sporesc; b) preţul şi cantitatea oferită se reduc; c)
preţul creşte, iar cantitatea oferită rămâne constantă; d) preţul scade, iar cantitatea
oferită rămâne constantă; e) preţul scade, iar cantitatea oferită creşte.
51. La nivelul preţului de echilibru: 1) cererea este identică cu oferta; 2) cantitatea cerută este
egală cu cantitatea oferită; 3)volumul valoric al vânzărilor este maxim; 4)volumul fizic al
vânzărilor este maxim; 5)elasticitatea cererii în funcţie de preţ este egală cu elasticitatea
ofertei în funcţie de preţ.
Alegeţi varianta corectă : a) 2+4; b) 1+2+3; c) 1+2+3+5; d) 3+4; e) 3+4+5.
52. Dacă cererea scade iar oferta este perfect elastică: a) preţul de echilibru şi cantitatea de
echilibru scad; b)preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru cresc; c)preţul de echilibru
rămâne constant iar cantitatea de echilibru scade; d)preţul de echilibru scade iar
cantitatea de echilibru rămâne constantă; e) preţul de echilibru şi cantitatea de
echilibru rămân constante.
53. Când cererea scade şi oferta este perfect inelastică: a) preţul de echilibru creşte şi
cantitatea de echilibru este constantă; b) preţul de echilibru scade şi cantitatea de echilibru
creşte; c)preţul de echilibru scade şi cantitatea de echilibru este constantă; d) preţul de
echilibru este constant şi cantitatea de echilibru scade; e) preţul de echilibru este constant
şi cantitatea de echilibru creşte.
54. Creşterea preţului grâului cu 50% determină creşterea cantităţii oferite cu 25%. În aceste
condiţii, oferta de grâu este: a) elastică; b)inelastică; c)cu elasticitate unitară; d)atipică;
e)variantele a-d sunt false.
55. Dacă pe piaţa unui bun, aflată în echilibru, cu preţul P şi cantitatea la echilibru Q, guvernul
impune un preţ minim de 2P, atunci: a) cantitatea oferită scade; b) există exces de ofertă;
c) curba ofertei pieţei se deplasează spre dreapta; d) curba cererii pieţei se deplasează spre
stânga; e) oricare dintre variantele de mai sus poate fi adevărată.
56. De regulă, un plafon maxim de preţ este introdus: a) la nivelul preţului de echilibru; b)la
un nivel mai mare decât preţul de echilibru; c) la un nivel mai mic decât preţul de
echilibru; d)atunci când oferta depăşeşte cererea; e)la cererea producătorilor.
57. Reducerea în proporţii diferite a cererii şi ofertei determină: a) reducerea preţului de

echilibru şi a cantităţii de echilibru; b)creşterea preţului de echilibru şi reducerea cantităţii
de echilibru; c)reducerea cantităţii de echilibru; d)creşterea preţului de echilibru;
e)menţinerea constantă a preţului de echilibru şi creşterea cantităţii de echilibru.

lOMoARcPSD|6067151
58. Dacă pe piaţa unui bun cererea şi oferta se reduc concomitent şi în aceeaşi proporţie,
preţul şi cantitatea de echilibru:a) cresc; b) scad; c) rămân neschimbate; d) este constant,
scade; d) este constant, creşte.
59. Firma X realizează Keo/p=2. Iniţial, la preţul unitar de 200 u.m. (şi CTM contabil=150),
oferta săptămânală a firmei a fost de 200 tone. Preţul creşte cu 25% (iar CT cu 90%).
Oferta în t1 (ceteris paribus) şi profitul vor fi, în ordine: a) 250, 10000;b)300, 20000;c)
300, 18000;d) 250, 16500; e) 300, firma lucrează în pierdere.
60. Bunurile X şi Y sunt concurente. Dacă Px = constant iar Py creşte cu 10%, în mod normal,
oferta din bunul X:a)creşte;b)scade;c)rămâne neschimbată;d)va creşte cu 10%;e)va
scădea cu 10%.
61. Bunul A este mierea de albine iar bunul Y ceara. În viitor, preţurile la bunul A vor creşte.
Oferta din bunul Y (preţul său constant) va: a)creşte; b)scădea; c)rămâne neschimbat;
d)va creşte mai rapid decât producţia din A; e) va creşte mai încet decât producţia lui A.
62. Coeficientul de elasticitate al ofertei în raport de preţ = 2; în raport de cost = 1,5; în

funcţie de impozitele şi taxele suportate de producător = 1. În t 0 oferta din bunul X =
10000 bucăţi. Se scontează că în t1, preţul creşte cu 10%, costul marginal cu 5% iar
impozitele suportate de producători cu 8%. Se prognozează că oferta din bunul X va:a)
creşte, devenind 10450; b) scade, devenind 9550; c) rămâne aceeaşi; d) creşte, devenind
12000; e) creşte, devenind 14500.
63. Bunurile concurente sunt acelea care: a) sunt substituibile în consum; b) sunt consumate
doar împreună; c) se obţin din aceiaşi factori de producţie; d) au acelaşi preţ; e) se vând
de acelaşi producător.
64. Oferta industriei pentru bunul X, bun de consum alimentar, în raport cu producţia lui
(importul este nul) este:a) mai mare; b)mai mică; c) poate fi mai mare decât 0;
d)informaţiile sunt insuficiente pentru a opta între a), b), c), d); e)sunt identice.
65. Un producător acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă şi realizează pe termen scurt

un cost marginal de 40 u.m. la bunul pe care-l produce, la o producţie de 1000 kg care-i
maximizează profitul total. CT contabil =24000 u.m. Profitul total este:a)14000; b)16000;
c)18000; d)20000; e)nu se poate calcula.
66. În anul 2004, în ciuda condiţiilor climaterice vitrege, oferta de pepeni verzi a fost
excepţională, în toate zonele în care se cultivă şi se comercializează. Veniturile
producătorilor de pepeni de regulă au scăzut, mulţi dintre ei nu şi-au acoperit costurile.
Explicaţia sintetică este că: a) cererea de pepeni este elastică la preţ; b)cererea este
inelastică la preţ; c) cererea este de elasticitate unitară în funcţie de preţ; d) s-au
cumpărat pepeni din import; e) pepenii au fost de calitate slabă.
67. Producţia de ciment din ţara X se realizează în cadrul a 15 fabrici, aparţinând la 3 mari
companii transnaţionale, care realizează o înţelegere confidenţială care poartă
caracteristicile de cartel. Keo/preţ =1,4; Keo/cost = 1,5. Producţia firmelor se desfăşoară în
plaja randamentelor de scară descrescătoare (Keq/consumul de factori = 0,9). Argumentaţi
dacă, pentru mărirea profiturilor, pentru membrii cartelului este mai convenabil: a) să
mărească producţia şi să menţină preţul; b) să mărească preţul şi să menţină producţia;

lOMoARcPSD|6067151
c) să reducă producţia şi să majoreze preţul; d) să mărească producţia şi preţul; e) să

reducă producţia şi preţul.
68. Elasticitatea cererii în raport de preţ pentru cafea este 0,9 iar a ofertei este de 1,1.
Ministerul de Finanţe propune iar guvernul acceptă perceperea unei accize suplimentare
asupra vânzărilor de cafea de 2 u.m./Kg. În urma adoptării acestei măsuri, vânzările
zilnice de cafea în oraşul A devin 1200 kg. Acciza pe care o încasează zilnic bugetul din
oraşul Ade 1200*2 = 2400 u.m. este suportată în principiu de: a) cumpărători; b) vânzători
(producători); c) fie de cumpărători, fie de producători, dar proporţia este indeterminată;
d) în cea mai mare parte de producători; e) în cea mai mare parte de consumatori.
69. Guvernul apreciază ca necesară mărirea veniturilor bugetare prin sporirea taxelor
indirecte. Are la dispoziţie următoarele alternative: a) să majoreze TVA-ul la toate
categoriile de mărfuri cu acelaşi procent; b) să majoreze TVA-ul şi accizele în special la
bunurile cu cerere elastică şi ofertă inelastică; c) să majoreze TVA-ul şi accizele la
bunurile cu cerere inelastică; d) să majoreze TVA-ul mai ales la bunurile cu ofertă
inelastică; e) să majoreze TVA-ul la bunurile cu elasticitate unitară a cererii şi ofertei.
70. Curba ofertei se deplasează spre dreapta atunci când: a) creşte costul producţiei; b) preţul
bunului produs creşte; c) scade numărul ofertanţilor; d) se descoperă tehnologii mai
performante; e) cresc taxele şi/sau scad subvenţiile.
71. Oferta se extinde atunci când : a) preţul bunului produs scade ; b) preţul celorlalte bunuri
scade ; c)preţul bunului produs creşte ; d) creşte numărul ofertanţilor ; e)scade costul
producţiei.
72. Curba individuală a ofertei pe termen scurt pentru un producător prezent în ramură şi care
acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă este zona costului marginal situată deasupra
curbei : a) costului fix mediu ; b) încasării medii ; c) productivităţii medii ; d)costului
variabil mediu ; e) costului total mediu.
73. Conform legii ofertei, ceteris paribus: a)între preţ şi încasările producătorilor există o
relaţie inversă; b) preţul şi cantitatea cerută sunt invers corelate; c) relaţia dintre preţ şi
cantitatea oferită este pozitivă; d) încasările vânzătorilor şi cheltuielile cumpărătorilor
sunt în relaţie directă; e) orice relaţie între preţ şi cantitatea oferită poate fi posibilă.
74. Firma iese de pe piaţă în condiţiile când: a) preţului este egal cu costul total mediu; b)
preţului este egal cu costul variabil mediu; c) preţul este egal cu costul marginal;
d)costul este total egal cu costul marginal; e) nici o variantă nu este corectă.
75. O firmă îşi maximizează profitul atunci când: a)costul marginal este
descrescător;b)costul marginal este constant;c)costul marginal este crescător;d)la
început costul marginal este descrescător şi apoi crescător; e)nici o variantă nu este
corectă.
76. Oferta pentru bunul X a fost în anul n de 1000 bucăţi. În anul n+1, se scontează o creştere
a preţurilor cu 10% şi a costurilor cu 15%. În condiţiile în care coeficientul elasticităţii
ofertei în funcţie de preţ este 1,5 şi coeficientul elasticităţii ofertei în funcţie de cost este 1,
care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cantitatea din bunul X oferită este

lOMoARcPSD|6067151
adevărată: a)scade cu 30% şi devine 700; b)scade cu 10% şi devine 900; c)creşte cu 30%
şi devine 1300; d)creşte cu 10% şi devine 1100; e)nu suferă nici o modificare.
77. Un preţ administrat, situat sub nivelul preţului de echilibru, generează:a)diminuarea

surplusului producătorului ; b)creşterea surplusului producătorului ; c)nemodificarea
surplusului producătorului ; d)o situaţie optimă; e)nici un răspuns corect.
78. Un şoc crescător asupra ofertei pe o piaţă concurenţială, în condiţiile în care cererea
rămâne neschimbată, determină:a)scăderea preţului de echilibru şi a cantităţii de
echilibru;b)scăderea preţului de echilibru şi creşterea cantităţii de
echilibru;c)creşterea cantităţii de echilibru şi a preţului de echilibru;d)creştere preţului de
echilibru şi scăderea cantităţii de echilibru;e)nu sunt influenţate preţul şi cantitatea de
echilibru.
79. Un şoc crescător asupra cererii pe o piaţă concurenţială ,în condiţiile în care oferta rămâne
neschimbată, determină:a) scăderea preţului de echilibru şi a cantităţii de
echilibru;b)scăderea preţului de echilibru şi creşterea cantităţii de echilibru;c)creşterea
cantităţii de echilibru şi a preţului de echilibru; d)creştere preţului de echilibru şi
scăderea cantităţii de echilibru;e)nu sunt influenţate preţul şi cantitatea de echilibru.
80. Printre factorii care determină creşterea ofertei se pot include:a) creşterea costurilor;b)
creşterea numărului ofertanţilor;c) scăderea subvenţiilor şi creşterea taxelor;d) scăderea
nunărului de ofertanţi.
81. Cu cât cererea este mai elastică, cu atât:a) consumatorul suportă o parte mai mare din
taxă ;b) producătorul suportă o parte mai mare din taxă ;c) veniturile producătorilor
cresc mai mult când preţul scade ;d) veniturile producătorilor cresc mai puţin când preţul
scade.
PIAŢĂ, CONCURENŢĂ, PREŢURI
1. Nu reprezintă trăsătură a pieţei cu concurenţă monopolistică: a) diferenţierea bunurilor;

