SEMNE SI SIMPTOME IN CHIRURGIA GENERALA

Greata =
Varsaturi =
Regurgitatie =
Eructatie =
Pirozis =
Meteorism =
Anorexie =
Constipatie =
Hematemeza =
Melena =
Rectoragie =
Durere =
Febra =
Frison =
Hiperemie =
Cefalee =
Tahicardie =
Dispnee =
Contractura musculara =

Aparatul digestiv este format din:

- cavitatea bucala
- faringe
- esofag
- stomac
- intestin subtire
- intestin gros
Cavitatea bucala = are doua parti: vestibulul si cavitatea propriu-zisa. Cavitatea bucala comunica
anterior cu exteriorul prin orificiul bucal, iar posterior cu faringele prin istmul buco-faringian.
Faringele = este un conduct musculo-membranos, situat la intretaierea cailor aeriene si digestive, avand
rol in deglutitie.
Esofagul = un conduct musculo-membranos (20-25 cm lungime). Prin el trece bolul alimentar dinspre
faringe catre stomac, terminandu-se la nivelul stomacului.
Stomacul = este un organ cavitar cu activitate motorie si secretorie care transforma alimentele intr-o
pasta omogena, numita chim gastric. Incepe de la orificiul cardia si se termina la orificiul piloric.
Intestinul subtire = de l;a orificiul piloric la valvula ileo-cecala. Prezinta doua portiuni: una fixa – duoden
si una mobila si lunga – jejuno-ileon. La nivelul sau se realizeaza absorbtia intestinala a glucidelor,
lipidelor, proteinelor, apei, electrolitilor, vitaminelor si mineralelor.
Intestinul gros (colonul) = continua jejuno-ileonul si se deschide la exterior prin orificiul anal – anusul. Ca
si organ are 4 segmente. Are rol in absorbtia apei si a electrolitilor, in depozitarea materiilor fecale pana
la eliminarea lor prin defecatie.
Glandele anexe:
- salivare: rol in digestia bucala
- ficatul: la nivelul lui (laboratorul organismului). Este cea mai voluminoasa glanda, situata in
hipocondrul drept. Are numeroase functii metabolice, prezinta vascularizatie nutritiva
(artera+vena hepatica) si vascularizatie functionala (vena porta).
Caile biliare = sunt de doua tipuri: - intrahepatice (canalul dr si stg)
- extrahepatice (canalul coledoc, canalul cistic si vezica biliara)
Pancreasul = are functie exocrina (sucul pancreatic) si endocrina (insulina)

