NURSING ÎN GASTROENTEROLOGIE

SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR - prevede

- urmarirea alimentatiei
- pofta de mincare
- inapetenta
- cantitatile consummate
- modul de masticatie
- preferintele bolnavului
- acuzele subiective legate de alimentative
- greturile
- varsaturile
- durerile abdominal
- meteorismul
- flatulenta
- diareea
- durata
- orarul fata de alimentatia acestor simptome
- calitatea scaunelor emise
- asistenta urmareste personal toate acuzele bolnavului
- parazitii intestinali eliminati de bolnav cu scaunul sau cu ocazia varsaturilor trebuie
pastrate si aratate medicului, dupa care vor fi trimise la laborator

1
INGRIJIREA PACIENTULUI CU CIROZA HEPATICA, CU PANCREATITA ACUTA

- este o suferinta hepatica cronica, cu evolutie progresiva

CIRCUMSTANTE DE APARITIE
 persoane cu hepatita virala tip B,C,D in antecedente
 persoane consumatoare de alcool
 persoane cu tulburari metabolice
- diabet zaharat
- supraalimentatie
- subalimentatie
 persoane tratate cu medicatie hepatotoxica
 suferinzi ai unor obstructii cu infectii in tertoriul cailor biliare
 femeile la menopauza
 tinerii

SEMNE SI SIMPTOME
 in peioada de debut
o fatigabilitate (Reprezinta scaderea anormal de rapida a fortei musculare)
o depresie
o scaderea capacitatii de effort
o inapetenta
o greturi
o balonare postprandiala
 in perioada de stare
o stelute vasculare
o eritem palmar
o limba lucioasa rosie o icter
o edeme o ascita
o scadere marcata in greutate
o ginecomastie (dezvlotarea excesiva a sanilor la barbati) o somnolent
o coma
o encefalopatie portala

PROBLEME

2
 discomfort abdominal
 deficit de volum rahidian
 lipsa autonomiei in ingrijirile personale
 risc de alterare a integritatii tegumentelor
 ascita
 epistaxis
 HDS
 Coma hepatica

OBIECTIVE
 Sa prezinte stare de confort
 Sa se poata alimenta
 Tegumentele sa fie curate, integre, fara leziuni de grataj
 Sa cunoasca modul de viata
 Sa fie ferit de complicatii

INTERVENTII
 Asigura repausul la pat 16-18 ore in decubit dorsal sau in pozitie adoptata de pacient cu
ascita masiva care sa il ajute la respiratie
 Reduce la maxim efortul fizic
 Mentine igiena
 Ingrijeste cavitatea bucala
 Recolteaza singe, urina
 Supravegheaza urina, scaunul, icterul tegumentar, greutatea corporala
 Hidrateaza pe cale orala cind e permis si pe cale parenterala in celelalte situatii cu solutii
de glucoza tamponata cu insulina
 Alimenteaza pacientul cu produse lactate, zarzavaturi, fructe fierte, supe, pireuri
 Alimentele sunt desodate
 Educa pentru respectarea alimentatiei si normelor de viata
 Respecta normele de prevemire a infectiilor nosocomiale
 Pregateste pentru punctia abdominala exploratorie sau evacuatorie
 Supravegheaza pacientul
 Administreaza medicatia – Hepatoprotectoare
 Corticoterapia
 Calmanta a pruritului

3
 Pregateste pacientul in vederea interventiei chirurgicale pentru transplant hepatic la
indicatia medicului

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE CAILOR BILIARE

- angiocolitele sunt inflamatii ale cailor biliare extrahepatice sau intrahepatice fara afectarea
vezicii biliare
 biliare acute sau cronice
 diskineziile biliare sunt tulburari functionale ale cailorbiliare extrahepatice

CIRCUMSTANTE DE APARITIE
 Incidenta maxima la femei intre 30-50 ani
 Paciente cu tuburari neuroendocrine
SEMNE SI SIMPTOME
 In angiocolecistita
o Febra 39-40°C
o Frison
o Dureri colicative
o Subicter sau icter la 1-2 zile de la debut
 In colecistite acute
o Febra 39-40°C
o Frison
o Stare generala alterata
o Durere intensa in hipocondrul drept, cu iradiere in umarul drept sau in spate
o Varsaturi biliare
o icter
 In diskinezie biliara hipokinetica
o Greturi
o Varsaturi biliare
o Constipatie
o Depresii
o Inapetenta
o Senzatie de plenitudine in hipocondrul drept

 In diskinezie biliara hiperkinetica

4
 o Dureri repetate sub forma de colici in hipocondrul drept

PROBLEME
 Alterarea confortului
 Hipertermie
 Risc de deshidratare
 anxietate

OBIECTIVE
 aeliorarea confortului
 echilibrare hidroelectrolitica
 combaterea hipertermiei

INTERVENTII
 asigura repausul fizic, psihic si alimentar
 supravegheaza varsaturile cantitativ si calitativ
 reechilibreaza hidroelectrolitic cu perfuzii intravenoase cu ser fiziologic , glucoza
bicarbonat de sodiu dupa ionograma
 asigura alimentatia
 in perioade dureroase
 regim hidric imbogatit cu fainoase, supe de zarzavat, brinza de vaci
 in perioade de liniste
 sunt contraindicate alimentele grase
 pregateste pacientul pentru examenele radiologice si ecografice
 recolteaza singe pentru laborator
o VSH
o Hemograma
o bilirubina
 administreaza tratamentul prescris
 antispastic: papaverina, scobutil, atropine, no spa
 antiemetic: emetiral, metocloramid o antiinfectios neopiaceu
 antibiotic: ampicilina, gentamicina
 supravegheaza durerea notind caracteristicile si mijloacele nefarmaceutice folosite pentru
diminuarea durerii
 monitorizeaza temperatura corporala, pulsul si TA
 instruieste pacientul privind regimul de viata
5
 pregateste pacientul in vederea interventiei chirurgicale atunci cind medicul hotareste

Definiție - Durere acută, violentă, local în hipocondrul drept, cu iradiere până în

coloana veretbrala, umărul şi omoplatul dr, survenită în cursul colecistitelor litiazice şi
nelitiazice (colecistita acută şi subacută, diskinezii veziculare şi cistice, colecistoze, tumori
biliare).
Cauze:
 prezenţa calculilor în vezica biliară sau căi intra şi extrahepatice;
 colecistita acută – o inflamaţie cu caracter acut a peretelui colecistic, de cele mai multe
ori survine din cauza obstrucţiei canalului cistic (litiaza cistică) şi infecţia pereţilor
veziculei biliare;
 angiocolite (inflamație a căilor biliare intra şi extra-hepatice);
 colecistita cronică;
 diskinezii biliare (tulb ale motricităţii veziculei biliare);
 parazitoze intestinale (giardia).
Manifestări de dependență - Simptomatologie
 Durerea – datorată unor contracţii spastice reflexe ale vezicii sau ale căilor biliare,
urmate de creşteri ale presiunii din arborele biliar. Debutează în hipocondrul drept sau
în epigastru. Se accentuează progresiv, atingând intensitatea max în câteva ore şi
cedează brusc sau lent. Iradiază sub rebordul costal drept sau în regiunea dorso-
lombară, scapulară şi umărul drept.
 Greaţă şi vărsături – cu conţinut alimentar apoi biliar.
 Icter – coloraţie datorată unui edem, spasm reflex al sfincterului Oddi şi se poate
instala fără să existe un obstacol prin calcul pe coledoc.
 Febra– în colecistitele acute şi angiocolitele secundare infecţiei cu germeni microbieni
 Frisonul –apare în infecţia căilor biliare; este urmat de transpiraţii reci, abundente şi
stări de rău general
 Semne locale – vezica biliară poate fi palpată, este foarte sensibilă.
Conduita de urgenţă
 Colicile biliare de intensitate mică pot fi tratate la domiciliu prin repaus la pat, regim
alimentar, analgetice, antispastice (Scobutil, No Spa).
 Colicile biliare complicate(prelungite) însoţite de vărsături, cu tulburări hidro-
electrolitice, cu evoluţie gravă, necesită internare în spital, se face tratament de
urgenţă şi se intervine chirurgical.
În spital:
 ex paraclinice, recoltari de sange, echografii, ex de urină(urobilinogen, pigmenti biliari),
 repaus la pat, calmarea durerii, administrare de analgetice – la recomandarea medicului,
administrarea de antispastice,
 calmarea vărsăturilor( administrare de antiemetice), combaterea febrei,
 reechilibrarea hidroelectrolitică și acidobazică în functie de rezultatele de laborator
 administrarea de sedative, pentru calmarea stării de agitație
 pungă cu gheță în hipocondrul drept reduce inflamația dacă tratamentul igieno -dietetic
şi medicamentos nu are rezultate