b) atomicitatea cererii şi a ofertei; c) fiecare producător poate influenţa piaţa; d)
mărcile firmelor sunt individualizate; e) posibilităţi multiple de alegere pentru
consumatori.
2. O firmă ce operează pe o piaţă cu concurenţă perfectă observă că produce la un nivel la

care venitul marginal este inferior costului marginal. Pentru a-şi maximiza profitul (sau
reduce pierderile) firma ar trebui să: a) crească nivelul producţiei; b) crească preţul; c) iasă
de pe piaţă; d) reducă preţul; e) reducă producţia.
3. O firmă cu poziţie de monopol are funcţia de cost marginal Cmg = 3Q. Dacă cererea este
dată de funcţia P=20-Q, atunci pentru maximizarea profitului, producţia firmei trebuie să
fie: a) Q=3; b) Q=4; c) Q=5; d) Q=10; e) Q=20.
4. Preţul pieţei este mai mic decât costul total mediu, dar mai mare decât costul variabil
mediu. În acest caz: a) pierderea este mai mare decât costul fix; b) profitul este pozitiv; c)
producătorul se află la pragul de rentabilitate; d) producătorul nu mai produce pe termen
scurt; e) producătorul continuă să producă pe termen scurt.

lOMoARcPSD|6067151
5. Pe o piaţă concurenţială, preţul de echilibru este determinat de: a) preţul maxim pe care
oricare consumator este dispus să-l plătească; b) preţul minim pe care oricare producător
este dispus să-l accepte; c) egalitatea cantităţii cerute cu cea oferită; d) preţul stabilit de
cel mai mare producător; e) preţul stabilit de cea mai influentă asociaţie de protecţie a
consumatorilor.
6. Nu reprezintă trăsătură a pieţei cu concurenţă de tip oligopol: a) puţini ofertanţi cu forţă

economică ridicată; b) fiecare producător poate influenţa condiţiile pieţei; c) numeroşi
cumpărători cu forţă economică redusă; d) puţini cumpărători cu forţă economică
ridicată; e) atomicitatea cererii.
7. Curba individuală a ofertei pe termen scurt pentru un producător ce acţionează pe piaţa

cu concurenţă perfectă este acea porţiune a costului marginal situată deasupra curbei: a)
costului total mediu; b) costului variabil mediu; c) costului fix mediu; d) încasării medii;
e) productivităţii medii.
8. Nu reprezintă o caracteristică a pieţei cu concurenţă pură şi perfectă: a) atomicitatea

cererii şi a ofertei; b) omogenitatea produselor; c) fluiditatea perfectă; d) transparenţa
perfectă; e) informaţia asimetrică.
9. Conceptul de pierdere socială ca urmare a impunerii unei taxe se referă la faptul că: a)
prin impunerea taxei, decidenţii politici îşi exercită influenţa politică; b) producătorul
suportă întotdeauna o povară mai mare din taxă decât consumatorul; c) consumatorul
suportă întotdeauna o povară mai mare decât producătorul; d) producătorul suportă
întotdeauna o parte mai mare din povara fiscală, drept urmare îşi reduce producţia,
determinând astfel pierderea de locuri de muncă; e) povara suportată de consumator şi
producător depăşeşte veniturile guvernului de pe urma colectării taxei respective.
10. Un producător dintr-o piaţă de concurenţă perfectă produce 1.000 bucăţi dintr-un bun.
Costul fix este de 10 milioane lei, iar costul variabil este de 32 milioane lei. Preţul minim
la care producătorul poate să-şi vândă producţia pe termen scurt este: a) 42.000 lei; b)
20.000 lei; c) 32.000 lei; d) 4.200 lei; e) 2.000 lei.
11. O firmă produce cu următoarea funcţie a costurilor: CT=15 + 10Q+15Q 2. Se consideră că

firma se află în situaţia de oligopol, având o funcţie a cererii: P=110-10Q. Nivelul
producţiei care maximizează profitul şi preţul la care va fi vândut produsul, sunt: a) 2
unităţi şi, respectiv, 90 u.m.; b) 3 unităţi şi, respectiv, 80 u.m.; c) 4 unităţi şi, respectiv,
70 u.m.; d) 5 unităţi şi, respectiv, 60 u.m.; e) 6 unităţi şi, respectiv, 50 u.m.
12. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă? a) barierele legale la intrarea pe piaţă
constituie o cauză a formării monopolurilor; b) structura costurilor monopolului natural
evidenţiază importante economii de scară pentru niveluri ridicate ale producţiei; c) un
monopol poate obţine un profit mai mare impunând preţuri diferite pe pieţe diferite; d)
preţul este o variabilă exogenă în condiţii de oligopol; e) pe o piaţă de oligopol
producătorii pot practica concurenţa prin preţ.
13. Un monopolist are costul marginal dat de relaţia C m 3 Q , unde Cm este costul
marginal, iar Q este producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia

lOMoARcPSD|6067151
P 20  Q , unde P este preţul. În scopul maximizării profitului, producţia trebuie să fie:
a) 3; b) 4; c) 5; d) 10; e) 20.
14. Alegerea unui producător monopolist care urmăreşte maximizarea profitului corespunde
unei situaţii în care: a) preţul este mai mare decât costul marginal; b)costul marginal este
egal cu preţul; c) preţul este mai mic decât costul marginal; d) preţul este egal cu încasarea
marginală; e) preţul este mai mic decât încasarea marginală.
15. Care dintre următoarele contribuie cel mai mult la existenţa unei situaţii de oligopol într-o
industrie: a) slabe bariere la intrarea pe piaţă; b) cerere elastică; c) produse standardizate;
d) economii de scară; e) informaţie perfectă.
16. Piaţa cu concurenţă de tip monopson apare atunci când: a) oferta de mărfuri este
reprezentată de un număr mic de producători; b) oferta este concentrată la un singur
producător; c) există un număr mare de producători şi consumatori; d) există atomicitatea
cererii; e) cererea este concentrată la un singur consumator.
17. Existenţa mai multor mărci de produs caracterizează piaţa: a) cu concurenţă perfectă; b)
de monopson; c) de oligopol; d) monopolistică; e) de monopol.
18. În condiţii de monopol există următoarea relaţie între venitul mediu (VM) şi venitul
marginal (Vmg) al firmei monopoliste: a) VM > Vmg; b) VM = Vmg; c) VM < Vmg;
d) VM = Vmg – Cmg; e) VM = Vmg/3.
19. În cazul în care o firmă de pe o piaţă de oligopol măreşte preţul de vânzare a produselor
sale: a) cererea pentru produsele acelei firme devine elastică; b)celelalte firme din
oligopol vor proceda la fel; c) clientela celorlate firme va migra spre acea firmă; d) curba
cererii pentru produsele acelei firme devine inelastică; e)firma în cauză cucereşte o parte
mai mare din piaţă.
20. Un coeficient ridicat de elasticitate al cererii în raport cu preţul unui bun poate indica
faptul că: a) pe acea piaţă există monopol; b) pe acea piaţă există un oligopol coordonat;
c) concurenţa este perfectă sau monopolistică; d) concurenţa este de tip monopol
bilateral; e) piaţa este dominată de un duopol asimetric.
21. Monopolul în cadrul unei economii de piaţă: a) determină preţurile tuturor bunurilor şi
serviciilor;b) dispare treptat pe măsura dezvoltării economiei; c) este expresia unui nivel
redus de concentrare a producţiei; d) poate dispărea prin reducerea restricţiilor de
acces pe piaţă; e) se referă doar la emisiunea monetară.
22. Un monopolist are funcţia de cost total CT= 200 + 5Q, unde Q este cantitatea produsă.
Funcţia cererii pieţei este dată de relaţia P = 209 – 3Q, unde P este preţul. Preţul şi
cantitatea produsă în condiţiile maximizării profitului sunt: a) 34; 107; b) 107; 34; c)5; 68;
d) 206,57; 0,81; e) imposibil de determinat.
23. Curba cererii pentru o firmă în condiţiile concurenţei perfecte este: a) verticală;
b)orizontală; c) descrescătoare în raport cu preţul pieţei; d) crescătoare în raport cu preţul
pieţei; e) oricare dintre variantele de mai sus.

lOMoARcPSD|6067151
24. În condiţiile concurenţei imperfecte, preţul de echilibru al unui factor de producţie este dat
de: a) intersecţia dintre curbele cererii produsului şi ofertei factorului de producţie;
b)intersecţia dintre curbele cererii şi ofertei factorului de producţie; c) intersecţia
dintre curbele cererii şi ofertei produsului realizat; d) intersecţia dintre curbele costului
marginal şi ofertei factorului de producţie; e) nici una dintre cele de mai sus.
25. Se consideră un producător aflat în condiţii de concurenţă imperfectă. Încasarea marginală

(Im) şi costul marginal (Cm) au următoarele expresii: Im=100-18Q şi, respectiv Cm=2Q,
unde Q este producţia. În vederea maximizării profitului, producţia va fi: a)4,55; b) 5; c)
5,55; d) 50; e) 100.
26. Accentuarea reclamei în cazul unei firme aflată în condiţii de concurenţă monopolistică
poate determina: a) menţinerea profiturilor; b) reducerea profiturilor; c)reducerea
vânzărilor; d) creşterea costurilor medii concomitent cu creşterea vânzărilor; c)
reducerea profiturilor şi a costurilor medii.
27. În cazul unei firme aflată în situaţia de monopol funcţia inversă a cererii şi funcţia costului
total sunt următoarele: P = 12 - 0,02Q ;I, respective CT = 500 + 8Q, în care P este preţul
unitar, Q reprezintă cantitatea cerută/produsă dintr-un bun, iar CT este costul total.
Volumul producţiei care asigură maximizarea profitului total este: a)50; b)100; c) 300;
d)1000; e)nu poate fi calculat.
28. Un monopolist are costul marginal dat de relaţia Cm = 6Q+1, unde Cm este costul
marginal, iar Q este producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia P =
65 - Q, unde P este preţul. Dacă obiectivul monopolistului este maximizarea profitului,
atunci producţia este: a)8,125; b)12,8; c) 8; d) 9,14; e) 0,12.
29. Un monopolist are costul marginal dat de relaţia Cm = 4Q, unde Cm este costul marginal,
iar Q este producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia P= 48 – Q, unde
P este preţul. În scopul maximizării profitului, producţia trebuie să fie: a) 6; b) 8; c) 9,6;
d) 12; e) 16.
30. Un producător aflat în situaţia de monopol va decide creşterea producţiei când: a) costul
marginal excede încasarea marginală; b) încasarea marginală excede costul marginal;
c) costul marginal este egal cu încasarea marginală; d) încasarea marginală este negativă;
e) toate cele de mai sus.
31. Atunci când încasarea marginală este superioară costului marginal, profitul firmei creşte
dacă: a)producţia creşte; b) producţia scade; c) producţia rămâne constantă; d)producţia
creşte sau scade; e) informaţia este insuficientă pentru a da un răspuns corect.
32. Într-o economie, alocarea eficientă a resurselor se realizează prin: a) sistemul preţurilor;
b) tehnologiile de producţie; c) preferinţele consumatorilor; d)deciziile producătorilor; e)
deciziile guvernului.
33. Într-o economie de piaţă, concurenţa are rolul de a: a) asigura satisfacerea tuturor
trebuinţelor; b) reduce riscul în luarea deciziilor; c) realiza concentrarea producţiei; d)
stimula creşterea eficienţei economice; e) asigura avantaje pentru consumatori în
defavoarea producătorilor.

