COLEGIUL NATIONAL „FRATII BUZESTI”

Eseu Psihologie
Clasa a X-a C

Elev: Profesor:
Popa Andrei Tinca Tina Calin
Definitii:
 Vointa este o manifestare complexa greu de definit si de
evaluat; este un concept fiziologic important in cadrul
dezvoltarii personale. Ea consta in transformarea unei intentii
intr-o atiune. Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni
constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Pentru a beneficia de vointa trebuie parcurse etapele:
 Alegerea unui obiectiv
 Crearea unui plan moral
 Indeplinirea planului
Se poate vorbi de vointa in doua conditii:
 Cand exista un conflict de tendinte
 Cand tendintele dispun de forte inegale, una cedand
Vointa este o forma superioara de autoreglare constienta a
conduitei prin mijloace verbale in vederea depasirii unor
obstacole ce pot aparea in calea atingerii scopurilor stabilite.

Motivatia este ansamblul stimulilor interni care

determina comportamentul. Consta in ansamblul starilor de
necesitate ale organismului care orienteaza si dirijeaza
comportamentul spre satisfacerea lor. Ea apare cand in
organism întâlnim un dezechilibru .
Afectivitatea este o componenta fundamentala a
psihicului uman care se regaseste in viata de zi cu zi la fel de
mult ca si cognitia. Se invarte in jurul legaturii ratiune-emotie
dintre un subiect si un obiect si reflecta aceatsa relatie sub
forma unor trairi.

Caracteristici:
 Procesele psihice reglatorii sunt motivatia, vointa,
afectivitatea si atentia.

Motivația trebuie sa îndeplinească simultan caracteristicile:

 Sa fie complex – să utilizeze stimuli diferiți;
 Sa fie diferit - să țina cont de particularitatile fiecarui individ;
 Sa fie gradual -ed să satisfaca succesiv necesitatile membrilor, in
functie de gradul in care acestia isi indeplinesc obiectivele ce
deriva din atributiile ce le revin.

Vointa la nivel involuntar se caracterizeaza prin lipsa

intentionalitatii si declansarea automata a actiunii ca reactie de
raspuns la actinuea stimulilor. Exemplu tipic al regarii
involuntare il constituie actele reflexe care stau la baza
homeostaziei fiziologice a organismului (reflexele de orientare,
reflexul clipirii, reflexele de aparare, etc). De asemenea, nivelul
involuntar al activitatii poate fi delimitat in cadrul actelor
automatizate, de genul priceperilor si deprinderilor, care au
facut candva obiectul controlului voluntar ( deprinderea scris -
cititului, deprinderea de a sofa, deprinderea de a innota etc).

Procesele afective au urmatoarele caracteristici:

- Valoare motivationala - Duarata
- Subiectivitate - Polaritate
- Intensitate - Expresivitate

Cea mai importanta caracteristica a atentiei este, în mod

incontestabil în opinia tuturor specialistilor selectivitatea. Daca
un fapt, o idee, un stimul verbal prezinta interes pentru o
persoana, genereaza trairi afective, aceste stari motivational-
afective vor orienta si sustine atentia cu usurinta si pe perioade
lungi de timp. Orientarea atentiei spre anumiti stimuli este
concomitenta cu inhibarea altor stimuli, realizându-se astfel un
fenomen de filtraj senzorial si de organizare, de autoreglare a
energiei psihonervoase.

Motivatia pozitiva este produsa de stimularile premiale (lauda,

incurajarea) si se soldeaza cu efecte benefice asupra activitatii
sau relatilor interumane (ex. angajarea in activitate), cea negativa
este produsa de folosirea unor stimuli aversivi (amenintarea,
blamarea, pedepsirea) si se asociaza cu efecte de evitare,
respingere, abtinere. S-a descoperit ca motivatia este ”direct
proportionala” cu vointa. Lauda si recunoasterea muncii pe carte
o depunem ne poate stimula motivatia. Spre exemplu, un copil
care este laudat pentru notele sale de la scoala este mai
predispus sa invete bine decat unul a carui munca nu este
apreciata.

Procesele afetcive primare au un caracter

elementar, spontan, sunt slab organizate, mai aproape de
biologie (instinctiv) şi mai puţin elaborate cultural, ele tind să
scape controlului conştient, raţional. Știm că există trăiri positive
sau negative. Ele sunt energetice mobilizează și reorganizează
resursele energetice ale omului. Reglajul voluntar se îndreaptă
către păstrarea trăirilor ce susțin activitatea, diminuare sau chiar
eliminarea celor ce împiedică activitatea, atingerea
scopului( îngrijorare, neliniște , teama, frustrarea etc.)