6
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

- reprezinta inflamatia acuta a pancreasului

CIRCUMSTANTE DE APARITIE
- persoane cu afectiuni ale cailor biliare alcoolici
- persoane care prezinta infectii persoane cu traumatisme pancreatice
- persoane care au efectuat colangiu pancreatografie enoscopica pacienti tratati cu
glucocorticoizi

SEMNE SI SIMPTOME
- debut brusc dureri violente
- in abdomenul superior, deseori in centura , iradiind in spate greturi
- varsaturi
- meteorism abdominal retentie de facale si gaze febra
- tahicardie
- rareori ascita , revarsat pleural

PROBLEME
- discomfort abdominal alterarea eliminarii intestinale risc de deshidratare hipertermie

7
 - risc de soc hipovolemic

OBIECTIVE
- sa se amelioreze durerile abdominale sa fie echilibrat hidroelectrolitic
- sa prezinte eliminari intestinale normale
INTERVENTII
- asigura repaus la pat postalimentar si de lichide aplica punga cu gheata in regiunea
epigastric
- aplica la indicatia medicului ubstitutia volemica parenterala reia alimentatia naturala dupa
3-10 zile de la incetarea durerilor
- 400-500ml ceai/24 ore o supa zarzavat strecurata o biscuit
- cafeaua, alcoolul si grasimile sunt interzise
- administreaza tratamentul prescris antialgic, antiinflamator, antihemoragic,antienzimatic
- urmareste ingestia/excretia monitorizeaza semnele vitale monitorizeaza presiunea
venoasa centrala

8
INGRIJIREA PACIENTULUI CU RECTOCOLITA HEMORAGICA

 este reprezentata de existenta unor leziuni cu caracter ulcerativ purulent localizate in

regiunea rectosigmoidiana si uneori cuprine colonul
 boala evolueaza in pusee, cu perioade de liniste relativa

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

 persoane cu virste cuprinse intre 24-45 de ani

 etiologie neprecizata
 frecvent boala familiara

SEMNE SI SIMPTOME

9
 scaune diareice pina la 20/zi de cele mai multe ori mucosanguinolente
 dureri abdominale
 tenesme
 jena permanenta in regiunea anorectala
 febra
 scadere ponderala
 astenie
 paloare

PROBLEME

 alterarea eliminarilor intestinale

 discomfort abdominal
 hipertermie
 deshidratare
 anxietate
 risc de alterare a starii generale cauzata de hemoragii si perforatii a colonului

OBIECTIVE

 sa prezinte starea de bine fizic

 sa prezinte eliminari intestinale normale
 sa fie echilibrat hidroelectrolitic
 sa aiba o alimentatie de crutare a intestinului in fazele acute
 sa diminueze anxietatea
 sa se prelungeasca fazele de liniste

INTERVENTII

 asigura repausul fizic si psihic in fazele evolutive

 pregateste pacientul pentru examinari
 asigura alimentatia

10
  in perioadele acute: regim hidric, apoi supe de zarzavat imbogatite cu gris si
orez, brânza de vaci, oua moi, carne fiarta, piure de morcovi, sarea fiind permisa
 in caz de denutritie : regim hipercaloric
 reechilibreare hidroelectrolitica
- se realizeaza prin

transfuzii de singe integral

transfuzii de plasma hidrolizata de protein

perfuzii cu solutii Ringer

- supravegheaza scaunul si caracteristicile

- Monitorizeaza
 pulsul

 TA

- Evalueaza semnele de deshidratare si informeaza medicul cind constata

prezenta lor

- Recolteaza
 Singe

 Materii fecale

 Urina

 administreaza medicatia prescrisa o antiinflamatoare, antiinfectioasa, simptomatica,

corticoterapie, antispastice
 aplica tratamentul radioterapic cind acesta este recomandat si tratamentul local – clisme
medicamentoase cu cortizon , tanin
 furnizeaza pacientului cunostiitele necesare pentru ingrijirea sa la domiciliu
 pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala
 psihoterapia este foarte utila pentru a diminua anxietatea

11
INGRIJIREA PACIENTILOR CU HEMORAGII DIGESTIVE

 pot fi secundare unei afectiuni digestive sau manifestarea unei boli generale
 se pot exterioriza prin: - varsatura – hematemeza: singele eliminat din stomac este
brun inchis, asmanator zatului de cafea o eventual amestecat cu resturi alimentare
- scaun – melena: singele eliminat prin intestin este negru ca
pacura, fiind digerat pe parcurs de sucurile digestive, apare cind singerarea este mai mare

12
 de 100 g, culoarea singelui poate fi rosie deschisa daca hemoragia e fulgeratoare si
masiva
 cauzele
o ulcer cronic si duodenal
o tumori benigne sau maligne ale tubului digestiv o gastrite hemoragice acute
o varice esofagiene
o enterite
o hipertensiune portala de diverse cauze o ciroza hepatica
o tromboza venei porte o cauze generale
o boli ale vaselor, boli de singe
 simptome
- Anemia

in hemoragiile mari
- anxietate

- sete accentuata

- transpiratii reci

- extremitati reci

- puls mic si rapid

- lipotimie

- TA scazuta

- colaps

 pentru diagnosticul de certitudine

 se vor exclude
o hemoptizia
o epistaxisul
o hemoragia mucoasei bucale singe inghitit si apoi eliminat sub forma de varsaturi
sangvinolente
o hemoragii digestive inferioare – anorectoragii manifestate prin scaune
sangvinolente
o modificari de culoare ale scaunului datorita unor medicamente pe baza de bismut,
fier, carbune sau alimente afine

13
regula ganerala → in orice hemoragie digestiva internarea este obligatorie

Masuri de realizat
- asigurarea repausului
- repaus strict la pat in decubit dorsal, fara perna
- in hemoragiile masive – in pozitie Trendelenburg pentru mentinerea unei
circulatii cerebrale adecvate
- se interzice orice efort fizic

- bolnavul va fi linistit

- repausul la pat dureaza cel putin 3 Zile

- singele eliminat va fi colectat intr- un vas

- va efectua curatirea gurii bolnavului cu capul asezat intr-o parte, fara a deplasa
bolnavul
- se va urmari supravegherea functiilor vitale, diureza în hemoragile massive se va
face din oră în oră
- aprecierea clinica a gravitatii dupa cantitatea singelui pierdut:
 hemoragie masiva pierderi 1500-2000 ml
 gravitate medie pierderi se singe 500-1500 ml
 hemoragie usoara 50-250 ml
 dupa modul cum s-a produs hemoragia
 rapiditatea pierderii – brutal, repetat, moderat

aplicarea masurilor terapeutice aplica punga cu gheata in regiunea

epigastrica

pregateste singe izi grup si Rh si

instaleaza tranfuzia de singe

administreaza medicatie:

Hemostatica

- clorura de calciu

- calciu gluconic

14
- vit. K

- vit. C

- venostat

- trombina

- adrenostazin

- etamsilat

- ciclocapron

instaleaza perfuzie cu substituienti

- dextran 70

- dextran 40

- in lipsa acestora se poate

perfuza ser fiziliologic sau

glucoza

- pregateste si administreaza in

cazurile indicate sedative

pentru calmarea starii de

agitatie

- uneori se recomanda aspiratie

gastrica pentru evacuarea

singelui, hemoragia se opreste

mai usor daca stomacul e

15
 colabat

- evacuarea stomacului opreste

38

greturile si varsaturile

- pune in repaus stomacul si

favorizeaza hemostaza

- se pot efectua in scop

hemostatic si spalaturi →

refrigeratie gastrica prin lavaj

continuu cu apa de la gheata

examinari de laborator singe pentru determinarea

- hematocrit

- hematii

- hemoglobin
a
scaun

- reactia Adler

in cazuri grave stari de soc se

Determina

- azotemia

- ionograma

16
 - rezerva alcalina

- teste de coagulare

alimentatia se suprima alimentatia pe gura

se administreaza doar lichide reci si

cuburi de ghiata

eventual lapte rece in cantitati mici

din ora in ora

in functie de evolutie a 2-a zi sunt

permise 12-14 mese compuse din

150-200 ml lapte si regim

Hidrozaharat

incepind cu a treia zi regimul se

imbogateste → supe mugilaginoase,

gris cu lapte, pireuri de legume,

budinci, creme, ou moale, carne

slaba de vita sau pui, legume fierte,

fructe crude

particularitati terapeutice cind hemoragia e produsa de

Rupture varicelor esofagiene se

introduc in esofag pentru 24-30 ore

sonde speciale cu balonas esofagian

Compresiv

17
 Uneori se recomanda evacuarea

singelui din intestin prin clisme

in gastritele hemoragice se

administreaza pansamente gastrice

Amestecate cu trombina uscata

Sterile

 in cazul in care hemoragia nu cedeaza sau se repeta dupa incercarea metodelor

terapeutice , se recurge la interventia chirurgical
Definiţie: Hemoptizia = eliminarea de sânge roșu, aerat provenit din căile aeriene, în urma unui
efort de tuse, prin expectoraţie.
Hemoptizia reprezintă o URGENȚĂ MEDICALĂ, care impune un diagnostic etiologic
rapid în vederea elaborării unei conduite terapeutice adecvate!