lOMoARcPSD|6067151
34. Printre caracteristicile concurenţei perfecte, regăsim: a) eterogenitatea produselor; b)

firmele sunt „price makers”; c) existenţa unui număr mare de cumpărători şi a unui număr
redus de producători; d) intrarea şi ieşirea liberă pe/de pe piaţă; e) firmele sunt adesea
în poziţii de oligopol.
35. În cazul concurenţei perfecte, preţul la care se vinde un bun pe piaţă este: a) inferior
venitului marginal; b) întotdeauna superior costului marginal; c) întotdeauna superior
profitului total; d) întotdeauna inferior profitului marginal; e) întotdeauna egal cu venitul
marginal.
36. Următoarea relaţie este valabilă indiferent de tipul de piaţă avută în vedere: a) preţul
este egal cu venitul mediu; b) preţul este unic; c) costul marginal este superior venitului
marginal; d) preţul este egal cu venitul marginal; e) preţul este egal cu costul total
mediu.
37. Egalitatea dintre preţ şi venitul marginal este o caracteristică a pieţei: a) de monopol; b) de
monopson; c) de oligopol; d) monopolistică; e) cu concurenţă perfectă.
38. Profitul total este maxim, atunci când: a) venitul marginal este maxim; b) profitul
marginal tinde către zero; c) profitul mediu este în creştere; d) venitul marginal este egal
cu costul marginal; e) profitul mediu este zero.
39. O firmă ce acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă va opta pentru stoparea temporară a
producţiei atunci când: a) preţul este superior costului total mediu; b) preţul este inferior
costului variabil mediu; c) preţul este inferior costului mediu, dar superior costului
variabil mediu; d) preţul este superior venitului mediu; e) preţul este inferior costurilor
fixe.
40. Să presupunem că, pe o piaţă cu concurenţă perfectă, preţul pieţei este superior costului
mediu. Care din următoarele afirmaţii este adevărată, având în vedere o perioadă mai
lungă de timp: a) firme noi vor intra pe piaţă, iar preţul va creşte; b) unele firme existente
pe piaţă vor stopa producţia; c) firmele existente pe piaţă înregistrează pierderi; d) firme
noi vor intra pe piaţă, iar preţul va scădea; e) nici una din cele de mai sus.
41. Când egalitatea dintre costul marginal şi preţ se realizează sub nivelul costului variabil
mediu, firma: a) înregistrează pierderi; b) înregistrează profit contabil; c) se află la
nivelul pragului de rentabilitate; d) decide continuarea producţiei; e) îşi maximizează
profitul.
42. Să presupunem că o firmă acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă. Dacă are loc o
creştere a preţului datorată unor factori exogeni şi firma urmăreşte maximizarea profitului,
atunci aceasta va reacţiona prin: a) reducerea producţiei; b) creşterea producţiei; c)
menţinerea constantă a nivelului producţiei; d) creşterea producţiei şi a preţului pieţei; e)
nici una din cele de mai sus.
43. O firmă va decide diminuarea producţiei realizate în condiţiile în care: a) costul marginal
este inferior preţului pieţei; b) costul marginal este inferior costului variabil mediu; c)
venitul marginal este inferior preţului pieţei; d) costul marginal este superior preţului
pieţei; e) venitul mediu este inferior preţului practicat de firmă.

lOMoARcPSD|6067151
44. O firmă urmăreşte maximizarea profitului obţinut din producţia bunului X. Preţul pieţei
este de 50 um; funcţia costului total are forma CTM = 15/Q + 5Q. Determinaţi producţia
optimă şi nivelul profitului aferent acesteia : a)10 şi 140; b)15 şi 110; c)10 şi 250; d) 5 şi
110; e) 5 şi 250.
45. O firmă urmăreşte maximizarea profitului obţinut din producţia bunului X. Preţul pieţei
este de 50 um; funcţia costului total are forma CTM = 15/Q + 5Q. Arătaţi cu cât trebuie să
mărească firma producţia ştiind că are loc o creştere (exogenă) a preţului cu 20%: a) cu 2
unităţi; b) cu 100%; c) cu 50%;d) cu 20%; e) cu 10 unităţi.
46. Arătaţi care din afirmaţiile următoare este adevărată cu privire la piaţa cu concurenţă
perfectă: a) producătorii sunt ”price makers”; b) dreapta preţului are pantă negativă; c)
bunurile oferite pe piaţă sunt identice; d) preţul este inferior venitului marginal; e) a şi
b.
47. În condiţiile concurenţei perfecte, o firmă înregistrează pierderi atunci când egalitatea
dintre venitul marginal şi costul marginal se realizează: a) sub curba costului mediu; b)
la nivelul de minim al costului mediu; c) peste costul mediu; d) sub curba costului fix; e)
nici una din cele de mai sus.
48. Ştiind că preţul este 10 u.m., iar costul marginal este 8 u.m., o firmă ce urmăreşte
maximizarea profitului va decide: a) stoparea producţiei; b) creşterea producţiei; c)
reducerea producţiei; d) creşterea preţului de vânzare a bunului respectiv; e) reducerea
preţului la 8 unităţi monetare.
49. Funcţia costului unei firme ce acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă este dată de
relaţia CT = 125 + 5Q2. Să se determine nivelul minim al preţului pieţei care face posibilă
pe termen lung continuarea activităţii economice: a) 50; b) 60; c) 25; d) 100; e) 10.
50. Funcţia costului unei firme ce acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă este dată de
relaţia CT = 125 + 5Q2. Identificaţi care este nivelul optim al producţiei dacă preţul pieţei
este de 100 um: a) 5 unităţi; b) 100 unităţi; c) 50 unităţi; d) 15 unităţi; e)10 unităţi.
51. Statul consolidează poziţia de monopol a unor producători interni dacă: a) măreşte taxele
vamale la import; b) reduce barierele legale de intrare pe piaţă a unor noi producători; c)
liberalizează comerţul exterior; d) nu asigură protecţia asupra proprietăţii intelectuale şi
industriale; e) decide intrarea în Uniunea Europeană.
52. În cazul unui monopol, discriminarea prin preţ: a) sporeşte costul total al producţiei; b)
reduce profitul total al monopolului; c) reduce surplusul consumatorului; d) se poate
practica numai în cazul unei transparenţe ridicate a pieţei; e) favorizează întotdeauna
consumatorul.
53. O firmă cu poziţie de monopol produce un bun X şi înregistrează funcţia costului total de
forma CT = 1,5 Q2 + 2, unde CT = costul total, Q = producţia. Funcţia cererii pentru bunul
considerat este de forma P = 20 – Q, unde P = preţul bunului. Producţia ce asigură
maximizarea profitului de monopol şi proftul maxim ce poate fi atins în condiţiile date
sunt: a) Q = 20; Pr = 135; b) Q = 4 ; Pr = 64; c) Q = 5 ; Pr = 37,5; d) Q = 4 ; Pr = 38;
e) Q = 8 ; Pr = 100.

lOMoARcPSD|6067151
54. Monopolul natural reprezintă o situaţie: a) specifică extracţiei de resurse naturale; b) ce

constituie doar un model teoretic; c) în care un producător oferă pe piaţă un bun la un
cost mediu superior altor producători; d) în care un producător beneficiază de efectele
economiilor de scară; e) în care producătorul nu obţine profit.
55. O firmă aflată în poziţie de monopol: a) domină absolut piaţa şi nu trebuie să ţină seama
de cerere; b) stabileşte atât preţul, cât şi cantitatea oferită pe piaţă, numai în funcţie de
capacitatea sa de producţie şi de obiectivul său de maximizare a profitului; c) domină
absolut piaţa, dacă produsul său nu are substitute; d) nu poate influenţa cererea prin
reclamă; e) preia preţul pieţei ( este “price-taker”).
56. Protecţia asupra proprietăţii intelectuale şi industriale: a) poate crea o situaţie de monopol;
b) trebuie eliminată pentru că defavorizează consumatorii; c) este o premiză pentru
procesul de inovare; d) a+b; e) a+c.
57. Situaţia de monopol permite obţinerea de supraprofit pentru că: a) preţul de monopol este
la nivelul costului marginal; b) preţul de monopol depăşeşte costul marginal; c)
cantitatea totală dintr-un bun oferită pe piaţă este mai mare decât oferta totală a pieţei în
condiţii de concurenţă; d) are loc maximizarea cifrei de afaceri; e) are loc minimizarea
costului mediu.
58. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică, producţia este considerată ca fiind optimă: a) în

zona crescătoare a costului marginal; b) în zona crescătoare a costului total mediu;
c) în zona descrescătoare a costului marginal; d) în zona descrescătoare a costului total
mediu; e) în zona in care costul total mediu este constant.
59. Piaţa băuturilor răcoritoare din România constituie un exemplu de: a) oligopson; b)
concurenţă monopolistică; c) monopson; d) monopol; e) oligopol.
60. Cartelul: 1) reprezintă un exemplu de concurenţă monopolistică; 2) este reprezentat de un

grup de firme care, deşi şi-au păstrat autonomia decizională, se inţeleg între ele cu privire
la preţ si la segmentele de piaţă; 3) este rezultatul fuzionării mai multor firme sub o
conducere comună; 4) este rar intalnit în practică, datorită, printre altele, şi costurilor
antrenate de supravegherea partenerilor; 5) 1-4 corecte. a) 2,3; b)2; c) 2,4; d)5; e)1,3,4
61. Situaţia în care două, trei sau patru firme asigură între 50%-95% din totalul vânzarilor este
caracteristică: a) monopolului; b) pieţei cu concurenţă perfectă; c) oligopolului; d)
oligopsonului; e) monopsonului.
62. Care dintre următoarele caracteristici sunt proprii concurenţei monopolistice: 1) firma
atinge echilibrul pe termen lung când preţul este egal cu costul mediu; 2)oferta mărfii nu
este controlată de nici o firmă; 3) firmele pătrund în industrie şi pe piaţă fără dificultate;
4) existenţa mai multor firme care produc şi vând aceeaşi marfă diferenţiată calitativ;
5)oferta firmelor se adaptează permanent la cerere. a)(1,3,4,5); b)(2,3,4,5); c)(1,3); d)
(1,2,3,4,5); e)(1,4,5)
63. În condiţii de oligopol: a) firmele nu pot practica concurenţa prin preţ; b) preţul este o
variabilă exogenă; c) existenţa curbei „frânte” a cererii explică mecanismul de formare a
preţului; d) modificarea preţurilor poate fi o decizie comună a firmelor; e) a-d false.

