CANCERUL DE COLON

GENERALITATI, SIMPTOME, CAUZE, TRATAMENT, DIAGNOSTIC

CUPRINS
Generalitati
Simptome
Cauze
Tratament
Diagnostic
GENERALITATI
Despre Colon:
Colonul este penultimul segment al tubului digestiv care face legătura între intestinul
subțire și rect. Din punct de vedere anatomic colonul prezintă 5 segmente distincte (cec,
colon ascendent, colon transvers, colon descendent și colon sigmoid) ale caror diametru,
localizare și grad de mobilitate caracteristice au relevanță și din punct de vedere al
manifestărilor inițiale cele mai probabile ale unei tumori cu punct de plecare la nivelul
colonului.
Din punct de vedere fiziologic,colonul are rolul principal de a stoca conținutul rezidual
al tubului digestiv (ulterior digestiei enzimatice și absorbției la nivel gasrtic și intestinal) și
de a forma materiile fecale (prin fenomene mecanice, absorbție de apă, secreție de mucus,
fermentație și putrefacție mediate de microbiomul bacterian prezent la acest nivel) în
vederea eliminării acestora prin actul defecației
 GENERALITATI
Despre Cancerul de Colon:
Cancerul la colon sau cancerul colorectal este o patologie care presupune existența unei tumori maligne cu
punct de plecare la nivelul colonului sau la nivelul rectului. Este in unele cazuri posibil ca formațiunea maligna sa fie
precedată de apriția unei leziuni precursoare (spre exemplu, anumite forme de polipi colorectali).
Acest tip de cancer este întâlnit la ambele sexe și poate debuta la orice vârstă, dar este seminificativ mai frecvent
in rândul bărbaților după vârsta de 50 de ani (riscul de cancer colorectal crește odată cu înaintarea în vârstă). Cea mai
mare parte a cazurilor sunt sporadice însă există și numeroase forme ereditare.
Cancerul colorectal este unul dintre cele mai frecvente forme de cancer la nivel mondial (locul 3 ca frecvență) și
este o cauză majoră de mortalitate atribuită cancerului (locul 2 la nivel mondial)
SIMPTOME
Formațiuniile tumorale de la nivelul
”colonului drept”:
(cec, colon ascendent, jumătatea dreaptă a
colonului transvers) se pot dezvolta asimptomatic o
perioadă considerabilă de timp datorită diametrului
mai mare al acestei porțiuni din colon și a
consistenței lichide a conținutului care se află la
acest nivel. Tumorile uzuale situate la acest nivel au
o tendință spre ulcerație și sângerare cronică în
cantitate mică, care poate să nu modifice aspectul
scaunului însă determina apariția unei anemii prin
deficit de fier (anemie feriprivă, hipocromă
microcitară) datorate utilizării până la epuizare a
rezervelor de fier de către organsim în formarea de
noi globule roșii (hematii) pentru a le înlocuii pe cele
din sângele pierdut.
Formațiuniile tumorale de la nivelul
”colonului stâng”:
(jumătatea stângă a colonului transvers,
colon descendent) au mai frecvent tendința
de a prezenta o simptomatologie obstructivă
prin blocarea într-un grad variabil a pasajului
materiilor prin colon, clinic putând apărea de
la senzații nespecifice de balonare și
discomfort abdominal până la ocluzii
intestinale propriu-zise, cu întreruperea
completă a pasajului pentru materii fecale și
gaze (acestea din urmă reprezentând
urgențe medico-chirurgicale absolute).
SIMPTOME
 Formațiuniile tumorale de la nivelul colonului sigmoid :au
în mod tradițional ca prezentare mai
frecventă hematochezia (prezența sângelui nedigerat în
scaun) și tenesmele (nevoia imperioasă de a folosi toaleta
chiar și când defecația nu este necesară sau posibilă), uneori
apărând și modificări în forma scaunului, care devine mai
subțire (filiform, scaun ”in formă de creion”).
 În semiologia medicală clasică referitor la frecvența si
consistența scaunelor în cancerele de colon se
consideră diareea (prin supradigestie) ca fiind mai degrabă
asociată tumorilor din jumătatea dreaptă a colonului
și consipația asociată tumorilor din jumătatea stângă însă
modificările în legătură cu scaunul sunt în general