Recunoaşterea corectă a hemoptiziei se va face ţinând cont de:

- epistaxisul înghiţit;
- sângerarea dintr-o tumoră faringo-laringiană;
- hematemeza;
- gingivoragia,
- stomatoragia.
Recunoaşterea originii bronşice sau pulmonare a sângelui expulzat pe gură se bazează pe
faptul că bolnavul prezintă nişte fenomene prodromale: senzaţie de căldură retrosternală,
cefalee, ameţeală, jenă respiratorie, tensiune toracică dureroasă şi gâdilitură laringiană care se
însoţeste de tuse iritativă, iar sangele expulzat este roşu, deschis, are aspect spumos-aerat şi
foarte puţin coagulabil, rămânând lichid fiind amestecat, de regulă, cu spută mucoasă sau
purulentă.
Alte elemente ce concură la etiologia hemoragiei sunt
 Antecedente pulmonare - TBC pulmonară (ignorată/cunoscută: activă/veche);
- Neoplasmul bronhopulmonar;

- Bronşiectazii;
- Supuraţii pulmonare (abces pulmonar, pioscleroză);
 Afecţiuni ale aparatului cardiovascular:
- Stenoza mitrală;
- Edemul pulmonar acut cardiogen;

18
 - Hipertensiunea pulmonară (primitivă/secundară);
- Embolia pulmonară/ pulmonul tromboembolic;
 Diateze hemoragice: - Trombocitopenii;
- Coagulare intravasculară diseminată(CID)
 Supradozaj al tratamentului anticoagulant: accident la trombostop/heparină; accident
în cursul fibrinolizei
Evaluarea clinică în urgenţă a pacientului:
→ Anamneza permite identificarea rapidă a unui context clinic sugestiv;
→ Examenul fizic complet (aparat respirator, cardiovascular, renal);

→ Verificarea realităţii hemoptiziei (diagnosticul diferenţial cu alte sângerări

din sfera orală, nazofaringiană sau digestivă superioară; falsa hemoptizie);

→ Aprecierea severităţii hemoptiziei:

 hemoptizia severă presupune sângerare > 500 ml/24 ore;

 instalarea insuficienţei respiratorii acute (risc vital major: asfixie cudetresă respiratorie acută);
 tardiv: stare de şoc posthemoragic(impune monitorizarea funcţiilor vitale: TA, FC, diureză).
Din punct de vedere cantitativ, hemoptizia poate fi:

 mică (50-100 ml): sângele se elimină fracţionat în accese de tuse(câte 15-20ml la fiecare acces
 medie (100-200 ml)
 mare (200-500 ml)
 foarte mare (peste 500 ml): cataclismică, are prognostic sever prin risc de asfixie
(datorită inundarii bronhiilor) şi răsunet hemodinamic (şoc hemoragic).
Manifestări de dependenţă - fenomenele prodromale de mai sus la care se adaugă

- Dispneea, cianoza, raluri bronşice, sindrom de condensare pulmonară

- Asfixie în hemoptizia fulgerătoare
- Paloare, anxietate, transpiraţii, tahipee, tahicardie, scăderea tensiunii arteriale, mai rar
şoc hipovolemic în hemoptizii mari şi mijlocii
- Febra precede, coexistă sau urmează hemoptizie
Examene complementare în urgenţă:
- Examen ORL (faringo-laringoscopie);
- Radiografie toracică;
- Hemoleucogramă completă (inclusiv Tr) şi examen de spută;
- Grup sangvin, Rh;
- Fibrobronhoscopie în urgenţă;
- CT toracică;
- Angiografie pulmonară.
După explorare 30-40% din hemoptizii pot rămâne "idiopatice"
Atitudinea practică în urgenţă:
Pacientul cu hemoptizie confirmată se internează obligatoriu în spital!

Obiective terapeutice în urgenţă:

- Prevenirea asfixiei (în hemoptiziile abundente, cu aspiraţie bronşică);

- Prevenirea obstrucţiei bronşice (prin cheag intraluminal);

19
 - Prevenirea insuficienţei respiratorii acute;
- Identificarea sursei de sângerare şi limitarea/oprirea sângerării;
- Prevenirea infecţiilor tardive supraadăugate.
Conduita terapeutică specifică (de urgenţă)
Evoluţia unei hemoptizii este greu de prevăzut, de aceea atitudinea terapeutică variază în
funcţie de cauza şi severitatea hemoptiziei şi se realizează în secţii cu profil specializat.

Atitudinea asistentei medicale practică este diferenţiată în funcţie de severitatea hemoptiziei.

 Aprecierea stării de conştienţă

 În absenţa semnelor de gravitate a hemoptiziei:
 Spitalizare şi impune supraveghere clinică şi examene de laborator;
 Asigurarea confortului fizic și psihic, explicarea necesității tehnicilor ce urmează a
fi efectuate, obținerea consimțământului pacientului asupra aplicării măsurilor de
prim ajutor;
 Repaus în poziţie semişezândă;
 Se interzice vorbitul cu voce tare;
 Alimentele, lichidele ingerate vor fi reci, în cantităţi mici şi repetate
 Aplicarea unei pungi cu gheaţă pe regiunea sternală
 Monitorizarea funcțiilor vitale: calitatea și frecvența respirațiilor, pulsului, observăm
culoarea tegumentelor, temperatura, comportamentul;
 Oxigen administrat pe canulă nazală;
 Abord venos și instituirea unei perfuzii cu soluții cristaloide (ser fiziologic,
soluție Ringer) ținând cont de valorile tensionale și patologie
 Examen ORL pentru eliminarea unor cauze din această sferă
 Tratament simptomatic: pentru sedarea tusei – codeină, hemostatice(etamsilat,
fitomenadion, sandostatin, adrenostazin, aerosoli cu adrenalină); tratamentul
hemostatic se completeză cu cel etiologic; sedative, tranchilizante
 Fibrobronhoscopia în următoarele 24 ore este obligatorie (pentrustabilirea cauzei hemoptiziei).
 In prezenţa semnelor de gravitate ale hemoptiziei:
 Spitalizare şi urmărire în serviciul de terapie intensivă;
 Fibrobronhoscopie în urgenţă ± hemostază intrabronşică cu sondă Fogarty ;
 Tratament simptomatic (sedarea tusei, hemostatice ± trasfuzii); În hemoptiziile mari este
necesară transfuzia de sânge sau substituienţi macromoleculari;
 Susţinere volemică; în cazul hemoptiziei severe şi recurente se impune hemostaza
chirurgicală în urgenţă ( toracotomia de urgenţă pentru ligatura sau sutura vasului lezat).
Erori care trebuie evitate în cazul unei hemoptizii:
 Refuzul spitalizării unui pacient cu hemoptizie;
 Neefectuarea fîbrobronhoscopiei în urgenţă (imediată/amânată), în primele 12-24 ore;
 Neglijarea riscului vital de asfixie, cu absolutizarea riscului hemoragie;
 Neglijarea cauzelor de sângerare din sfera patologiei ORL;
 Neglijarea unei suspiciuni de disecţie de aortă cu fistulă aortico-bronşică la pacienţii cu
HTA în antecedente, dureri toracice anterioare/posterioare şi şoc hipovolemic;
 Neglijarea supravegherii bolnavului.