lOMoARcPSD|6067151
64. Nu reprezintă trăsătură a pieţei cu concurenţă monopolistică: a) diferenţierea bunurilor; b)

atomicitatea cererii şi a ofertei; c) fiecare producător poate influenţa piaţa; d) mărcile
firmelor sunt individualizate; e) posibilităţi multiple de alegere pentru consumatori.
65. Pe o piaţă concurecnţială, funcţia cererii este Q=100-10P iar funcţia ofertei este Q=20+5P,
unde Q este cantitatea iar P este preţul. Dacă guvernul impune un preţ P=5 u.m., atunci pe
piaţă apare: a) un surplus de 15 unităţi de cantitate; b) un surplus de 5 unităţi de cantitate;
c) un deficit de 5 unităţi de cantitate; d) un deficit de 70 unităţi de cantitate; e) o
diferenţă de 2 u.m. între preţul de echilibru şi preţul impus de guvern.
66. Piaţa relevantă: a)este cea mai importantă;b)este cea pe care se efectuează majoritatea
tranzacţiilor dintr-un bun;c)este cea care se află în oraşul cel mai important (al ţării, al
continentului) de efectuare a tranzacţiilor din bunul respectiv aşa cum este Roterdam
pentru ţiţei sau Londra pentru valute şi titluri de valoare;d)este cea care cuprinde toate
tranzacţiile cu respectivul bun;e)tranzacţiile cu respectivul bun plus toate cele cu
bunurile a căror cerere este afectată de modificarea preţului respectivului bun.
67. Piaţa relevantă a morcovilor cuprinde pe lângă tranzacţiile cu morcovi pe cele

cu:a)păstârnac;b)ceapă;c)toate legumele;d)toate bunurile de orice gen a căror cerere creşte
când preţul morcovilor scade;e)toate bunurile a căror cerere creşte sau scade când se
modifică preţul morcovilor.
68. Pe piaţa cărnii acţionează în calitate de vânzători aproximativ 100 firme. Cererea
săptămânală este în medie 10 000 tone. Două firme, A şi B decid să majoreze preţul cu
10% iar cererea săptămânală devine 9500 tone. Se apreciază că piaţa cărnii din această
ţară este:a)competitivă;b)puţin competitivă;c)de monopol;d)de concurenţă perfectă;e)de
oligopol contrat.
69. Propoziţia „Accesul populaţiei la bunurile economice este condiţionată doar de achitarea
preţului” este:a)adevărată;b)falsă;c)este adevărată pentru bunurile publice;d)este falsă
doar pentru bunurile publice;e)este adevărată doar pentru bunurile marfare.
70. Accesul populaţiei la bunurile marfare (cu alte cuvinte raţionalizarea acestui acces) se
realizează:a)doar prin preţ;b)prin preţ şi prin alte mijloace;c)doar prin alte
instrumente;d)doar prin preţ pentru persoanele sărace;e)doar prin alte instrumente în
economiile mixte.
71. Penuria de bunuri în sens economic apare atunci când:a)resursele sunt insuficiente pentru
satisfacerea tuturor nevoilor;b)când unele categorii de persoane nu au bani pentru
procurarea bunurilor;c)în orice situaţie când cererea este mai mare decât oferta;d)când
cererea este mai mare decât oferta datorită unor preţuri „false”; e)în toate situaţiile
de mai sus.
72. Penuria şi raritatea sunt:a)sinonime;b)în relaţie parte – întreg;c)în relaţie întreg –

parte;d)nu au nici o legătură;e)sunt în relaţie invers proporţională.
73. În Capitală, locuinţele cu chirie pentru tinerii căsătoriţi cresc într-un ritm inferior
formării noilor familii şi cupluri. Consiliul Municipal, confruntat cu nemulţumirile

lOMoARcPSD|6067151
tinerilor trebuie să decidă între mai multe alternative, iar dvs. consideraţi că cea mai
bună este:a)plafonarea chiriilor (pe zone şi în funcţie de gradul de confort);b)acordarea
unor facilităţi fiscale celor care construiesc locuinţe de închiriat (dar pentru aceasta
trebuie mărite unele impozite, fără de care nu pot fi asigurate resursele bugetare);c)să
acorde un sprijin bănesc tinerilor căsătoriţi sau în cuplu (dar şi în acest caz vor fi mărite
unele impozite);d)să nu intervină, iar piaţa să stabilească „preţul corect” al
chiriilor;e)Primăria să cumpere locuinţele de închiriat şi să le închirieze tinerilor.
74. Afirmaţia „Preţurile libere sunt mai bune decât orice preţ format prin intervenţia directă
sau indirectă a autorităţilor” este:a)corectă, fiind o afirmaţie normativă;b)falsă, fiind o
afirmaţie pozitivă;c)este falsă pentru că toate preţurile efective suportă o anumită
influenţă a autorităţilor;d)nu este nici adevărată, nici falsă; depinde de situaţie şi
unghiul din care judecăm;e)este o propoziţie normativă.
75. Fie două bunuri x şi y pentru care, pe o piaţă concurenţială, cererea săptămânală (Q) şi
preţul iniţial au fost: Px=500, Py=100, Qx=20 buc, Qy=400 buc. În t1, Px se dublează iar
Py=constant. Ca rezultat Qx=15, Qy=350. Rezultă că cele două bunuri sunt:a)
substituibile;b)complementare;c)de lux;d)inferioare;e)indiferente.
76. Când o firmă acţionează pe o piaţă concurenţială, iar Vmg=Cmg, venitul total
este:a)nul;b)pozitiv;c)egal cu profitul;d)egal cu preţul;e)negativ.
77. Pe termen scurt, o firmă concurenţială realizează P=Cmg (dar superior CTM-full).
Aceasta înseamnă că ea lucrează în condiţii:a)optimale;b)suboptimale;c)realizează un
profit oarecare;d)de monopol;e)de monopson.
78. Fie o firmă care acţionează în condiţii apropiate de cele ale concurenţei perfecte. Ea are o
funcţie de cost : CT=4Q2+4Q+20. Preţul unitar al bunului x este de 36 u.m.. Când firma se
află la echilibru pe termen scurt: venitul total şi profitul sunt:a)140, 40;b)144, 100;c)237,
125;d)400, 100;e)a-d false.
79. O firmă, în condiţii de concurenţă, are o funcţie de cost total CT=3Q 2+7Q+90 (costurile
sale fixe fiind sub nivelul celorlalte firme atomizate din industrie). Preţul este definit prin
relaţia P=47-2Q şi se formează liber. Pe termen scurt profitul acestei firme este:a)egal
cu profitul normal;b)egal cu profitul pur;c)mai mare ca profitul pur;d)mai mic decât
profitul pur;e)nu se poate răspunde; informaţiile sunt insuficiente.
80. Propoziţia „Echilibrul firmei concurenţiale pe termen scurt este sinonim cu echilibrul
stabil” este:a)adevărată;b)falsă; c)adevărată, dacă produce bunuri substituibile;d)falsă
dacă bunurile produse sunt alimentare;e)adevărată în economii cu piaţă funcţională.
81. Pe o piaţă concurenţială, elasticitatea cererii şi cea a ofertei pentru bunul x este la
echilibru de 1,3. Asupra cererii se produce un şoc prin modificarea profundă a
preferinţelor consumatorilor. Se scontează, că ulterior piaţa acestui bun să:a)rămâne în
echilibru;b)dezechilibrul este autoîntreţinut;c)revine la echilibru iniţial;d)pot fi
adevărate oricare din a, b, c; e)toate propoziţiile a, b, c sunt false.

lOMoARcPSD|6067151
82. Diagrama Cobweb exprimă:a)starea de echilibru stabil;b)starea de dezechilibru pe termen

scurt;c)procesul de revenire la echilibru prin eliminarea (absorbţia) treptată a unor
şocuri asupra cererii şi/sau ofertei; d)toate cele de mai sus;e)a, b, c false.
83. Pe piaţa bunului x, oferta este mai mare decât cererea iar preţul de tranzacţie este mai mic
decât preţul de echilibru. Surplusul efectiv al producătorului faţă de cel normal este:a)mai
mare;b)mai mic; c)identic; d)poate fi adevărat oricare din propoziţiile a, b, c; e)nu se
poate răspunde pentru că informaţiile sunt insuficiente.
84. Pe piaţa concurenţială, surplusul consumatorului şi al producătorului sunt maxim posibile

când:a)piaţa este în echilibru;b)când se înregistrează exces de cerere;c)când se
înregistrează exces de ofertă;d)în toate situaţiile a, b, c; e)în nici una din situaţiile a, b, c.
85. Piaţa cu concurenţă pură şi perfectă este acea piaţă care se caracterizează prin:1)libertatea
de a intra şi de a ieşi de pe piaţă;2)transparenţa perfectă;3)atomicitate
perfectă;4)produse uşor diferenţiate;5)perfecta mobilitate a factorilor de producţie.
86. Costul marginal este de 30 u.m. iar producţia corespunzătoare maximizării profitului pe
termen scurt este de10.000 bucăţi. Costurile totale sunt de 210.000 u.m. Profitul unitar,
dacă firma acţionează în condiţii apropiate concurenţei perfecte este :a) 9 u.m ;b) 12
u.m;c)21 u.m;d)25 u.m.;e)30 u.m..
87. Piaţa concurenţială este considerată o piaţă cu “echilibru stabil” atunci când:a)| Ecx/px| >
Eox/px;b)| Ecx/px| < Eox/px;c)| Ecx/px| = Eox/px;d)Ecx/px = 0;e)Ecx/px = ∞.
88. Atunci când cererea şi oferta pe piaţă scad, dar în proporţii diferite:a)preţul de echilibru
scade şi cantitatea de echilibru scade;b)preţul de echilibru creşte şi cantitatea de echilibru
scade;c)preţul de echilibru poate să crească, să scadă sau să nu se modifice, iar cantitatea
de echilibru creşte;d)preţul de echilibru scade sau creşte, iar cantitatea de echilibru
scade;e)preţul de echilibru scade, creşte sau nu se modifică, iar cantitatea de echilibru
creşte, scade, nu se modifică.
89. O firmă, în condiţii de concurenţă, are o funcţie de cost total CT=3Q 2+7Q+90 (costurile
sale fixe fiind sub nivelul celorlalte firme atomizate din industrie). Preţul este definit prin
relaţia P=47-2Q şi se formează liber. Pe termen scurt profitul acestei firme
este:a)230;b)225;c)275; d)115;e)110.
90. Eficienţa maximă a alocării este reflectată de relaţia:

a)P>Cmg ;b)P<Cmg ;c)P=Cmg ;d)P=CTMminim ;e)Nici un răspuns nu este corect.
91. Conform teoriei neoclasice a valorii economice, aceasta:a)are suport în valoarea

economică a bunurilor supuse tranzacţiei;b)este determinată de utilitatea marginală şi
raritatea respectivului bun;c)este fixat autoritar de către stat;d)exprimă condiţiile de
producţie a mărfii.e)a-d false;
92. O firmă care acţionează în condiţii apropiate concurenţei perfecte, pe termen scurt,
produce două bunuri x şi y: costul total este dependent de cantităţile produse prin funcţia
CT=4x2+3y2+10x+5y+150. Preţul bunului x de 90 u.m. şi preţul bunului y de 95 u.m.

