Sunteți pe pagina 1din 2

Cancer de colon

Cancerul la colon este o tumoră malignă ce poate să apară pe o leziune precursoare al unui cancer
malign (polipi de exemplu). Acest tip de cancer este întâlnit atât la bărbați cât și la femei. Majoritatea
acestor cancere pornesc de la adenomuri sau polipi. Aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice,
doar 20% fiind moștenite.

Despre colon
Colonul are rolul de a stoca și îndepărtă acele resturi pe care organismul nu le poate digera. În
momentul în care reziduurile alimentare au ajuns în colon, organismul a absorbit deja toate substanțele
nutritive pe care le-a putut absorbi. Ceea ce a mai rămas sunt apa, electroliții precum sodiul și clorul,
dar și reziduuri cum ar fi fibre, bacterii și celule moarte rezultate din stratul intern al tractului digestiv.
În timpul celor 12-24 de ore în care resturile alimentare trec prin colon, organismul absoarbe aproape
toată apa rămasă - aproximativ 1-l,5 litri pe zi. Rezidurile rămase, denumite materii fecale, sunt de
obicei moi, dar formate. Sunt, de asemenea, pline cu bacterii, care sunt inofensive pentru organism atât
timp cât peretele colonului este intact.
Reziduurile alimentare se mișcă prin colon datorită contracțiilor musculare. Mușchii colonului separă
reziduurile în fragmente mai mici. După fiecare masă, pe colonul descendent se produc mișcări
considerabile. În acest timp, mai multe segmente de reziduuri se unesc pentru a forma materiile fecale,
care sunt împinse în partea inferioară a colonului și în rect. Pe măsură ce peretele rectal se întinde,
semnalează necesitatea ca materiile fecale să fie eliminate. Cu cât momentul eliminării materiilor
fecale este amânat, cu atât se absoarbe mai multă apă din ele. Aceasta face ca ele să devină mai
compacte, mai tari și mai dificil de eliminat (constipație).

Statistici
Cancerul intestinului gros este a doua cauză de deces dintre toate tipurile de cancer din Europa și,
anual, în lume mor 700.000 de oameni din această cauză.[1] Incidența anuală a acestei forme de cancer,
în România, este de 8.696 cazuri noi.[1]

Simptomele cancerului de colon


Deseori apar mucozități în scaun, însoțite de scaun cu sânge. Tranzitul intestinal devine neregulat și
variabil din punct de vedere al consistenței (se alternează constipația cu diareea). Poate crea o senzație
persistentă de defecație. De asemenea, poate provoca dureri abdominale și, în funcție de organism,
scăderi bruște de greutate, anemie, amețeli.

Cauze
Aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice și apar la persoane fără riscuri aparente, din cauza unor
factori externi cum ar fi dieta, fumatul și alcoolul.
Dieta: - consumul crescut de grăsimi și neglijarea aportului de fibre alimentare, în special grăsimile
animale nesaturate, uleiurile vegetale saturate; - consumul de carne roșie; - reducerea fibrelor vegetale
din dietă - acestea determină formarea unui scaun moale care crește gradul de eliminare a factorilor
carcinogeni ingerați;
Alcoolul consumat în cantități crescute zilnic dublează riscul de a dezvolta cancer, în special
consumatorii berii.
Fumatul ,în special, în cazurile unor debuturi precoce au o influență foarte mare în determinarea
cancerului la colon.
Din punct de vedere ereditar, riscul de a dezvolta cancer este de aproximativ 50% la cei ce au o rudă
de gradul întâi sau părinți bolnavi.
Bolile inflamatorii intestinale: rectocolita ulcerohemoragica și boala Crohn - cresc riscul de cancer
colo-rectal de 4-20 de ori față de populația generală.
Diagnosticul
Studiile de laborator includ:
- teste de sânge: hemoleucograma - arata anemie hipocromă microcitară, prin deficiență de Fe;
combinarea cu deficitul de vitamina B12 sau folat determină anemie macrocitară;
- teste funcționale hepatice: sunt de obicei normale, chiar și în cazul metastazelor hepatice;
- testele de inflamație: VSH crescut;
- testul hemocult pozitiv.
- Tuseul rectal
- Rectoscopia (vizualizarea doar a rectului = porțiunea terminala a colonului) sigmoidoscopia
(vizualizeaza rectul si colonul sigmoid, adica cam 1/3 din tot colonul) sau colonoscopia totala cu
vizualizarea de imagini din interiorul colonului
- Biopsia zonelor suspecte la colonoscopie
- Irigografia simpla (mai rar folosita astăzi) sau cu dublu contrast
- Ecografia abdominala (nu vede cancerul de colon, dar poate sa vadă eventualele metastaze în ficat,
abdomen sau ganglionii abdominali)
- Examenul tomografic (computer tomograf, CT), nu vede de obicei cancerul de colon ci metastazele
și extensia la organele din vecinătate)
- Colonoscopia virtuala (colonografia CT) – este disponibila și în România
Determinarea markerilor ADN tumorali în scaun (nu este disponibila în România)

Tratamente
Sunt numeroase variante de tratament pentru cancerul de colon. Chirurgia de excizie este prima
opțiune terapeutică. În funcție de stadiul clinic al bolii chirurgia este sau nu urmată de chimioterapie,
iar dacă tumora este foarte mare, înainte de operație este necesară radioterapia.
Medicația cuprinde:

 agenți
antineoplazici, chimioterapia: fluorouracil, vincristină, leucovorină, irinotecan, oxaliplatină, cetuxi
mab.
După tratament este necesară supravegherea post-operatorie, la 3-6 luni o colonoscopie de control,
urmată de a doua la un an. Ecografia și CT trebuie efectuate la 3-6 luni pentru identificarea
metastazelor la distanță. Profilaxia cuprinde următoarele măsuri: efectuarea de teste de screening,
menținerea unei diete sănătoase.
Regimul alimentar în cancerul de colon trebuie să conțină fructe și legume, crude sau preparate termic,
pentru necesarul de fibre alimentare; suplimente de calciu la persoanele cu deficit, vitamine
antioxidante: A, C, E; reducerea cantității de grăsimi nesaturate ingerate, consumul preferențial de
uleiuri vegetale cu acizi omega 3, reducerea consumului de carne roșie, de sare și produse afumate sau
preparate prin sărare.