Fișa tehnică 23 Intervenții de urgență în hemoragia digestivă superioară

20
 Definiţie: HDS - sâgerare care are loc în esofag, stomac, duoden şi jejunul proximal,
exteriorizându-se în special prin vărsătură (hematemeză – de aspectul zaţului de cafea) şi/sau
prin scaun (melenă – scaun negru, lucios, moale ca păcura). Sângele eliminat din stomac este
roşu cu cheaguri de sânge sau brun închis, asemănător drojdiei de cafea, eventual amestecat cu
resturi alimentare. Hematemeza apare brusc, adesea precedată de durere în epigastru, greaţă,
ameţeli, slăbiciune, transpiraţii, anxietate. Sângele eliminat prin scaun (melena) este negru ca
păcura, fiind digerat pe parcurs, de sucurile gastrice. Melena apare când în intestinul superior
pătrund cel
putin 50-80 ml sânge

Atat în hematemeză cât şi în melenă vom avea culoarea sângelui roşie deschisă dacă
hemoragia este masivă şi fulgerătoare.
Clasificare:
- HDS mică – pierderea de sange este < 250 ml sg;nu apar efecte sistemice
- HDS moderată – cantitatea de sânge între 250 – 1000ml sg (Hb>10);
- HDS mare/masivă – pierderea sânge > 1000ml (Hb <8%).
Cauze
 boli ale esofagului(varice esof, ulcer peptic al esofagului,tumori benigne şi maligne aleesofagului);
 boli ale stomacului şi duodenului (ulcer gastric, ulcer acut de stres, gastrite hemoragice,
tumori maligne şi benigne, vatice gastrice, traumatisme);
 boli ale intestinului subtire;
 hipertensiune portală (ciroza hepatică, tromboza venei porte);
 cauze generale: boli ale vaselor (hemangioame), boli de sange (sindr hemoragice prin
trombocitopenie );
 boli ale altor organelor învecinate, sange înghiţit provenit din gură, faringe, (epistaxis),
ruperea unui anevrism, abcese, tumori, etc.
Gravitate unei hemoragii nu depinde numai de cantitatea de sânge pierdută, ci și de
rapiditatea pierderii. Pentru diagnosticul de localizare a hemoragiei digestive superioare în
prezență hematemezei și melenei se vor exclude:
- hemoptizia, epistaxisul, hemoragia mucoasei bucale; modificări de culoare ale scaunului
datorită unor medicamente ( pe bază de bismut, fier) sau alimente ( afine)
Evaluarea cantității de sânge pierdut se face pentru
- diagnosticul formei clinice de hemoragie – mică, moderată, mare
- aplicarea imediata și ulterioară a măsurilor terapeutice potrivite
Semne si simptome:
- în hemoragiile mici semnele clinice sunt absente; uneori pot apărea slăbiciune,
transpirații reci, hipoTA, lipotimie
- în cele moderate se observă: tahicardie, ameteli, vedere ca prin ceata, hipoTA, lipotimie
- în hemoragiile massive: semen de soc hipovolemic, paloare intensa, polipnee,
anxietate,extremitati reci, puls rapid, filiform, sudori reci, sete intense, greturi, adinamie,
hipotensiune, tendinta de pierdere a cunostinte, oligurie
- alte semne asociate patologiei gastrice sau sistemice;
- dureri în zona central-superioară a abdomenului, iradiate eventual în stânga, dreapta
sau posterior, în ulcer gastro-duodenal, arsuri retrosternale în refluxul gastro-esofagian,
disfagie (dificultăţi la înghiţire) în esofagite sau cancer esofagian, scădere în greutate şi
inapetenţa în tumori maligne, mărirea de volum a ficatului şi splinei, cu acumulare de
lichid în abdomen (ascita),edeme,

21
 - semne asociate cirozei hepatice;
- hematemeza-vărsătură sanguinolentă cu aspect roșu aprins sau maroniu-negru cu
aspect caracteristic de "zat de cafea"
CONDUITA DE URGENŢĂ
 internare de urgenţă;
 până ajunge la spital
 repaus la pat, în decubit dorsal, fără pernă (în hemoragiile masive
poziție Trendelenburg pentru mentinerea unei circulatii cerebrale corespunzatoare
 evitarea efortului fizic – orice effort poate agrava hemoragia ; linistirea bolnavului
 colectarea sângelui eliminat
 igiena orală a pacientului

 prevenirea şocului hemoragic: evoluția unei HDS fiind imprevizibilă se recomandă

ca medicul care vede prima data pacientul să pună o perfuzie cu soluții
cristaloide , glucoză 5% sau ser fiziologic
 în spital
 instalarea a 1-2 catetere venoase periferice și instituirea unei perfuzii pentru
reechilibrarea sanguină și pentru evitarea instalarii șocului hemoragic;
 supravegherea funcţiilor vitale,
 se asigura permeabilitatea cailor respiratorii si se recurge la oxigenoterapie;
se monitorizeaza cardio-vascular și respirator;
 recoltarea de sange pentru Hb,Ht, azotemie,ionograma, RA,testele de coagulare.
 recoltarea de materii fecale pentru a pune in evidenta prezenta sangelui- reactia Adler
 pungi cu gheaţă în regiunea epigastrică
 administrarea medicatiei prescrise (hemostatice, sol macromoleculare: SF, calmante,
sedative- pt agitatie ) aspiraţie gastrică pentru evacuarea sângelui la nevoie
 alimentaţia se suprimă per oral, bolnavul putând primi doar lichide reci/bucăţele de gheaţă;
 în funcție de evoluţie, a doua zi de la hematemeză sunt permise 12-14 mese
compuse din 150-200 ml lapte şi regim hidro-zaharat;
 din a 3-a zi regimul se îmbunătăţeşte: supe mucilaginoase, griş cu lapte, piureuri de
legume, budinci, creme, ouă moi, carne slabă de vită sau pasăre, legume fierte (raţia
calorică în 5-7 zile de 1500-2000 calorii);
 endoscopia digestiva superioară (introducerea sondele cu balonas de tip
Blakemore utilizate in hemostaza) poate avea si rol terapeutic in ligaturarea varicelor
esofagiene, injectii in leziunile ulcerate, scleroza vaselor esofagiene (cauterizare);
 ± Sondă de aspiraţie nazo-gastrică, cu instilare intragastrică de soluţie salină izotonă rece;
 Antiacide p.o. după controlul HDS.
 Sondă urinară pentru monitorizarea diurezei orare;
 Transfuzie de plasmă sau sânge integral izogrup:
 Antisecretorii parenteral (inhibitori ai pompei H+ : Controloc 80 mg i.v. bolus, apoi
perfuzie i.v. continuă 8 mg/h 72 ore), apoi p.o.
Intervenţie chirurgicală în urgenţă dacă HDS se reia în primele 48 ore sau dacă necesită > 5
unităţi transfuzionale/zi pentru menţinerea volemiei);
- Intervenţie chirurgicală de principiu (după 3 episoade de HDS).

22
 INGRIJIREA PACIENTULUI CU ENTEROCOLITA

 sunt inflamatii simultane ale mucoasei intestinului subtire si colonului

 enterocolita infectioasa este o inflamatie a mucoasei cauzata de o bacterie, virus sau
parazit
 contaminarea se face prin ingestia de alimente infectate sau prin transmisia intre indivizi

CIRCUMSTANTE DE APARITIE
 persoanele care au consumat alimente contaminate cu proteus, sallmonela, shigella

SEMNE SI SIMPTOME
 greata
 inapetenta
 cefalee
 neliniste
 dureri abdominale
 balonare
 varsaturi alimentare
 scaune lichide sau sangvinolente 5-30/zi
 tenesme (contracturi spasmodice dureroase ale sfincterelor anal sau vezical, însoţite de
arsuri, senzaţie penibilă de tensiune şi senzaţia imperioasă şi continuă de urinare sau defecare)
 febra
 frisoane

PROBLEME
 deshidratare
 discomfort abdominal
 hipertermie

23
 riscul raspindirii infectiei

OBIECTIVE
 sa fie echilibrat hidroelectrolitic
 sa prezinte stare de confort fizic
 sa prezinte temperatura corpului in limite normale
 sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane

INTERVENTII

ASISTENTA

 asigura repausul fizic si psihic

 mentine igiena tegumentelor si a lenjeriei
 reechilibreaza hidroelectrolitic
 prin regim hidric 24-48 ore ( apa+zeama de orez)
 apoi regim de tranzitie: orez fiert in apa, supa de zarzavat sarata, brinza de vaci, carne
fiarta, ou fiert moale, pireuri, soteuri
 dupa 8-10 zile se pot introduce laptele si mezelurile
 supravegheaza scaunul
 frecventa
 cantitatea
 recolteaza scaunul
 pentru examen bacteriologic
 recolteaza singe
 ionograma
 supravegheaza semnele de deshidratare o piele uscata
 oligurie
 tahicardie (Accelerare a frecventei batailor inimii peste 90 de pulsatii pe minut.)
 HTA
 Supravegheaza durerile abdominale si caracteristicile ei
 Recomanda pacientului pozitia antalgicapentru diminuarea durerilor
 Administreaza tratamentul antispstic si antiinfectios recomandat de medic
 respecta masurile de prevenire a infectiilor nosocomiale