lOMoARcPSD|6067151
Cantităţile din cele două bunuri care maximizează profitul total al firmei sunt:a)x=10;
y=15;b)x=15; y=15;c)x=12; y=10;d)x=20; y=15;e)x=10; y=20;
93. Se cunosc următoarele date privind o firmă care acţionează în condiţii apropiate
concurenţei perfecte: Cmg=2+3Q, CF=40, iar profitul ţintă este de 110u.m. Determinaţi
preţul şi cantitatea care permit obţinerea acestui profit.:a)P=20; Q=10;b)P=32;
Q=10;c)P=30; Q=15;d)P=20; Q=15;e)P=10; Q=15.
94. Intrarea agentului cererii pe piaţa unui bun se face:a)în funcţie de costul fix mediu;b)la un
preţ mai mare decât costul marginal;c)la un raport Umg/P a bunului mai mare decât
acelaşi raport al unor bunuri substituibile;d)la un preţ mai mic decât costul
marginal;e)nici un răspuns corect.
95. În concurenţa pură şi perfectă, echilibrul firmei pe termen scurt se realizează când: a)C mg =
Vmg >P;b)Cmg = Vmg =P;c)Vmg> P;d)Cmg = Vmg =P=CTM;e)Cmg > Vmg
96. Piaţa concurenţială tinde spre echilibru stabil când:1)prin eliminarea factorului
aleatoriu revine la echilibrul iniţial sau găseşte altul
nou;2)│Kecp│<│Keop│;3)dezechilibrul format se reproduce în limite relativ
constante;4)│Kecp│>│Keop│;5)a-d false.
97. Fie o firmă care acţionează în condiţii apropiate de cele ale concurenţei perfecte, funcţia
costului total fiind : CT=3Q2+2Q+104, iar preţul P=20. Dacă firma produce în condiţii de
echilibru pe termen scurt, cantitatea de echilibru şi profitul unitar sunt:a)4; 2;b)3; 2;c)4;
3;d)2; 4;e)2; 2;
98. Pe termen scurt în concurenţǎ perfectǎ, profitul firmei este maxim atunci când:a) venitul
marginal este egal cu costul marginal;b) venitul mediu este egal cu costul mediu;c) costul
marginal este egal cu costul mediu;d)venitul marginal este egal cu costul marginal în
zona crescătoare a acestuia.
99. Pe termen lung în concurenţǎ perfectǎ, profitul firmei este maxim atunci când: a)
Vmg=Cmg; b) Vmg=Vm=P=Cmg; c)Vmg=Vm=P=Cmg=CVM;
d)Vmg=Vm=P=Cmg=CTM; e) nici un răspuns corect
100. O firma care acţioneazǎ pe o piaţǎ cu concurenţǎ perfectǎ va înceta sǎ mai producă
atunci când:a) P>CVM;b) P<CTM;c) P<CVM;d) P=CTM;e) P>CTM;
101. Firma A în situaţia de monopol are o funcţie de cost CT=3Q2+4Q+10 şi o funcţie de

preţ: P=24-2Q (în care Q=cantitatea produsă şi vândută). Dacă firma produce în condiţii
de echilibru, Pe, Qe şi venitului marginal sunt în ordine:a)20, 16, 2;b)16, 20, 2;c)20, 2, 16;
d)2, 16, 20;e)nici una din variantele de mai sus.
102. Fie un bun care are date funcţiile de cost şi de preţ în condiţii de echilibru ale pieţei
Producerea bunului respectiv se transformă din una concurenţială în cea de qvasi
monopol. Bunăstarea consumatorilor când monopolul este în echilibru: a) nu este afectată;
b) se reduce, preţurile fiind mai mari;c) se reduce, cantităţile fiind mai mici;d)se reduce,
preţurile fiind mai mari şi cantităţile mai mici;e)sunt posibile oricare din a, b, c,d.

lOMoARcPSD|6067151
103. O firmă are situaţie de quasi monopol şi are următoarele funcţii de cost şi preţ:
CT=5Q2+200Q+300, P=620-100Q. Producţia şi preţul de echilibru sunt:a) 1;520;b) 2;
420;c) 3; 302;d) 4; 220;e) 5; 120.
104. O firmă are situaţie de quasi monopol şi are următoarele funcţii de cost şi preţ:
CT=5Q2+200Q+300, P=620-100Q. Dacă profitul normal reprezintă 10% din profit,
profitul pur (supraprofitul) obţinut la echilibru de către monopol este:a) 28;b) 38;c) 48;d)
58;e) a-d false.
105. O firmă monopolistică realizează echilibrul pe termen scurt la acea producţie pentru care
costul marginal este egal cu: a) venitul mediu;b) CTM;c) venitul marginal;d) profitul
marginal;e) profitul total.
106. Obţin supraprofit durabil:a) monopolul;b) firma monopolistică;c) firmele din cartel;d)
oligopulul lider;e) firma concurenţială care are un CTM inferior ca al concurenţilor.
107. Comportamentul strategic înseamnă în primul rând:a) să evaluezi implicaţiile pe termen

ung;b) să evaluezi implicaţiile pe termen scurt;c) să evaluezi deciziile respective din
perspectiva fenomenelor de incertitudine şi interdependenţă puternice;d) să evaluezi
deciziile respective din perspectiva incertitudinii şi a interdependenţelor slabe;e) să
acţionezi pe o piaţă cu concurenţă perfectă.
108. Comportamentul strategic şi teoria jocurilor (strategice) caracterizează:a) monopolul;b)

IMM-urile;c) oligopolul;d) concurenţa perfectă;e) oligopolul lider.
109. Faţă de oligopoluri, guvernul trebuie să adopte măsuri care să conducă la:a) îngrădirea şi
eliminarea treptată;b) extinderea lor ca principală formă de piaţă cu concurenţă
imperfectă, reală;c) stimularea înţelegerii dintre ele pentru a prevenii falimente
răsunătoare;d) menţinerea şi amplificarea competiţiei dintre ele;e) aplicarea legilor
concurenţei.
110. Nu caracterizează piaţa cu concurenţă monopolistică :a)atomicitatea

cererii ;b)atomicitatea ofertei ;c) intrarea liberă pe piaţă ;d)deciziile unui producător nu au
o influenţă semnificativă asupra deciziilor celorlalţi producători ;e)omogenitatea bunului
tranzacţionat.
111. Comparând condiţiile de echilibru pe piaţa de monopol cu cele de pe piaţa cu concurenţă

pură şi perfectă putem să deducem că:1)preţul de echilibru al monopolului este
superior preţului de echilibru al firmei concurenţiale, ceea ce permite obţinerea
profitului pur, durabil;2)cantitatea de echilibru a monopolului este mai mare, mai mică
sau egală cu cea a firmei concurenţiale;3)cantitatea de echilibru a monopolului este mai
mică decât de cea a firmei concurenţiale;4)surplusul cosumatorului nu este
afectat ;5)firma concurenţială obţine profit pe termen lung.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3; c) 2+5; d) 2+4+5; e) 1+3.
112. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă?a) barierele legale la intrarea pe piaţă
constituie o cauză a formării monopolurilor;b) structura costurilor monopolului natural
evidenţiază importante economii de scară pentru niveluri ridicate ale producţiei;c) un
monopol poate obţine un profit mai mare impunând preţuri diferite pe pieţe diferite;d)

lOMoARcPSD|6067151
preţul este o variabilă exogenă în condiţii de oligopol;e) pe o piaţă de oligopol

producătorii pot practica concurenţa prin preţ.
113. Monopolul îşi maximizează profitul atunci când:a)costul marginal este egal cu
preţul;b)costul total mediu este minim;c)costul marginal este egal cu venitul
marginal;d)costul variabil mediu este egal cu preţul;e)venitul marginal este egal cu
preţul.
114. Diferenţa dintre concurenţa monopolistică şi cea pură şi perfectă este dată
de:a)diferenţierea produselor;b)atomicitatea cererii;c)atomicitatea ofertei;d)existenţa
doar a profiturilor normale pe termen lung;e)existenţa unui preţ mai mare decât costul
marginal.
115. În concurenţa monopolistică, starea de echilibru pe termen scurt este caracterizată

de:a)Cmg = Vmg <P;b)Cmg = Vmg =P;c)Vmg> P;d)Cmg = Vmg =P=CTM;e)Cmg > Vmg.
116. Pe o piaţă cu concurenţă perfectă :a)fiecare dintre firmele concurente se va angaja în

diferite forme de concurenţă non-preţ ; b)firmele noi pot intra liber iar firmele existente
pot părăsi piaţa foarte uşor ; c)firmele individuale au o « politică a preţurilor »d)fiecare
firmă aduce pe piaţă un produs nestandardizat e)fiecare firmă producătoare oferă produse
diferenţiate
117. Curba ofertei unei firmei pe o piaţă cu concurenţă perfectă coincide cu:a)curba costului
variabil mediu b)curba cererii c)curba costului marginal dar nu mai jos de minimul
costului variabil mediu d)curba costului variabil mediu dar nu mai jos de minimul curba
costului marginal e)curba costului marginal, dar nu mai sus de minimul costului mediu
118. Care dintre următoarele este trăsătura caracteristică a unui monopol natural ? a)
produce o utilitate publică ; b) are costuri fixe scăzute ; c) concurenţa ar fi mai
puţin costisitoare pentru consumator ; d) sunt reglementate de către stat ; e) prezintă
economii de scară pe întreg intervalul descris de curbei cererii.
119. Faptul că o firmă realizează doar profit normal înseamnă că :a)firma înregistrează de
fapt pierderi b)costul explicit este mai mare decât costul implicit c)firma produce la
pragul de rentabilitate d)firma trebuie să iasă de pe piaţă e)firma se află pe o piaţă cu
concurenţă perfectă
120. O firmă pe o piaţă perfect competitiva va decide sa iasa de pe piata atunci cand: a)
pretul este mai mic decat minimul costului total mediu ; b) pretul de echilibru se stabileste
la nivelul costului marginal ;c) cand pretul este mai mic decat minimul costului
variabil mediu ; d) costul mediu pe termen lung este crescator; e) pretul este egal cu
costul fix mediu.
121. Pe piaţa cu concurenţă perfectă cererea pentru bunurile unui producător individual este:
a) perfect inelastica; b) perfect elastică; c) cu elasticitate unitară ;d) elastică; e) inelastică.
122. Care din urmatoarele afirmaţii este falsă? a) structura costurilor monopolului natural
evidentiaza importante economii de scara pentru niveluri ridicate ale productiei b)
barierele legale la intrarea pe piata constituie o cauza a formarii monopolurilor c) pe piata
de oligopol agenţii ofertei sunt atât căutători, cât şi receptori de pret d) pe piata de

lOMoARcPSD|6067151
oligopol agentii economici se comporta strategic e) piata de oligopol cartelizata este o

piata de monopol.
123. Costul total al unei firme pe o piata cu concurenta perfecta este CT=Q 2-4Q+10 iar pretul
de echilibru se fixeaza la P=10 . Cantitatea pe care alege să o ofere pe piaţă firma astfel
incat profitul sa fie maxim si mărimea acestuia sunt :a) Q=4, Pr=10 ;b) Q=7, Pr=70 ; c)
Q=7, Pr=39 ;d) Q=4, Pr=70 ;e) Q=10, Pr=70.
124. Functia costului total al unei firme de monopol este data de relatia CT = 3Q2-10Q+20.
Cererea pietei este Qc=40-0,5*P. Rezultă că Qe, Pe şi profitul maxim sunt :a) 6 ; 72 ;
364 ;b) 9 ; 62 ; 385 ;c) 3 ; 124 ; 300 ; d) 0,6 ; 76 ; 385 ;e) 90 ; 100 ; 502.
125. Atunci când Conex stabileşte tarifele ţine cont de deciziile Orange; acesta este un
exemplu de comportament:a)strategic;b) competitiv; c) subversiv; d) de leader e)de locul
doi pe piaţă
126. În cazul unei taxe unitare aplicate monopolului, preţul:a) creşte cu valoarea taxei;b)
creşte cu o valoare mai micǎ decât taxa;c) creşte cu o valoare mai mare decât taxa; d)nu se
modifică e) scade
127. Dacă taxa aferentă firmei monopoliste se aplică global,atunci ea reprezintă :a) cost
variabil;b) cost fix;c) cost marginal;d) cost contabil e)cost economic
128. Atunci când firmele aflate în condiţii de oligopol decid să coopereze, rezultatul este:a) o
producţie mai mare, un preţ mai mic şi un profit mai mic;b) o producţie mai mică şi un
preţ mai mare;c) o producţie şi un preţ mai mari;d) o producţie şi un preţ mai mici;e) o
producţie mai mare, un preţ mai mic şi un profit mai mare.
1200
129. Costul total mediu CTM al unui producător este dat de relaţia CTM  Q  7 , unde Q
este producţia. Producătorul vinde de obicei 300 unităţi şi obţine profit. El are însă
posibilitatea să-şi mărească vânzările cu 100 unităţi de cantitate dacă acceptă o reducere
de preţ. Producţia de 300 unităţi se poate vinde în continuare la preţul obişnuit. Cel mai
mic preţ pe care producătorul îl poate accepta pentru vânzările suplimentare este : a) 3
unităţi monetare; b) 7 unităţi monetare; c) 10 unităţi monetare; d) 11 unităţi monetare; e)
12 unităţi monetare.
130. Un monopol are costul marginal dat de relaţia Cm 3 Q , unde Cm este costul marginal,
iar Q este producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia P 20  Q ,
unde P este preţul. În scopul maximizării profitului, producţia trebuie să fie : a) 3; b) 4; c)
5; d) 10; e) 20.
131. Curba cotită a cererii în condiţiile pieţei de oligopol implică: a) o discontinuitate a