Recunoasterea modificarilor clinice in afectiunile digestive

Manifestari in afectiuni gastrice:
- modificari ale senzatiei de foame si apetit:
 anorexia
 sitofobia
 satietate precoce
 hiperpirexie
 parorexie
- dureri cu localizare in functie de segmentul afectat:
 eructatia (ragait)
 regurgitatia
 ruminatia
 pirozisul
 greturi
 varsaturi biliare
 varsaturi alimentare, fecaloide
 aerofagie
 meteorism
1. Sindromul esofagian
- durere retrosternala (la nivelul sternului)
- disfagie
- regurgitare
- sialoree
2. Sindromul dispeptic
- inapetenta
- greturi
- eructatii
- pirozis
- varsaturi
- balonari
- tulburari ale tranzitului intestinal
3. Sindromul gastric
- modificarea apetitului
- balonare
- varsaturi
 - durere in epigastru (epigastralgii), care apar dupa alimentatie (epigastralgii in ulcerul cardia - la
2-3 ore in cel al curburii mici a stomacului, si la 3-4 ore dupa masa in ulcerul piloric)
4. Sindromul jejunal (post rezectie gastrica – taierea stomacului)
- anemie
- astenie (oboseala)
- paloare
- tremuraturi
- transpiratii
- palpitatii
- borborisme
- senzatie de agitatie intestinala
- balonare
5. Sindromul carential (post rezectie gastrica)
- scadere in greutate
- tulburari ale tranzitului intestinal
- dezechilibru hidroelectrolitic
6. Sindromul dispeptic hiperstenic
- dureri la nivelul abdomenului superior, tardive, calmate de alimentatie, dureri ce iradiaza in
spate sau hipocondrul stg, mai accentuate primavara si toamna
- varsaturi
- pirozis
7. Sindromul dispeptic hipostenic
- scadere in greutate
- inapetenta
- balonare
- gust neplacut
- halena fetida
- tulburari de tranzit
Enterocolopatii
- jena dureroasa in abdomen
- borborisme
- meteorism
- flatulenta
- diaree (3-5 scaune/zi apoase cu resturi alimentare nedigerate)
- constipatie (1 scaun/3-5 zile)
8. Sindromul
- intoleranta alimentara la lapte, supe, paine neagra
- senzatie de agitatie abdominala
- meteorism
- crampe abdominale
- flatulenta
9. Sindromul peptic – cecal
- jena dureroasa in fosa iliaca de accentuat post-alimentar tardiv (noaptea, la mers)
- borborisme
 - scaune diareice matinale
- astenie
- cefalee
- anemie
- ascensiuni subfebrile
Afectiuni hepatice:
- cefalee
- irascibilitate
- somnolenta post-prandiala
- greturi
- hepatalgii la efort
- insomnii
- fatigabilitate
- astenie
- coloratie icterica a tegumentului
- hepatomegalie
- stelute vasculare
- eritem palmar
- varice esofagiene
10. Sindromul recto-sigmoidian
- tenesme
- scaune cu mucus, puroi, sange
Afectiuni biliare
- balonari post-prandiale
- intoleranta alimentara la grasimi, sosuri
- gust amar
- jena in hipocondrul drept
- colici biliari
Afectiuni pancreatice
- dureri in bara
- greturi
- varsaturi
- meteorism
- scadere in greutate
- scaune diareice
- steatoree (grasimi in scaun)

Rolul propriu si rolul delegat al asistentei medicale

Asistenta trebuie sa cunoasca masurile care duc la prevenirea afectiunilor digestive ca TIA, sindromul
dispeptic.
Prevenirea TIA, a gastritelor, a ulcerului gastric si duodenal, boala diareica acuta, parazitoze intestinale,
hepatita virala.
Parazitoza = igiena riguroasa a mainilor si alimentelor, in modul de preparare a alimentelor, reducerea
produselor alcoolicem tutunului, pacientul fiind informat asupra riscurilor.
Rolul propriu si delegat al asistentului medical in educatia sanitara, in efectuarea actelor de investigatii
- examinari radiologice si imagistice
- radiografii pe gol
- explorari cu substanta de contrast (sulfat de Bariu)
- tranzit baritat
- irigoscopie
- colonografie
- ecografie
- explorari endoscopice:
 esofagoscopia
 gastroscopia
 recto-sigmoidoscopia
 colonoscopia
 laparoscopia
Recunoasterea modificarilor clinice in afectiunile digestive
- explorari functionale ale:
 secretiei gastrice
 ficatului
 cailor biliare
 pancreasului
 digestia
- paracenteza abdominala
- recoltarea varsaturilor
- recoltarea materiilor fecale pentru examen de laborator
- urmarirea si notarea scaunelor
- monitorizarea functiilor vitale si vegetative (TA, puls, respiratie, diureza, scaune)
- administrarea medicamentelor pe cale orala, sublinguala, parenterala
- introducerea sondei Blackmore
- regimurile alimentare: hidric, gastric 1 si 2, hepatic, hipo- si hipercaloric, asociate la nevoie cu
regimurile hipo sau desodat
- efectuarea clismelor
- montarea tuburilor de gaze
- spalatura buco-faringiana
- pregatirea pacientului pentru interventie chirurgicala
- pregatirea pacientului pentru explorarile aparatului digestiv
- pregatirea post-operatorie
- ingrijrile post-operatorii:
 examinari speciale pentru explorarea tubului digestiv
 ingrijirea pacientilor dupa interventiile chirurgicale intraabdominale