24
INGRIJIREA BOLNAVILOR CU DIAREE

Poate aparea singura sau insotita de varsaturi, constituie urgenta datorita tulburarilor
hidroelectrolitice

Materiale necesare:
o musama o aleza
o plosti
 material necesar
o pentru toaleta regiunii anale
o pentru recoltarea scaunului si singelui
o echilibrare hidroelectrolitica
o paravan o paturi
 material pentru
o hemocultura
o coprocultura

obiective masuri de realizat

pregatirea conditiilor de ingrijire va fi plasat intr-o rezerva patul se acopera

cu musama si traversa

in caz de incontinenta de materii fecale se va

aseza o plosca pneumatica de cauciuc care se va

schimba periodic

vor fi pregatite suficiente aleze si comprese

25
 pentru a fi la dispozitie

supravegherea tranzitului intestinal daca numarul scaunelor este mic si

si a igienei locale starea este buna, bolnavul va fi

insotit la toaleta de infirmiera

numarul scaunelor poate ajunge la

10-20 / zi , insotite de dureri ( in holera poate ajunge

la peste 100)
va fi servit cu plosca la pat

Asistenta noteaza numarul si

caracterul scaunelor

pentru analiza unele emisii vor fi captate in bazinet

la cei cu incontinenta sau cu diaree

intensa sa li se aseze comprese

uscate in regiune anala pentru ca

materile fecale sa nu se imprastie

schimbarea acestora se face de cite ori este nevoie

toaleta anusului se face de mai

multe ori pe zi si se dezinfecteaza cu acid boric 2-3%

Corectarea tulburarilor in diareei hidratatrea se poate face

hidroelectrolitice , si oral, completata cu perfuzii

recoltarea de produse biologice se urmareste inlocuirea pierderilor prin ioni

si urmarirea F.V. si vegetative
prin diaree se pirde mai mult sodiu si potasiu

26
 in caz de infectii se recolteaza singe

pentru hemocultura si scaun pentru

Coprocultura

asigurarea repausului si mentinerea repausul la pat se impune in

temperaturii constant cazurile cu stare generala alterata

diareea intensa duce la mari pierderi

de energie calorica

Bolnavii vor fi incalziti cu

termofoare, paturi, Perna electrica

pe abdomen

asigurarea alimentatiei in primele 24-48 ore consta in dieta

Hidrica

-ceai neindulcit(menta, coarne, afine sau musetel)

-supa de morcovi strecurata

-zeama de orez

-mere crude rase

treptat se introduc cantitati mici de

carne slaba fiarta

-brinza de vaci

-piine alba prajita

-supe strecurate de legume cu paste

Fainoase

27
 -oua fierte moi

dupa 4-5 zile se ajunge la o

alimentatie completa

ATENTIE: se interzic pentru o Perioada

De timp : laptele,

dulciurile, legume bogate in

celuloza, grasimi prajite,

conservele, condimentele,

Ciocolata

Tratament medicamentos Asistenta pregateste medicamentele

pe care la indicatia medicului le

Administreaza

Pentru tratament simptomatic

- preparate de bismut

- calciu carbonic

- spasmolitice (atropina,

papverina, scobutil)

- opiaceele se administreeaza

numai in diareeile severe si

numai pentru o perioada scurta

dupa ce s-au epuizat alte

28
 mijloace terapeutice

Pentru tratament antimicrobian

- sulfamide

- antibiotice

- furazolidon

- saprosan

- fermenti digestivi

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU VARSATURI

 survin in numeroase si variate afectiuni

 pot apare in imbolnaviri ale aparatului digestiv, precum si in imbolnaviri extradigestive
 boli in care pot apare varsaturi, abdomen acut, edem cerebral infarct miocardic intoxicatii
acute infectii acute boli cronice insufuiienta renala
 uneori domina tabloul clinic
 gravitatea se apreciaza dupa asocierea cu urmatoarele simptome: stare generala alterata
tegumente si mucoase uscate tahicardie, tulburari de ritm Hta, dispnee cu polipnee oligurie,
tulburari nervoase, somnolentă, convulsii, coma
 masurile terapeutice se adreseaza bolii de baza

29
 asistenta medicala trebuie sa urmareasca si sa anunte medicul simptomatologia care
premerge sau insoteste varsaturile

CONDUITA DE URGENTA IN AMBULATORIU

Obiective Masuri de realizat

- prevenirea deshidratarii si altor - in cazurile grave primele masuri trebuie
complicatii instituite in ambulator
asistenta medicala nu va parasi

bolnavul in timpul varsaturilor si il

va linisti psihic

va ajuta bolnavul in timpul varsaturilor

se va pastra produsul eliminat intr-o

tavita renala pentru a-l arata medicului

la indicatia medicului va aplica

masurile adresate bolii de baza si va

institui o perfuzie cu ser fiziologic

va administra medicamente pentru

combaterea simptomatologiei, de

preferinta injectabil sau supozitoare

pentru internare se pregateste

bolnavul in pozitie semisezinda

se vor nota toate masurile

terapeutice pe biletul de internare

30
INGRIJIRI ACORDATE IN SPITAL

Materiale necesare

musama

travers

tavita renala

servet pentru gura

pahar cu apa pentru clatirea gurii

tampoane

material pentru perfuzie

pentru spalatura gastrica

pentru aspiratie gastrica

OBIECTIVE MASURI DE REALIZARE

ingrijirea bolnavului in timpul bolnavii cu greturi si varsaturi vor fi
varsaturilor amplasati in camere aerisite
vor fi izolati cu un paravan

pozitie semisezind sau sezind

daca nu poate fi ridicat in pat va fi

asezat in d.d. cu capul intr-o parte

31
 aproape de marginea patului

se va proteja lenjeria cu musama si

traversa

vor fi indepartate protezele dentare

cind apare varsatura asistenta va

tine ea insasi cu o mina tavita renala

sub gura si barbie , iar cu cealalta

va sustine fruntea

pentru a atenua greata , bolnavul va

fi sfatuit sa inspire profund

prevenirea unor incidente sau plagile operatorii se protejeaza prin

accidente compresiunea cu mina in timpul

eforturilor de varsatura

La bolnavii inconstienti varsaturile

devin periculoase prin posibilitatea

de aspiratie a continutului gastric

- pentru prevenire se va intoarce

capul bolnavului in partea

stinga

- la nevoie se va aspira

continutul sau se va face

32
 aspiratie continua

daca continutul a patruns in caile

respiratorii se va face imediat

aspiratie si se va aseza in pozitie de

drenaj postural (bolnavul sa fie

alungit pe un pat, cu picioarele

suprainaltate)

daca varsaturile sunt cauzate de

ingestia unor substante toxice sau

din cauza unei stenoze pilorice se

face spalatura gastrica

ingrijirea bolnavilor dupa se va indeparta tavita renala

terminarea varsaturilor folosita, dar se pastreaza continutul

se sterge gura bolnavului

se aduce alta tavita renaa curata

i se da un pahar cu apa pentru

clatirea gurii

se aseaza in repaus

va fi linstit psihic

daca e inconstient se vor indeparta

toate resturile din gura si faringe cu

33
 tampoane curate

aplicarea tratamentului se vor pregati medicamentele si se

medicamentos vor adminstra la indicatia medicului

medicamentele pentru combaterea

simptomatica a varsaturilor

aceste sunt

- plegomazin fiole 25 mg, im

- clordelazin drajeu 25 mg

- emetiral drajeu 5 mg

- torecan 1 fiola sc, im, iv sau dg

- regla fiole sau dg

- papaverina fiole sc, im, iv lent

5-10 min in glucoza

- atropina fiole 1 mg

- scobutil im, iv, comprimate,

supozitoare

NU SE COMBAT VARSATURILE DIN INTOXICATII SI TOXIINFECTII

ALIMENTARE

alimentatia si corectarea tulburarilor se suspenda alimentatia pe gura

hidroelectrolitice pentru inceput se face parenteral cu

glucoza, aminoacizi, vitamine,

34
 electroliti

bolnavii cu varsaturi nu pot fi

alimentati prin sonda

rehidratarea per os se va face treptat

cu cantitati mici de lichide reci cu

lingurita, apa, apa minerala,

limonada, sucuri de fructe cu cuburi

de ghiata

reechilibrarea hidroelectrolitica se

face in functie de simptomatologie

si de rezultatele de laborator

pentru inceput se instituie perfuzii

cu ser fiziologic

recoltarea produselor biologice se va recolta singe pentru examene

de laborator

- rezerva alcalina

- ionograma

- hematocrit

- uremie

ele pun in evidenta

- hemoconcentratia

35
 - hiposodemia

- hipocloremia

- hipopotasemia

- alcaloza metabolica

la nevoie se recolteaza si varsatura

urmarirea functiilor vitale si se masoara

vegetative - temperatura

- pulsul

- TA

se observa varsaturile

- numarul

- cantitatea

- aspectul

se observa urina

- se urmareste cantitatea (poate apare

oliguria (micsorarea volumului

urinilor/24ore, mai putin de 500 ml))

se observa scaunul

- numar

- aspect

- frecvent varsaturile se asociaza cu diareea

36
 OBSERVATIE asistenta va tine o

stricta evidenta a pierderilor de

lichide (prin varsaturi, urina,

diaree) la care se adauga

cantitatea de ~ 800-1500 ml

reprezentind pierderile prin

respiratie si perspiratie

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI DIGESTIVE TRATATE MEDICAL

INGRIJIREA PACIENTULUI CU STOMATITA

STOMATITA – inflamatia mucoasei bucale apar din cauze diferite ,infectii virale ,bacteriene in
cursul unor boli,pelagra ,scorbut ,leucemie ,in intoxicatii ,plumb, mercur ,arsenic