curbei încasării marginale; b) o discontinuitate a curbei costului marginal; c) un preţ sub
nivelul încasării marginale; d) un comportament care nu se bazează pe criteriul
maximizării profitului; e) existenţa unei înţelegeri în ceea ce priveşte nivelul preţului.
132. Dacă o firmă deţine o poziţie de monopson în ceea ce priveşte forţa de muncă de o
anumită calificare, care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? : a) salariul este mai
mare decât costul angajării unei unităţi suplimentare de forţa de muncă; b) salariul este

lOMoARcPSD|6067151
mai mic decât costul angajării unei unităţi suplimentare de forţa de muncă; c) salariul este
egal cu costul angajării unei unităţi suplimentare de forţa de muncă; d) salariul este mai
mare decât valoarea marginală a timpului liber al forţa de muncă; e) salariul se situează
între valoarea productivităţii marginale şi costul angajării unei unităţi suplimentare de
forţa de muncă.
133. Un producător care acţionează pe o piaţă de concurenţă perfectă angajează forţă de

muncă suplimentară dacă: a) valoarea productivităţii marginale a forţei de muncă este
egală cu salariul; b) valoarea productivităţii marginale a forţei de muncă este mai mare
decât salariul; c) valoarea productivităţii marginale a forţei de muncă este mai mică decât
salariul; d) toate alternativele de mai sus sunt posibile; e) nici una dintre alternativele de
mai sus nu este posibilă.
134. Pentru o firmă ce acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă, costurile evoluează

conform funcţiei CT = 40Q + Q 2 (CT = costuri totale). Dacă preţul acelui bun este de 100
u.m., producţia care maximizează profitul va fi :a) 30 u.m.; b) 40 u.m.; c) 100 u.m.; d) 10
u.m.; e) 5 u.m.
135. Care este producţia ce maximizează profitul pentru o firmă ale cărei costuri totale
evoluează conform funcţiei: CT = 200 + 10Q + 5Q 2, ştiind că preţul bunului pe care-l
produce este de 100 u.m., iar oferta pentru acel bun este perfect inelastică ? :a) 200 bucăţi;
b) 100 bucăţi; c) 10 bucăţi; d) 9 bucăţi; e) 5 bucăţi.
136. Dacă, pentru un bun, oferta este cu elasticitate unitară, iar cererea este perfect elastică,
atunci o creştere a ofertei va determina: a) creşterea preţului şi a cantităţii cerute; b)
creşterea preţului şi a cantităţii oferite; c) scăderea preţului şi a cantităţii cerute; d)
creşterea preţului, cantitatea cerută constantă; e) preţ constant, cantitatea cerută creşte.
137. Care dintre următoarele nu constituie o caracteristică a pieţei cu concurenţă perfectă?

a) libertatea de a intra pe piaţă; b) perfecta informare a agenţilor economici; c) o
diversitate de produse diferenţiate între ele; d) foarte mulţi cumpărători şi producători; e)
perfecta mobilitate a factorilor de producţie între diferitele pieţe.
VENITURILE
1. Raportul dintre preţul de vânzare şi cost este 3/2; rata profitabilităţii în funcţie de cost
este:a) 150%;b) 50%;c) 33,3%;d) indeterminată;e) a - d false.
2. Când raportul dintre cost şi preţ este 1/3 rata profitabilităţii în funcţie de cost şi de cifra de
afaceri este:a) 50%, 50%;b) 200%, 66,6%;c) 66,6%, 200%;d) indeterminate;e) a –d false.
3. În urma repartiţiei funcţionale se formează veniturile:a) salarii;b) salarii şi dobânzi;c)

salarii, dobânzi şi profituri;d) salarii, dobânzi, profituri, pensii, ajutoare şi alocaţii;e)
salarii, dobânzi, profituri, pensii şi alte venituri de transfer şi venituri ale bugetului de stat.
4. Este un venit de natură reziduală:a) salariul;b) profitul;c) dobânda;d) renta;e) impozitul

pe venit.

lOMoARcPSD|6067151
5. Cea mai eterogenă formă de venit (incluzând şi alte elemente decât conţinutul său este:a)
salariul;b) dobânda;c) renta;d) profitul;e) alocaţia pentru copii.
6. Ca regulă, profitul economic este, comparativ cu profitul legal (efectiv contabil):a) mai
mare;b) mai mic;c) egal;d) de regulă este ≥;e) de regulă este ≤.
7. Când viteza de rotaţie a capitalului se accelerează ca regulă, profitul:a) creşte;b) scade;c)

rămâne neschimbat;d) este mai mare decât salariile;e) depăşeşte dobânda şi salariile.
8. Una din împrejurările de mai jos nu au fost luate în considerare de către Ricardo la
elaborarea teoriei rentei funciare:a) terenurile au randamente inegale;b) preţurile de piaţă
sunt unice;c) cererea de produse agricole nu poate fi acoperită pe seama producţiei de pe
terenurile foarte bune;d) proprietarul este cel care exploatează terenul;e) acelaşi
produs agricol are CTM diferit pe diferite terenuri.
9. Costul contabil reprezintă 90% din valoare producţiei iar salariile reprezintă 50% din
costurile materiale. Profitul obţinut este de 250 mil. u.m. iar producţia fizică 2000 buc.
Costul salarial pe produs reprezintă:a) 30 mii;b) 90 mii;c) 125 mii;d) suma nu poate fi
calculată;e) a – d false.
10. Când preţul de vânzare şi CTM cresc cu aceeaşi sumă absolută, profitul pe produs şi rata
profitului:a) cresc;b) scad;c) rămân constante;d) constant, scade;e) constant, creşte.
11. În perioada T0-T1 producţia unui agent economic creşte de 3,5 ori, iar numărul de
lucrători cu 75%. Salariul nominal în T0 este de 2 milioane lei. Calculaţi cât va fi salariul
nominal în T1 ştiind că sporirea acestuia reprezintă 50% din creşterea productivităţii
muncii ?a)3 mil ;b)2 mil ;c)4 mil ;d)2,5 mil ;e)nici o variantă nu este corectă.
12. În T0 la nivelul unei firme, rata profitului la cost este de 20%. În T1 costurile de
producţie nu se modifică, iar rata profitului la cifra de afaceri devine 15%. Profitul în T1
faţă de T0 :a)creşte cu 10,5% ;b)scade cu 11,8% ;c)scade cu 17,5% ;d)creşte cu
17% ;e)creşte cu 18,9%.
13. Profitul poate fi influenţat de :1)nivelul productivităţii ;2)costul producţiei ;3)preţul de

vânzare a bunului respectiv ;4)viteza de circulaţie a capitalului ;5)nici unul din
factorii de mai sus.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4; b) 2+3+4; c) 2+3; d) 2+4; e) 5.
14. Rata economică a profitului reprezintă raportul procentual între masa profitului şi :a)cifra
de afaceri ;b)activul total al firmei ;c)capitalul investiti într-o perioadă ;d)capitalul tehnic
fix;e)nici un răspuns nu este corect.
15. Conform teoriilor subiective, profitul este: 1) o recompensă adusă antreprenorului

pentru realizarea de noi inovaţii;2) determinat de conjunctura economică; 3) o
recompensă a riscului asumat; 4) este determinat de plusvaloare; 5)răspunsurile a-d sunt
false.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 1+3; d) 2+4; e) 5.

lOMoARcPSD|6067151
16. Profitul se află în relaţie pozitivă cu: 1) nivelul productivităţii; 2) costul de producţie;
3)viteza de rotaţie a capitalului; 4) durata unei rotaţii a capitalului; 5) răspunsurile a-d
sunt false
17. Un întreprinzător vinde anual 100000 bucăţi din producţia sa la un preţ de 5 u.m./bucată
având costuri explicite de 350000 u.m. Alegând să devină întreprinzător el a renunţat la
posibilitatea de a fi angajat cu un salariu anual de 50000 u.m. si de a plasa banii investiţi
într-o afacere pe piaţa de capital obţinând dividende în valoare de 50000 u.m. În aceste
condiţii, profitul contabil şi cel economic sunt egale cu: a) 500000 ; 150000; b) 500000;
100000; c) 150000; 50000; d) 50000 ; 150000;e) nu se pot determina.
18. Cunoaştem următoarele informaţii despre posesorul unui teren de 100 ha: producţia este
10t/ha, preţul de vânzare este 150$/t, costul total (full)este de 100000$. Cunoscând rata
dobânzii de 5%, preţul de ofertă la care posesorul este dispus să vândă 10 ha este: a)
100000$; b) 150000$; c) 200000$; d) 50000; e) nu se poate determina pe baza datelor
problemei.
19. Indexarea salariilor cu numai 80% din creşterea preţurilor va determina următoarea
modificare a salariului real atunci când preţurile se dublează: a) scădere cu 20%; b)
creştere cu 10%; c) scădere cu 10%; d) creştere cu 20%; e) scădere cu 80%.
20. Suma dintre profitul economic şi costul total economic este reprezentată de: a) profitul
net; b)profitul brut; c)încasările totale; d)costuri materiale şi costuri salariale; e)nici
una dintre variantele de mai sus.
21. Profitul reprezintă: a) o recompensă pentru riscul asumat; b) un venit al proprietarului

de capital utilizat; c) o sumă care se identifică cu mărimea salariului; d) un
plasament; e) diferenţa dintre venitul marginal şi costul total.
22. Renta diferenţială: 1) măreşte preţul produselor agricole; 2) nu se poate calcula; 3) revine
proprietarilor terenurilor mai fertile, ca un dar al naturii; 4) nu determină creşterea preţului
produselor agricole; 5) nu măreşte costul de producţie.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4+5; c) 2+4; d) 1+3+5; e) 3+4+5.
23. Indicele salariului nominal se calculează în funcţie de: 1) evoluţia salariului nominal; 2)
indicele salariului real şi evoluţia preţurilor factorilor de producţie; 3) indicele salariului
real şi indicele general al preţurilor; 4) rata profitului; 5) indicele salariului real şi indicele
preţurilor bunurilor de consum.
Alegeţi varianta corectă : a) 2+5; b) 2+3+5; c) 2+4; d) 1+5; e) 1+2+3.
24. Câştigul băncii reprezintă: a) diferenţa dintre profitul băncii şi cheltuielile sale de
funcţionare; b) suma dintre dobânda încasată şi dobânda plătită; c) diferenţa dintre
dobânda încasată şi cea plătită; d) totalitatea disponibilităţilor de creditare; e) a-d false.
25. Diferenţa dintre venitul total şi costul de producţie total (de opţiune sau de oportunitate)
poartă denumirea de: a) cost contabil; b) supraprofit; c) profit contabil; d) profit
economic; e) venit marginal.