considerate nespecifice unei localizări anume.
CAUZE
Aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice și apar la persoane fără riscuri aparente, din cauza unor
factori externi cum ar fi dieta, fumatul și alcoolul.
 Dieta: - consumul crescut de grăsimi și neglijarea aportului de fibre alimentare, în special grăsimile
animale nesaturate, uleiurile v egetale saturate; - consumul de carne roșie; - reducerea fibrelor vegetale
din dietă - acestea determină formarea unui scaun moale care crește gradul de eliminare a factorilor
carcinogeni ingerați;
 Alcoolul consumat în cantități crescute zilnic dublează riscul de a dezvolta cancer, în special
consumatorii berii.
 Fumatul ,în special, în cazurile unor debuturi precoce au o influență foarte mare în determinarea
cancerului la colon.
Din punct de vedere ereditar, riscul de a dezvolta cancer este de aproximativ 50% la cei ce au o rudă de
gradul întâi sau părinți bolnavi.
Bolile inflamatorii intestinale: rectocolita ulcerohemoragica și boala Crohn - cresc riscul de cancer colo-
rectal de 4-20 de ori față de populația generală.
DIAGNOSTICUL
Studiile de laborator includ:
 - teste de sânge: hemoleucograma - arata anemie hipocromă microcitară, prin deficiență de Fe;
combinarea cu deficitul de vitamina B12 sau folat determină anemie macrocitară;
 - teste funcționale hepatice: sunt de obicei normale, chiar și în cazul metastazelor hepatice;
 - testele de inflamație: V SH crescut;
 - testul hemocult pozitiv.
 - Tuseul rectal
 - Rectoscopia (vizualizarea doar a rectului = porțiunea terminala a colonului) sigmoidoscopia (vizualizeaza
rectul si colonul sigmoid, adica cam 1/3 din tot colonul) sau colonoscopia totala cu vizualizarea de imagini Colonoscopie
din -este o investigatie ce
interiorul colonului permite examinarea intestinul gros
 - Biopsia zonelor suspecte la colonoscopie (colonului), fiind o metoda de diagnostic
a diferitelor afectiuni colonice, dar si de
 - Irigografia simpla (mai rar folosita astăzi) sau cu dublu contrast tratament pentru anumite patologii .
 - Ecografia abdominala (nu vede cancerul de colon, dar poate sa vadă eventualele metastaze în ficat,
abdomen sau ganglionii abdominali)
 - Examenul tomografic (computer tomograf, CT), nu vede de obicei cancerul de colon ci metastazele și
extensia la organele din vecinătate)
 - Colonoscopia virtuala (colonografia CT) – este disponibila și în România
TRATAMENTE
Sunt numeroase variante de tratament pentru cancerul de colon. Chirurgia de excizie
este prima opțiune terapeutică. În funcție de stadiul clinic al bolii chirurgia este sau nu urmată de
chimioterapie, iar dacă tumora este foarte mare, înainte de operație este necesară radioterapia.
Medicația cuprinde:
• agenți antineoplazici, chimioterapia: fluorouracil, vincristină, leucovorină, irinotecan,
oxaliplatină, cetuximab.
După tratament este necesară supravegherea post-operatorie, la 3-6 luni o
colonoscopie de control, urmată de a doua la un an. Ecografia și CT trebuie efectuate la 3-6 luni
pentru identificarea metastazelor la distanță. Profilaxia cuprinde următoarele măsuri: efectuarea
de teste de screening, menținerea unei diete sănătoase.
Regimul alimentar în cancerul de colon trebuie să conțină fructe și legume, crude sau
preparate termic, pentru necesarul de fibre alimentare; suplimente de calciu la persoanele cu
deficit, vitamine antioxidante: A, C, E; reducerea cantității de grăsimi nesaturate ingerate,
consumul preferențial de uleiuri vegetale cu acizi omega 3, reducerea consumului de carne Persoana dupa operatia
roșie, de sare și produse afumate sau preparate prin sărare. de colostomie
Colostomia este o procedură prin care o regiune a colonului este fixată la un orificiu de
la nivelul peretelui abdominal, prin care se scurg fecalele.
 SFARSIT
Proiect realizat de:
-Dinu Mihai
-Ispas Andrada
-Dinculescu Cosmina
-Preoteasa Natalia
-Nedeloiu Cristina
-Tudor Izabela

Clasa a XI-a D