CIRCUMSTANTE DE APARITIE
 persoane care au in antecedente pelagra, leucemie
 persoane cu carente vitaminice si scaderea imunitatii
 persoane care lucreaza in industria vopselelor, lacurilor, in medii cu arsenic, mercur

MANIFESTARI
alterarea mucoasei cavitatii bucale roseata
ulceratii

37
leziuni necrotice
arsura in cavitatea bucala dureri la masticatie, deglutitie
salivatie abundenta miros neplacut al gurii gingivoragii
febra
alterarea starii generale

OBIECTIVE
sa prezinte stare de bine
sa se poata alimenta si hidrata
sa prezinte temperatura corporala in limite normale

PROBLEMELE PACIENTULUI
alterarea integritatii mucoasei bucale alterarea confortului fizic
risc de suprainfectii

INTERVENTII
Efecueaza:
- spalaturi bucale o gargarisme
- hidrateaza pacientul cu lichide prin tub
- alimenteaza pacientul cu pireuri, supe paste, fara condiment
- educa pacientul sa excluda factorii care favorizeaza alterarea integritatii mucoasei bucale:
alcool, fumat, proteze dentare neadaptate verifica intelegerea sfaturilor
- administreaza tratamentul medicamentos indicat de medic respecta masurile de prevenire
a suprainfectiilor
- vesela si tacimuri proprii
- obiecte de toaleta individuale utilizeaza instrumente de unica folosinta supravegheaza si
noteaza temperatura corporala

38
 INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA ULCEROASA

- este o ulceratie pe –stomac, portiunea inferioara a esofagului -duoden

 intereseaza intregul organism
 e favorizata de secretia gastrica crescuta de suc gastric si aproape intodeauna de infectia
locala cu H. Pylori

CIRCUMSTANTE DE APARITIE
Personae:
- cu orar neregulat de alimentative
- exces da condimente, alcool, tutun o cu teren ereditar
- cu sters fizic si psihic
- cu tratamente cronice cu aspirina, corticoizi, AINS o frecventa mai mare la barbate
- o incidenta maxima la persoanele cu virsta intre 55-60 ani

39
SEMNE SI SIMPTOME
- durere epigastrica care apare la 2-3 ore dupa mese, care se calmeaza dupa alimentatie
- durerea apare in pusee dureroase , toamna si primavara, urmate de perioade de remisiune
- pirozis ( senzatie de arsura) varsaturi postprandiale scadere ponderala
- astenie

PROBLEME
- discomfort abdominal cauzat de durere anxietate
- deficit de volum lichidian
- risc de complicatii: HDS, Hematemeza, melena, Perforatie, Stenoza pilorica,malignizare

OBIECTIVE
- sa prezinte stare de comfort fizic si psihic prelungirea perioadelor de remisiune
- sa se alimenteze corespunzator
- sa fie constient de modul sau de viata, de alimentatie, sa poata preveni complicatiile

INTERVENTII ASISTENTA
- asigura repausul fizic si psihic
- 12-14 ore /zi repaus la pat
- Adminitrarea tratamentului faţă de conceptul clasic de terapie antiulceroasă ultimul deceniu a
adus numeroase schimbări.
 Terapia medicamentoasă. Terapia bolii ulceroase va consta din administrarea de:
 Antisecretorii
- blocanţi de receptori H2 histaminici: ranitidină 300 mg/zi, nizatidină (Axid) 300
mg/zi sau famotidină (Quamatel,Famodar) 40 mg/zi.
- blocanţi ai pompei H+/K+ ATP-aza: omeprazol (Omeprazol, Omeran, Omez, Antra,
Ultop) 40 mg/zi, pantoprazol (Controloc) 40 mg/zi, lanzoprazol (Lanzol, Lanzap) 30
mg/zi, rabeprazol (Pariet) 20mg/zi, esomeprazol (Nexium) 40mg/zi. Durata terapiei
antisecretorii va fi de 6-8 săptămâni, care este durata de vindecare a leziunii ulcerate.
 Protectoare ale mucoasei gastrice
- În cazul unui ulcer gastric se poate asocia o terapie de protecţie gastrică cu sucralfat 4
g/zi (în 4 prize).
 Antiacide
- Pentru neutralizarea excesului acid şi reducerea simptomelor dureroase, se
administrează medicaţie simptomatică de tip Maalox, Almagel, Alfogel etc.
Un aspect complet nou apărut în ultimii ani este cel al eradicării HP. Dacă terapia antisecretorie
rezolva problema puseului dureros (dar cu recidive ulceroase frecvente în următorul interval), în
momentul eradicării HP (la cazurile la care el a fost dovedit prin metode directe sau indirecte) riscul de
recidivă ulceroasă scade foarte mult (sub 10%/an). Deci cheia bolii ulceroase pare a fi terapia de eradicare
a HP.

40
 Scheme de tratament al infecţiei cu Helicobacter Pylori - Indicaţiile tratamentului de eradicare a
HP sunt cuprinse în Consensul european de la Maastricht (1997), revăzut în 2000 (Maastricht I şi
respectiv 2005 (Maastricht III), care indică ce categorii de pacienţi vor fi trataţi (indicaţie fermă sau
opţională). Astfel, ulcerul gastroduodenal actual sau în trecut, reprezintă o indicaţie fermă de tratament
anti-HP.

Deşi este foarte sensibil la foarte multe antibiotice in vitro, experienţa clinică a dovedit că este
necesară asocierea medicamentoasă complexă, pentru a reuşi eradicarea HP. Schemele ce conţin inhibitori
ai pompei de protoni (omeprazol, lanzoprazol sau pantoprazol), asociaţi cu două antibiotice, sunt indicate.
Se folosesc scheme triple sau chiar cvadruple (cu o şansa de a eradica HP-ul de 85-96%).

Tripla terapie conţine:

OAM = omeprazol (40 mg/zi) + amoxicilină (2000mg/zi) + metronidazol (1500mg/zi); sau ideal
este asocierea OAC = omeprazol + amoxicilină + claritromicină (macrolid în doza de 1000 mg/zi).
Cvadrupla terapie este compusă din omeprazol + bismut subcitric (De-Nol) + tetraciclină +
metronidazol.

În practică, se folosesc scheme de triplă terapie, iar în caz de insucces se trece la cvadrupla
terapie. Terapia OAC sau OAM anti HP durează, conform Consensului de la Maastricht 7 zile (sau mai
recent 10 zile), iar cvatrupla terapie se administrează 14 zile (omeprazol-De-Nol- tetraciclina-
metronidazol).

Sunt unii autori care la descoperirea unui ulcer Hp pozitiv, tratează doar 7 zile cu terapie anti Hp.
În general este însă preferat ca această terapie sa fie urmată de un tratament de o lună cu medicaţie
antisecretorie (blocanţi ai pompei de protoni).

Schemele terapeutice care conţin metronidazol au o eficienţă ce ţine de rezistenţa în acea zona la
această substanţă (în ţările slab dezvoltate, în care metronidazolul a fost mult utilizat terapeutic, există o
rezistenţă mare).

Verificarea eradicării HP-ului se poate face prin endoscopie cu biopsie (în care se poate evidenţia
direct HP-ul) sau prin teste indirecte (ideal este testul respirator sau eventual evidenţierea HP în scaun).