lOMoARcPSD|6067151
26. Rata rentabilităţii : 1) este o marime relativă; 2) se află în raport direct proporţional cu
durata de rotaţie a capitalului; 3) se exprimă ca diferenţă dintre venit şi cost; 4) se
calculează pe baza raportului dintre cifra de afaceri şi costul total; 5) se determină pe baza
relaţiei: profit total/cost total.
Alegeţi varianta corectă : a) 2+4+5; b) 1+5; c) 2+3+5; d) 1+4+5; e) 2+5.
27. La momentul To salariul real este de 30 u.m.iar la momentul T1 acesta devine 45 u.m.
Preţurile factorilor de producţie cresc cu 15%, iar ale bunurilor de consum cu 20%. Cum
evoluează salariul nominal? a) creşte cu 60%; b) scade cu 47,5%; c) nu se modifică; d)
scade cu 25%; e) creşte cu 80%.
28. Se cunosc următoarele date în cazul unui întreprinzător: capitalul fix 60 u.m.; durata de
funcţionare a capitalului fix 15 ani; consumul capitalului circulant 40% din costul total;
încasările totale 110 u.m.; rata profitului la cost 10%. Costurile salariale sunt în aceste
condiţii: a) 10 u.m.; b) 40 u.m.; c) 50 u.m.; d) 54 u.m.; e) 56 u.m.
29. Creşterea salariului nominal coincide cu reducerea salariului real. Care dintre următoarele
afirmaţii este adevărată într-un asemenea context? indicele salariului nominal este
superior indicelui salariului real; b) indicele preţurilor de consum este superior lui 100%;
c) indicele salariului nominal este inferior indicelui preţurilor de consum; d) indicele
salariului real este inferior indicelui preţurilor de consum; e) toate cele de mai sus.
30. O bancă A acordă două credite C1 şi C2 în sumă totală de 500 unităţi monetare. Durata de
acordare pentru aceste credite este de trei luni şi, respectiv, 60 de zile. Ratele dobânzilor
percepute de bancă sunt de 10% şi 5%. Dobânda obţinută de bancă pentru primul credit
este cu 100% mai mare decât dobânda obţinută pentru cel de al doilea credit. În aceste
condiţii, creditele acordate şi dobânzile încasate de bancă pentru fiecare credit sunt (în
unităţi monetare): a)200; 300; 5; 2,5; b) 300; 200; 5; 2,5; c) 200; 300; 7,5; 3,75; d) 150;
350; 5; 2,5; e) 250; 250; 7,5; 3,75.
31. O persoană a constituit un depozit bancar în To, pe care urmează să-l lichideze după doi
ani. După primul an retrage suma de 140 u.m., iar după cel de-al doilea an retrage 196
u.m. Cunoscând rata anuală a dobânzii 40%, determinaţi mărimea depozitului. a) 300
u.m; b)125 u.m; c)200 u.m; d)250 u.m.; e)175 u.m.
32. O firmă intenţionează să intre pe piaţă la preţul iniţial de 100 u.m, având costul fix total
CF = 10.000 u.m. şi costul variabil mediu CVM = 80 u.m. Pragul de rentabilitate al firmei
este: a) 500 u.m.; b) 200 u.m.; c) 230 u.m.;d) 150 u.m.; e) nu poate fi determinat.
33. Cunoscând costul fix CF = 520.000 u.m., costul variabil mediu CVM=20.000 u.m. şi
preţul P = 150.000 u.m., precizaţi de la ce nivel al producţiei firma obţine profit: a) mai
puţin de 2 produse; b) 2 produse; c)mai puţin de 3 produse; d) 6 produse; e) 4 produse.
34. Care dintre afirmaţiile de mai jos este adevărată când salariul real creşte mai mult decât
creşte salariul nominal? a) preţurile factorilor de producţie cresc; b) preţurile factorilor de
producţie scad; c) preţurile bunurilor de consum scad; d) preţurile bunurilor de consum
cresc; e) preţurile bunurilor de consum nu se modifică.
35. Identificaţi afirmaţia falsă privind profitul mediu: a)se poate determina ca raport între
profitul total şi volumul producţiei; b) se poate determina ca diferenţă dintre preţ şi costul

lOMoARcPSD|6067151
total mediu; c) se poate determina ca diferenţă dintre încasarea totală şi costul total;
d) este în relaţie invers proporţională cu costul unitar; e) modificarea sa influenţează rata
profitului.
36. Dacă salariul nominal creşte, fără ca celelalte elemente ale câştigului nominal să se
modifice, ponderea salariului nominal în câştigul nominal: a)scade; b) creşte, doar dacă
salariul nominal devine egal cu celelalte elemente ale câştigului nominal; c) poate creşte,
scădea sau rămâne constantă; d) nu se modifică; e) creşte.
37. Rata dobânzii bancare este de 10%. Achiziţionarea unei acţiuni la preţul de 300 u.m.
aduce un dividend anual de 30 u.m. Folosirea sumei de 300 u.m. în cadrul unei afaceri
generează un profit net de 31 u.m. În acest caz, un întreprinzător: a)preferă achiziţionarea
acţiunii; b) optează pentru constituirea unui depozit bancar; c)preferă dezvoltarea unei
afaceri; d) alege între achiziţionarea acţiunii şi constituirea unui depozit bancar; e) este
indiferent între aceste alternative de folosire a banilor.
38. Costul de producţie necesar realizării unei unităţi de produs este 240 u.m.. Preţul unei
unităţi de produs este 300 u.m. Profitul mediu creşte cu 50%. În aceste condiţii, rata
profitului la cost: a)scade cu 41,65%; b) scade cu 58,35%; c) creşte cu 71,43%; d) creşte
cu 171,43%; e) nu se modifică.
39. Câştigul bancar este cu 300% mai mare decât cheltuielile administrative ale unei bănci.
Suma primită în depozit de această bancă şi acordată drept credit este 200 milioane u.m..
Diferenţa dintre rata dobânzii încasată şi cea plătită este de 5 puncte procentuale. Profitul
bancar şi cheltuielile administrative sunt: a)7,5 milioane u.m.; 1,875 milioane u.m.; b) 7,5
milioane u.m.; 2,5 milioane u.m.; c) 10 milioane u.m.; 2,5 milioane u.m.; d) 175
milioane u.m.; 25 milioane u.m.;e) 200 milioane u.m.; 50 milioane u.m.
40. Costul fix mediu în cazul unui producător este 4500 unităţi monetare, iar cel variabil
mediu 7500 unităţi monetare. Producţia creşte cu 50%, iar costurile variabile se modifică
cu 80%. În aceste condiţii, profitul mediu: a) scade cu 1500 unităţi monetare; b) scade cu
3000 unităţi monetare; c) creşte cu 1500 unităţi monetare; d) creşte cu 3000 unităţi
monetare; e) nu se modifică.
41. Se cunosc următoarele date în cazul unui producător: cheltuielile cu materiile prime 300
u.m.; cheltuielile cu energia 100 u.m.; amortizare 50 u.m.; cheltuielile cu salariile
reprezintă 43,75% din costurile totale; rata profitului la cifra de afaceri este 20%. În aceste
condiţii, profitul este: a)100 u.m.; b) 160 u.m; c) 200 u.m;d) 400 u.m; e) 800 u.m.
42. În T1, salariul nominal a fost 300 u.m. În T 2, salariul nominal este 450 u.m., iar indicele
preţurilor de consum 150%. În intervalul de timp T1-T2, salariul real: a) a crescut cu 50%;
b) a crescut cu 20%; c) a rămas constant; d) s-a redus cu 15%; e) s-a redus cu 25%.
43. În condiţiile în care preţul şi costul mediu cresc concomitent cu 45%: a)profitul mediu
scade cu 55% iar rata profitului la cifra de afaceri rămâne constantă; b)profitul mediu
creşte cu 45% iar rata profitului la cifra de afaceri rămâne constantă; c) profitul
mediu rămâne constant iar rata profitului la costuri scade; d) profitul mediu, rata profitului
la costuri şi rata profitului la cifra de afaceri rămân constante; e)profitul mediu şi rata
profitului la costuri cresc, iar rata profitului la cifra de afaceri rămâne constantă.

lOMoARcPSD|6067151
44. Salariul real are tendinţa de reducere atunci când: 1)salariul nominal scade mai rapid decât
preţurile; 2) salariul nominal creşte mai lent decât scăderea preţurilor; 3) indicele
salariului nominal este mai mic decât indicele preţurilor, ambii indici fiind supraunitari; 4)
indicele salariului nominal este mai mic decât indicele preţurilor, ambii indici fiind
subunitari; 5) salariul nominal creşte mai lent decât preţurile.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+3+5; b) 1+3+4+5; c) 1+2+3+4+5; d) 2+3+5; e) 1+2+5.
45. Dacă într-un an rata nominală a dobânzii a fost 45%, iar rata inflaţiei a fost 55%, rata reală
a dobânzii a fost: a)200%; b) 110%; c) –110%; d) –10%; e) 45%.
46. Profitul economic se calculează ca diferenţă între: a) venituri totale şi costuri explicite; b)
costuri explicite şi costuri implicite; c) venituri totale şi costuri implicite; d) venituri
totale, pe de o parte, şi costuri explicite şi implicite, pe de altă parte; e) costuri
implicite şi costuri explicite.
47. Raportul dintre rata profitului la cifra de afaceri şi rata profitului la costuri: 1) este
subunitar, atunci când firma obţine profit; 2) poate fi supraunitar, dacă firma are pierderi;
3) scade, atunci când cifra de afaceri creşte mai puternic decât costul total; 4) creşte,
atunci când cifra de afaceri scade mai puternic decât costul total; 5)este egal cu 1 dacă
preţul este egal cu costul unitar.
Alegeţi varianta corectă : a) 3+4+5; b) 1’2+3+4; c) 1+2+3+4+5; d) 1+2; e) 1+2+5.
LIMITELE PIEŢEI
1. Ronald Coase a propus ca soluţie a externalităţilor negative: a) aplicarea unui impozit

asupra activităţii generatoare de externalitate negativă; b) subvenţionarea celor care
suportă efectele externe negative; c) aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”; d)
definirea precisă a drepturilor de proprietate şi crearea unei pieţe pentru acestea; e)
controlul activităţii generatoare de externalitate negativă de către stat.
2. Internalizarea externalităţilor negative are loc prin: a) reducerea costului marginal privat;
b) reducerea preţului plătit de consumatori; c) includerea costurilor externe în costul
privat; d) creşterea producţiei; e) restrângerea drepturilor de proprietate privată.
3. Poluarea reprezintă un exemplu de: a) bun public; b) externalitate negativă; c)

externalitate pozitivă; d) bun privat; e) bun de folosinţă comună.
4. În cazul unei externalităţi pozitive: a) beneficiile private sunt mai mari decât beneficiile
sociale; b) beneficiile private sunt mai mici decât beneficiile sociale; c) costurile private
sunt mai mari decât costurile sociale; d) costurile private sunt egale cu costurile sociale; e)
beneficiile şi costurile private coincid cu beneficiile şi costurile sociale.
5. Externalitatile pozitive apar atunci când: a) firmele au costuri de tranzactie semnificative;

b) schimbul are dezavantaje, dar foarte mici; c) avantajele sunt mari, dar dezavantajele si
mai mari; d) avantajele schimbului sunt mai mari decat dezavantajele; e) toate
variantele sunt corecte.

lOMoARcPSD|6067151
6. Care dintre următoarele variante cauzează o externalitate negativă: a) creşterea albinelor