 Tratamentul endoscopic - Acest tratament se adresează unor complicaţii ale bolii

ulceroase:
 Hemostaza endoscopică a ulcerelor hemoragice este metoda de elecţie de tratare a HDS
din ulcere. Se poate face prin: injectarea de adrenalină 1/10.000, urmată de
termocoagulare bipolară de contact (heater probe), plasare de hemoclipuri sau coagulare
cu plasmă cu argon (APC). Este o metodă neinvazivă, extrem de eficientă şi cu puţine
complicaţii, salvând pacientul în majoritatea cazurilor de la intervenţia chirurgicală.
Hemostaza prin injectare de adrenalină 1/10.000 determină oprirea hemoragiei, prin
efectul vasoconstrictor şi prin efectul mecanic compresiv, rezultat prin injectare.
Hemostaza prin plasare de hemoclipuri este o metodă preluată de la chirurgia
clasică, prin care se plasează clipuri chirurgicale pe cale endoscopică, la nivelul
vaselor vizibile şi la nivelul sângerărilor arteriale şi venoase, având ca efect oprirea
spectaculoasă a unor hemoragii cu debit mare.

41
  Dilatarea endoscopică a stenozelor pilorice se poate face cu balonaşe pneumatice, evitând
astfel o intervenţie chirurgicală traumatizantă.
 Mucosectomia leziunilor ulcerate gastrice cu displazie sau chiar cu cancer gastric “in
situ”. Este o metodă în plină expansiune, introdusă de endoscopiştii japonezi, care
permite excizia în totalitate a unor leziuni premaligne sau maligne “in situ”. Are avantajul
de a evita o intervenţie traumatizantă chirurgicală, dar necesită o stadializare precisă
preintervenţională prin ecoendoscopie.

 Tratamentul chirurgical
Opţiunea chirurgicală pentru tratamentul ulcerului a scăzut foarte mult, o dată cu apariţia
tratamentului medicamentos actual. Indicaţiile chirurgicale sunt extrem de selective şi se adresează, în
cazul UG, doar formelor refractare la un tratament corect de peste 2 luni, formelor penetrante,
hemoragiilor cu risc vital, ce nu pot fi oprite endoscopic, sau ulcerelor la care biopsia relevă celule
maligne. Pentru UD indicaţiile sunt şi mai limitate: hemoragii ce nu pot fi oprite endoscopic sau stenoze
pilorice, care nu pot fi dilatate endoscopic. Bineînţeles că perforaţia şi penetraţia sunt indicaţii absolute de
intervenţie chirurgicală.

 Tratamentul profilactic
Pentru prevenirea bolii ulceroase se iau măsuri care să protejeze scoarţa cerebrală de diferite
traumatisme şi care să ferească stomacul de agresiuni.

Astfel se impun respectarea ritmului de muncă şi de repaus, evitarea suprasolicitărilor, evitarea

stărilor emoţionale, crearea condiţiilor de relaxare. Pentru a feri mucoasa gastrică de factori iritanţi, se va
căuta să se respecte orarul meselor, să se ia mesele în condiţii de linişte, într-un anturaj plăcut, să nu se
abuzeze de condimente, de băuturi iritante şi de tutun, să se mestece bine şi să se îngrijească dantura.

Tratamentul ulcerului gastroduodenal. Există şi unele particularităţi. Repausul şi dieta sunt

similare, iar antiacidele şi pansamentele gastrice reprezintă medicaţia de bază, în schimb anticolinergicele
sunt contraindicate, deoarece inhibând peristaltismul stomacului, întârzie evacuarea şi contribuie la
hipersecreţie. Antagoniştii histaminei (cimetidina şi ranitidina) sunt utili. Se mai întrebuintează uneori,
acetazolamida, carbenoxolon sodic şi metoclopramid.

 Tratamentul curativ
Măsurile igienice au la bază folosirea judicioasă a repausului. În cursul perioadei dureroase,
repausul la pat este obligatoriu, el realizând o ameliorare rapidă. După atenuarea suferinţei se vor permite
mici plimbări şi se va păstra repausul la pat 12 - 14 ore pe zi, respectându-se neapărat repausul după
mese. În cazurile mai grave se recomandă îndepartarea bolnavului din mediul obişnuit de viaţă şi de
muncă.

Ulcerul gastric, care prezintă unele particularităţi, impune prezentarea sa separată. Este mai rar
decât ulcerul duodenal (20% din totalul ulcerelor), cu incidenţă indicându-se internarea în spital, în toate
cazurile cu dureri rezistente şi în acelea în care se ivesc complicaţii. În perioadele de linişte se vor evita
eforturile fizice şi intelectuale prea mari şi se vor respecta circa 10 ore de repaus la pat, zilnic, repausul

42
postprandial de 30 - 60 de minute; la nevoie (imposibilitatea de a respecta măsurile igienico-dietetice), se
recomandă schimbarea locului de muncă.

Dieta: Dieta trebuie să protejeze mucoasa gastrică din toate punctele de vedere:

 protecţie mecanică (alimente bine mestecate, bine fărămiţate, în piureuri, rase, tocate);
 protecţie termică (alimentele să nu fie prea fierbinţi sau prea reci);
 protecţia chimică (să nu fie iritante, să nu excite secreţia clorhidro-peptică, să nu staţioneze mult
în stomac).

În perioadele dureroase, regimul alimentar va fi mai sever, alimentele vor fi repartizate în 5 - 7

mese în 24 de ore, la nevoie servindu-se şi noaptea. Alimentul de bază va fi laptele integral, repartizat la
intervale de 3 - 4 ore; se va bea lapte şi la culcare şi se va pregăti un pahar cu lapte şi pentru noapte.

Tot în perioada dureroasă se mai pot da:

 ouă fierte moi, smântână, frişcă, puţin unt proaspăt, branză de vaci, caş dulce, fulgi de ovăz.
Pe măsură ce suferinţele se ameliorează, se adaugă biscuiţi, pişcoturi, supe mucilaginoase, supe-
creme de cartofi, pireuri moi, fainoase fierte în apă sau în lapte, lapte de pasăre nu prea îndulcit. Ulterior
se vor adauga pâine albă prăjită sau uscată, carne slabă de vacă (dar nu supe de carne), viţel, pasăre
preparată fiartă, peşte slab (şalău, ştiucă, păstrăv), preparat rasol, perişoare în aburi, papanaşi fierţi,
zarzavaturi fierte (morcovi, spanac, dovlecei), mere şi pere coapte, mere rase, creme de lapte şi ou, creme
cu frişcă.

În perioadele de linişte se va ţine seama de protecţia mucoasei gastrice; de aceea vor fi excluse
din alimentaţie:

 extractele de carne (supe de carne), slănina, mezelurile, borşul, grăsimile prăjite, sosurile cu
rântaş, ceapă, condimentele, conservele, usturoiul, leguminoasele uscate, ciupercile, alimentele cu
celuloză grosolană (gulii, ridichi, bame), brânzeturi fermentate, sărăturile, murăturile, ceaiul
chinezesc, cafeaua, ciocolata, dulciurile concentrate (sirop, miere, marmeladă), băuturile
alcoolice, sifonul, Pepsi-Cola, limonadă, îngheţată. Fumatul este interzis. Se pot folosi şi
condimente neiritante (de exemplu cimbru, tarhon, chimen, vanilie).

43
  Rolul asistentei medicale în profilaxia ulcerului gastric
Greutăţile pe care le întâmpină oamenii de ştiintă în descoperirea tuturor cauzelor de
îmbolnăvire, precum şi elaborarea de noi substanţe care să distrugă aceste cauze au dus la
dezvoltarea unor mijloace de prevenire a bolilor. Ne putem feri de boala ulceroasă numai dacă
sunt cunoscute cauzele care o pot determina. Acestea se împart în: cauze determinante,
favorizante şi predispozante.
Cauzele determinante constau în:
 traumatism psihic grav şi de lungă durată;
 emoţii puternice, viaţă agitată;
 suprasolicitări fizice şi psihice.
Cauzele favorizante sunt reprezentate de:
 alimentaţie neigienică, nesatisfăcătoare calitativ şi cantitativ;
 medicaţie iritantă;
 focare de infecţii în organism;
 ingestia de substanţe caustice;
 boli ale SN şi ale arterelor.
O viaţă ordonată, lipsită de incordare nervoasă, de suprasolicitare fizică şi psihică
reprezintă importante măsuri pentru inlăturarea cauzelor menţionate. Fiecare persoană de-a
lungul existenţei sale şi-a stabilit un anumit program de masă, stomacul fiind solicitat în acest fel
să-şi îndeplinească funcţiile sale de digerare a alimentelor la anumite ore.
Regimul alimentar - regimul din boala ulceroasă, altă dată sever, a devenit, prin
introducerea antisecretoriilor potente, mult mai lax. Doar fumatul s-a dovedit a întârzia
vindecarea endoscopică a leziunii ulceroase. Regimul alimentar şi abolirea consumului de cafea
nu au dovedit a grăbi vindecarea ulcerului. Totuşi, se poate, recomanda o dietă care să evite
alimentele acide, iuţi sau piperate. Excluderea cafelei în plin puseu dureros poate fi recomandată.
La pacienţii cu ulcer activ se va interzice strict consumul de aspirină, AINS şi corticoizi.regimul
alimentar al bolnavului de ulcer gastroduodenal nu trebuie să fie un regim şablon, ci trebuie
individualizat şi adaptat stadiului în care se afla boala. desi există prea puţine dovezi ca
mâncarea poate provoca apariţia unui ulcer, nu încape îndoială că o dată ce acesta a aparut,
anumite mâncaruri pot ameliora sau agrava evoluţia acestuia. Numeroşi oameni care suferă de
ulcer bănuiesc sau se plâng că mâncărurile condimentate sau fierbinţi le accentuează simptomele.
De fapt, nu există dovezi clinice că asemenea mâncăruri ar influenţa evoluţia ulcerului, dar dacă
o persoană cu ulcer are dureri şi o stare de disconfort abdominal după ce le consumă, este
preferabil să renunţe la ele. Se consideră că laptele şi produsele lactate pot căptuşi stomacul,
înlăturând durerea ulceroasă. Totodată, se consideră ca laptele poate neutraliza aciditatea gastrică
şi că un pahar cu lapte uşureaza orice durere, mai ales pe aceea care apare noaptea. În urma unor
cercetări efectuate, s-a ajuns la concluzia că un consum sporit de alimente cu conţinut de
celuloză, pâine integrală, cereale, fructe şi legume, poate contribui la prevenirea recidivei
ulcerului duodenal.

44
primele 1-7 zile:

a. Regim lactat. Bolnavul stă la pat şi primeşte 200 ml lapte la 2 ore interval, iar noaptea la 4 ore (până la
2 litri în 24 ore). Dacă laptele nu este tolerat, se diluează cu ceai sau apă alcalină, sau se adaugă o
linguriţă cu carbonat de calciu la o cană de lapte, sau se adaugă 5 g citrat de sodiu la o cană cu lapte.

- Se consumă fie 2 litri lapte şi 30 gr. zahăr; fie 1 litru lapte şi 500 gr. cremă proaspată şi 30-40 gr. zahăr.

- Se adaugă Vitamina C, 500 - (sau fiole) şi fier (Glubifer 3 dr).

- Se combate constipaţia cu o lingură ulei de parafină.

b. Următoarele 7 zile, se adagă treptat: supe de orez strecurate; supe mucilaginoase; preparate cu lapte şi
unt; griş; fulgi de ovăz; ouă moi; frişcă; pireuri de legume sau untdelemn.

c. Următoarele 3 săptămâni: La regimul de mai sus, se adaugă supe de orez, cu orezul trecut prin sită,
perişoare din carne sau peste, fierte în aburi, supe de cereale, pâine albă uscată. Din săptămâna a doua se
adaugă cartofi pireu, făinoase fierte, supe de zarzavat, trecute prin sită, unele prăjituri

(pandişpan, ecleruri, biscuiţi); carne de pasăre, viţel, vită, fiartă şi tocată, în cantitate redusă şi progresiv;
5-6 mese pe zi.

Nu se permite nimic altceva şi în special: alcool, cafea, ape minerale, tutun.

d. în perioada de linişte (nedureroasă):

Interzise:

- lapte bătut, iaurt, chefir, lapte acidulat, brânzeturi fermentate;

- ouă tari, maionează;

- peşte gras (morun, nisetru, somn, cegă), peşte conservat, sardele, icre;

- carne de porc grasă sau vânat, mezeluri grase (excepţie sunca presată), conserve nedietetice, slănină,
untură;

- supe de carne, ciorbe grase, carne conservată (mezeluri, cârnaţi, afumături);

- zarzavaturi crude tari: (salată verde, gogoşari, varză, castraveţi, usturoi, ceapă, ridichi, morcovi, sfeclă,
ţelină);

- legume uscate (fasole, bob, mazăre, linte), ciuperci;

- condimente (muştar, hrean, piper, boia, ardei, murături;

- alimente prea sărate sau conservate m sare;

- fructe crude, fructe bogate în ulei (migdale, alune, nuci);

- dulciuri: marmelade, dulceţuri, gemuri, îngheţată, bomboane, prăjituri de cofetărie, siropuri concentrate;

45
- alimente pregătite în grăsime, rântaşuri, ceapă prăjită, sosuri, cartofi prăjiţi;

- alimente prea fierbinţi sau prea reci, ape carbogazoase;

- nu se fumează şi nu se consumă lichide sau alcool, mai ales în timpul mesei.

Indicaţii şi alimente permise: repararea danturii, masticaţie prelungită

- 5-6 mese pe zi, la ore fixe, în cantitate mică. Se vor evita alimentele nedorite de bolnav, iar alimentele
vor fi preparate cât mai simplu;

- lapte dulce (dacă nu e suportat se diluează cu ceai sau se adaugă o linguriţa de carbonat de calciu sau 5g
citrat de sodiu la o cană de lapte). Lapte cu ceai, cu cafea, cu făinoase, fulgi de ovăz, griş, fidea, orez;

- cremă de lapte, brânză de vaci, urdă, caş, telemea desărată;

- unt proaspăt şi nesărat, margarină, undelemn dietetic (în nici un caz alimente prăjite în unt sau ulei);

- ouă fierte moi, ochiuri în apă, ouă în budinci etc.;

- cremă de lapte, lapte de pasăre, supe mucilaginoase, preparate din lapte, făinoase şi puţin unt;

- carne de viţel, vită tânără, pasăre fiartă, coaptă, înăbuşită la cuptor, grătar;

- peşte slab (salău, ştiucă, lin, păstrav, calcan, biban), fiert, fript sau copt în pergament;

- supe de legume: zarzavaturi şi legume tinere fierte (morcovi, dovlecei, conopidă) cu unt sau undelemn
crud, pireuri sau soteuri;

- fâinoase din făină fină: fulgi de ovăz, pâine albă prăjită sau uscată, biscuiţi;

- prăjituri de casă (gelatine, sufleuri, creme, tărţe);

- fructe sub forme de compoturi nu prea dulci şi trecute prin sită; fructe coapte la cuptor

În ulcerul gastroduodenal ca principii se recomandă:

- principalul factor al tratamentului este dieta, regim de cruţare gastrică;

- alimentul de bază este laptele, în caz de intoleranţă este diluat cu ceai sau se adaugă carbonat de calciu;

- alimentele trebuie preparate dietetic. Zarzavaturile vor fi bine fierte, zeama fiind îngroşată cu griş, orez,
pieru de cartofi. Se pot folosi chiar zarzavaturi nefierte, trecute prin sită. Legumele verzi bine fierte, vor fi
servite în formă de pireu, soteuri, la care se poate adăuga înainte de consumare, undelemn sau puţin unt,
alteori budinci sau sufleuri preparate în baia de apă. Carnea se prepara fiartă, înăbuşită sau sub forma de
perişoare fierte în aburi. Se serveşte cu garnitură din pireuri de legume verzi, macaroane, griş, orez.
Sosurile se prepară cu undelemn crud, niciodată încins;

- mesele se iau la ore fixe, 5-6 pe zi în cantitate moderată, în linişte, fără grabă.

46
 Alcoolul - ingestia de alcool poate intensifica durerile ulceroase. Alcoolul lezează ulcerul
deschis, care este o rană, provocând astfel durerea specifică. De asemenea, este recomandat să se
evite îngrăşarea pentru a nu suprasolicita organismul.
Fumatul este de asemenea foarte periculos, acesta încetinând procesul de închidere a
ulcerului. Aceasta se constată chiar la pacienţii care iau medicamente antiulceroase eficiente, de
exemplu, H2-antagonişti. Fumatul creşte şi riscul recidivării ulcerului. Studii recente au
demonstrat că fumatorii sunt mai receptivi la infecţia cu Helicobacter pylori, despre care se ştie
că este responsabil de apariţia marii majorităţi a ulcerelor.
Un alt factor în determinarea ulcerului este şi stres-ul, care poate intensifica durerile
ulceroase sau poate provoca o indigestie asociată cu ulcerul. De aceea, în profilaxia acestei boli
este foarte importantă o viaţă normală, echilibrată, cu evitarea stresului, a eforturilor fizice
precum şi educarea pacienţilor pentru evitarea factorilor favorizanţi, cum este fumatul şi
alcoolul.

47