(având drept efect principal polenizarea plantelor şi copacilor); b) parcurgerea zilnică cu
autoturismul personal a drumului spre locul de muncă; c) cercetarea ştiinţifică
fundamentală; d) plantarea de flori în grădina din faţa casei; e)construcţia unui gard înalt
între curtea proprie şi cea a vecinului.
7. Care dintre următoarele variante este cea mai susceptibilă să genereze o externalitate
pozitivă: a) parcurgerea zilnică cu autoturismul personal a drumului spre locul de muncă;
b)cumpărarea unei îngheţate; c) obligarea unei firme cu poziţie de monopol să vândă la un
preţ egal cu costul total mediu; d) vânarea urşilor sălbatici; e) plantarea de flori în
grădina din faţa casei.
8. Este un exemplu de bun public: a) filmul vizionat la cinematograf; b) filmul vizionat de pe

caseta video închiriată; c) călătoria cu trenul; d) apărarea naţională; e) un telefon public.
9. Externalităţi pozitive apar atunci când: a) drepturile de proprietate sunt bine definite; b)
indivizi neimplicaţi într-un contract beneficiază de efectele favorabile ale acestuia; c)
se realizează alocarea eficientă a resurselor economice prin intermediul pieţei; d) efectele
pozitive ale unei activităţi sunt reglate prin mecanismul pieţei;e) un bun produce
satisfacţie cumpărătorului.
10. În problema "pasagerului clandestin" teoria economică încadrează comportamentele

bazate pe tendinţa de: a) a beneficia gratuit de bunurile private; b) a eluda plata
bunurilor publice; c) a eluda plata bunurilor nonmarfare; d) a beneficia gratuit de
bunurile libere; e) toate variantele a-d.
11. Internalizarea externalităţilor negative înseamnă: a) stimularea exporturilor; b) reducerea

vânzărilor pe pieţele externe; c)reducerea costurilor explicite; d) reducerea preţului de
echilibru; e) încorporarea costurilor externe în costurile explicite ale generatorului de
externalităţi.
12. Un bun public implică în mod necesar una dintre următoarele condiţii: a)costul furnizării
acestui bun pentru un consumator suplimentar este zero; b) încasările din vânzarea
acestui bun permite finanţarea producerii sale; c) guvernul furnizează acest bun gratuit; d)
acest bun este produs numai de către întreprinderi cu capital de stat; e) acest bun poate fi
produs la fel de eficient de întreprinderile publice şi de cele private.
13. Emisiunile de radio reprezintă bunuri publice pentru că: a) sunt bunuri libere; b) sunt
gratuite; c) sunt finanţate de la bugetul statului; d) se caracterizează prin nonexcluziune
şi nonrivalitate; e) nu sunt tranzacţionate pe piaţă.
14. Peştii din mări şi oceane sunt în pericol de dispariţie pentru că: a) indivizii care
exploatează resursa sunt iraţionali; b) această resursă este caracterizată de excluziunea
consumatorilor prin preţ; b) rivalitatea în consum, în absenţa dreptului de proprietate,
determină exploatarea în exces a resursei; c) statul nu subvenţionează refacerea
stocurilor de peşte; d) drepturile de proprietate asupra resursei sunt bine definite.
15. Doi vecini A şi B deţin fiecare câte un teren cu pomi fructiferi. A şi-a îngrijit pomii şi
livada acestuia este plină de fructe, pe când pomii lui B sunt plini de omizi. Care dintre
afirmaţiile de mai jos este corectă? a) acţiunea lui A generează externalităţi negative; b)

lOMoARcPSD|6067151
atât timp cât costurile de întreţinere depăşesc valoarea proprietăţii, B procedează

corect atunci când nu cheltuie bani pentru îngrijirea livezii; c) acţiunea lui B
generează externalităţi pozitive; d) administraţia publică locală ar trebui să-l oblige pe B
să-şi îngrijească grădina; e) administraţia publică locală ar trebui să-l oblige pe A să
îngrijească şi grădina lui B.
16. Una dintre variantele de mai jos constituie motivul intervenţiei guvernamentale în scopul
atingerii bunăstării: a) statul are resursele financiare pentru realizarea acestui obiectiv; b)
statul are cei mai buni specialişti în economia bunăstării; c) autoritatea publică deţine cele
mai cuprinzătoare informaţii referitoare la nevoile societăţii; d) piaţa se confruntă cu o
serie de limite ce generează eşecuri în alocarea resurselor; e) b şi c.
17. Bunăstarea, ca obiectiv al politicii sociale, vizează: a)justiţia distributivă a venitului; b)

realizarea obiectivelor politicii economice; c)asigurarea de către guvern a unui număr
mare de locuri de muncă bine plătite; d) stabilirea unui ansamblu de norme şi
reglementări care să determine o mai mare operativitate în funcţionarea pieţelor; e)
satisfacerea dorinţei indivizilor de a avea acelaşi nivel de trai.
18. Intervenţia guvernamentală este optimă atunci când: a) guvernul ia măsuri de prevenire a
poluării; b) beneficiile intervenţiei sunt mai mari decât costurile acesteia; c) costurile
suportate de poluatori sunt mai mari decât beneficiile acestora, realizându-se astfel
obiectivele justiţiei sociale (poluatorul plăteşte); d) beneficiile celor mai mulţi dintre
membrii societăţii sunt mai mari decât pierderile celorlalţi; e)nici o variantă dintre cele de
mai sus.
19. Alegerea între eficienţă economică şi echitate generează: a) costul de oportunitate al

intervenţiei guvernamentale; b) conflict de interese între partenerii sociali; c)
dezechilibre pe piaţă, deoarece conceptele de mai sus nu pot fi disociate; d) beneficii
pentru întreaga societate; e) nici o variantă din cele de mai sus.
20. Bunurile publice sunt caracterizate de: 1) nonrivalitate; 2) nonexcluziune; 3) rivalitate;

4)excluziune; 5) nici un răspuns corect.
21. Pot fi considerate externalităţi negative: 1) gazele de eşapament ale automobilelor;

2)restaurarea clădirilor istorice; 3) cercetarea tehnologică; 4) vaccinul antigripal; 5) fumul
termocentralelor
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+5.
22. Pentru a caracteriza externalităţile pozitive sunt corecte afirmaţiile: a) venit marginal
social este mai mare decât venitul marginal al firmei; b) costul marginal al firmei este
mai mic decât costul marginal total; c) costuri suplimentare suportate de societate; d) venit
marginal total este mai mic decât venitul marginal al firmei; e) costul marginal al firmei
este mai mare decât costul marginal total
23. Reprezintă situaţii de hazard moral, cele în care: 1) proprietarul unei case asigurate
împotriva incendiului nu cumpără extinctoare; 2) un pasager care călătoreşte fără bilet;
3)populaţia rurală nu-şi asigură locuinţele împotriva inundaţiilor ştiind că guvernul
îi va despăgubi; 4) construirea unui spital într-o locaţie mică şi din care populaţia
emigrează;5)toate cele de mai sus.

lOMoARcPSD|6067151
24. Reprezintă situaţii de selecţie adversă: 1) ascunderea de către vânzător a informaţiilor

referitoare la defectele produselor second-hand; 2) proprietarul unei case asigurate
împotriva incendiului nu cumpără extinctoare; 3) tendinţa unei persoane de a-şi
incendia casa după încheierea asigurării; 4) ascunderea unor probleme de sănătate
de către o persoană care vrea să încheie o asigurare de viaţă; 5) toate cele de mai sus.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 2+3; d) 1+3+4; e) 5.

Aplicatii Micro

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicatii Micro

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

lOMoARcPSD|6067151

Microeconomie Microeconomics (Academia de Studii Economice din București)

StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university

15. Costul de oportunitate reprezintă: a) costul contabil; b) costul informării în vederea

17. Problema fundamentală a economiei se referă la: a) corelarea producţiei de bunuri de

18. Costul de oportunitate reprezintă: a)cheltuielile efective ale producătorului; b)valoarea

Economia – Ştiinţă teoretică fundamentală

1. O afirmaţie normativă exprimă: a) ceea ce se întâmplă în general în economie; b) ceea ce

Downloaded by mihaela burcea (mihaelaburcea58@yahoo.com)

3. Enunţul “pentru a fi eficiente întreprinderile româneşti ar trebui să fie privatizate” este o

5. Reprezintă o lucrare care reflectă prioritar probleme de microeconomie: a) F. Hayek,

6. Studiul economiei s-a constituit ca ştiinţă: a) odată cu activitatea omului; b)din

7. În metodologia ştiinţei economice:a)raţionamentul deductiv prevalează faţă de cel

8. În raţionamentul ştiinţific, ca şi în realitatea economică, prevalează relaţiile: a)cauzale; b)

9. Afirmaţia „ Studenţii eminenţi caută locuri de muncă în străinătate” reprezintă o eroare: a)

10. Eroarea de cauzalitate (raţionament) se întâlneşte în afirmaţiile: a) toate lebedele sunt

11. În ştiinţa economică, legăturile dintre fenomenele economice au caracter de lege

Downloaded by mihaela burcea (mihaelaburcea58@yahoo.com)

14. Sunt studiate de microeconomie: a) comportamentele gospodăriilor individuale;

15. Sunt considerate metode şi procedee de cunoaştere economică ştiinţifică: 1) abstacţia;

Downloaded by mihaela burcea (mihaelaburcea58@yahoo.com)

23. Economia pozitivă: a)opereaza cu judecăţi de valoare, cu aprecieri referitoare la o serie de

27. Dacă o modificare a variabilei X determină o modificare în acelaşi sens a variabilei Y,

30. Nu reprezintă administraţie privată: a) sindicatele; b) armata; c) Crucea Roşie; d)

32. Conţinutul legilor economice exprimă: a) toate relaţiile de interdependenţă şi de

Downloaded by mihaela burcea (mihaelaburcea58@yahoo.com)

dezvoltării economice; c) evoluţia formelor veniturilor în funcţie de productivitate; d)

33. Microeconomia se ocupă cu studiul: a) modului cum consumatorii şi producătorii aleg

Economia cu piaţă concurenţială

1. Propoziţia : „ Orice economie în care au loc schimburi, procese de vânzare-cumpărare,

2. Afirmaţia: „În orice economie de piaţă se întâlnesc şi trăsăturile economiei de schimb”

3. Să presupunem că doi agenţi economici, A şi B, pot produce două bunuri X şi Y, însă se

4. Într-o economie de piaţă, alocarea resurselor se realizează prin: a) deciziile guvernului; b)

6. Bunurile A şi B sunt produse de producătorii x şi y, care au aceleaşi resurse. Producătorul

Downloaded by mihaela burcea (mihaelaburcea58@yahoo.com)

7. Pe baza datelor din problema de mai sus recomandaţi următoarea specializare: a) x în A şi

8. Medicamentele compensate prin sistemul Asigurărilor de sănătate sunt bunuri: a)integral

9. Trăsăturile şi mecanismele funcţionale ale sistemului economic liberal ( de piaţă) au fost

17. Următoarele afirmaţii cu privire la sistemul economiei de piaţă concurenţială şi cel al

Downloaded by mihaela burcea (mihaelaburcea58@yahoo.com)

22. Nu reprezintă un atribut definitoriu al proprietăţii: a) posesiunea; b) non-rivalitatea;

23. Nu reprezintă o caracteristică esenţială a sistemului economiei de piaţă: a) proprietatea

26. În cadrul unei economii de piaţă: a) resursele sunt în totalitate în proprietatea

Downloaded by mihaela burcea (mihaelaburcea58@yahoo.com)

4. Utilitatea totală este maximă atunci când: a) UmgA=UmgB; b) UmgA/PB=UmgB/PA; c)

9. Curba coşurilor de consum care generează acelaşi nivel al utilităţii consumului se

Downloaded by mihaela burcea (mihaelaburcea58@yahoo.com)

producătorului; b) surplusul de venituri la bugetul statului; c) surplusul de cantitate pe

Downloaded by mihaela burcea (mihaelaburcea58@yahoo.com)

Downloaded by mihaela burcea (mihaelaburcea58@yahoo.com)

29. Reprezentarea grafică a combinaţiilor de cantităţi de bunuri (A,B) ce corespund aceluiaşi

30. Utilitatea marginală este întotdeauna: a) pozitivă; b) negativă; c) crescătoare; d)

Downloaded by mihaela burcea (mihaelaburcea58@yahoo.com)

46. Ansamblul de combinaţii de consum de la care consumatorul se aşteaptă să obţină acelaşi

Downloaded by mihaela burcea (mihaelaburcea58@yahoo.com)

55. Un consumator are funcţia de UT(x,y)=xy2. El dispune de un buget de 240 u.m.

56. Utilitatea marginală: 1) reprezintă satisfacţia suplimentară scontată a se obţine în

Downloaded by mihaela burcea (mihaelaburcea58@yahoo.com)

58. Reducerea bugetului de achiziţii pentru consumator şi a preţurilor bunurilor x şi y în

59. Punctul de tangenţă a dreptei bugetului şi a isophelimei indică: a) echilibrul static al

60. Un student de la Facultatea de Management a economisit în timpul anului suma de 250

63. Un consumator dispune de un venit de 90 u.m. În urma consumului a două bunuri X şi Y

64. Un consumator cu un venit disponibil total de 20 u.m. isi construieste un program de