MEDICALA EXAMEN

APETIT dirijat de hipotalamus

Hiperglicemie – Apetit
Hipoglicemie – foame
C.N. Satietate VMH
C.N. Foame LH
Distrugerea VMH – hiperfagie
Stimularea nervului vag – stimuleaza secretiile gastrointestinale si endocrine (insulina)
TRIPTOFANUL – inhiba apetitul
Duoden:
- Colecistokina – VMH
- Bombezina
- Somatostatina TRH
VMH sensibil la alfa-agonisti = Inhibare asupra C.N. Satietate – Foame
LH sensibil la beta-adrenergici = Inhibare C.N. Foame – Satietate
TRIPTOFAN – Serotonina (mediaza colecistokina – da setea) – excitare VMH = Satietatea
COLECISTIKINA – inhibare pe LH C.N. Foame
DOPAMINA – beta-endorfine (opiacee endogene – inhiba setea) – Apetit LH C.N. Foame
Analogi :
- Amfetamina
- Efedrina
- Fenfluramina
Hipotalamus – R osmotici in Reg Ant, zona preoptica
SALARAZINA inhiba ANGIOTENSINA 2 provoaca setea
Puii de gaina – sete sub control genetic, gena recesiva
DISOREXIE – Apetit modif
HIPEROREXIA – Apetit crescut
Apetitul poate fi normal sau modificat atat cantitativ cat si calitativ
- Modif calitative
 Parorexie – consuma materiale straine in alimentatie
 Paradipsie – pervertirea setei (urina)
- Modif cantitative
 Lipsa apetit
  Lipsa senzatie de sete
 Exagerare apetit
 Exagerare senzatia de sete
PREHENSIUNEA – Demonstreaza prezenta apetitului
Se urmareste: organul cu care se face prehensiunea; frecventa; ritmul; amplitudinea
miscarilor; cantitatea de furaje apucate la o prehensiune; pozitia si miscarile capului
Este un act controlat nervos bazat pe un mecanism al reflexelor subcorticale si un control
voluntar (cortical), preluarea fara discriminare a alim din mediul extern
Prehensiune normala – cu buze
Boli ale limbii la rumeg – prehensiunea caineasca cu dintii
Disfagie – perturbare de prehensiune, masticatie si deglutitie
MASTICATIA – reflexe subcorticale, corticale;
Se urmareste: prezenta sau absenta masticatiei; frecventa; ritmul; intensitate; amplitudinea
miscarilor; zgomotele produse; pozitia si miscarile capului
Masticatia se face normal sau modificat – disfagie de masticatie
Masticatie absenta = anorexie
La erbivore – prind furaje intre buze, raman in acea pozitie dau aspect de animal care
“fumeaza” sau “pipeaza”
Masticatia poate fi: intrerupta (encefalopatii); intrerupta brusc (carii); in gol (fara hrana); pe o
parte (dureri unilaterale); superficiala (stomatite, faringite);
Alimente nedeglutite – raman intre arcada dentara si obraji si form depozite numite magazie
INSALIVATIA:
Amestecarea alimentelor cu saliva si formarea bolusului alimentar
Se urmareste: gradul de umiditate al gurii; scurgerile de saliva
Insalivatia poate fi normala sau modificata: cand creste cantit de saliva (ptialism) sau
scaderea cantit de saliva (aptialism)
Xerostomie – uscare mucoasa
DEGLUTITIA – inghitire bol alim
In cond normale: 3 faze (bucal, faringian si esofagian)
Miscarile de deglutitie se num disfagii de deglutitie
Disfagia bucala 1: eforturi inghitire; masticatie prelungita; in fata animalului se form:
alimente bine maruntite sub forma conica
Alim se pot acumula: intre molari si bucce form magazia
Disfagia faringiana 2: jetaj alim, imediat dupa deglutitie
Disfagia esofagiana 3: poate fi proximala (anterioara) este asem cu disfagia faringiana sau
distala (precardiala) – falsa voma
Disfagia esofagiana distala – catei, dupa intarcare, prez niste dilatatii saciforme ereditare sau
la animalele adulte cand sunt dobandite in timpul vietii
RUMEGARE – contractie flanc stg (effort regurgitare) – gr cicluri in perioada de
rumegare ( o luna completa)
Se urmareste: cand icepe, nr miscarilor, nr remestecari, durata unei perioade de remasticare,
frecv in 24 h, durata rumegarii, zgomotele, pozitia capului si gatului, remasticatia si
redeglutitia
Rumegare normala sau modificata:
- Neintrerupta (continua): tulb nervoase
- Intrerupta (intermitenta): pauze lungi sau scurte
- Lenesa/prelungita (superficiala si rara): multe remasticari pt form unui bol alim
- Trista: facies trist
Oprirea rumegarii – semn grav indica atnie de prestomace
Reluare rumegare – semn bun indica reluarea functiei si inlaturarea tulb digestive
ERUCTATIA – reflex neconditionat
- Impiedicata de cresterea nivelului lichidului reticulo-ruminal
- Fizio: caine + bovine
Miros
- Butiric - atonie
- Ceapa – gastrite acute
VOMAT gleros are mucus
Voma fecaloida are continut intestinal
Vomituritie – Doar senzatia de voma
Vomica – Eliminare pe nas prin jetaj continut din ap respirator
PROCTITA – infl mucoasei rectale (Tenesme + prolaps)
Defecarea in mers in afectiunile nervoase
DIZENTERIE = diaree cu sange, produsa de germeni infectiosi
Coprostaza
- Coprom
- Coprorite
Valul palatin – acoperit de o mucoasa albicioasa
Dinte
- Tare
 Smalt
 Dentina
 Cement
- Moale
 Pulpa dentara
 Gingia
 Periost alveolo-dentar
Gnatita – infl bucce
Candida albicans – Margaritel gura
Tineret sugar rumeg. – jgheab esofago-gastric -> orif cardia + orif ONASO-ABONASAL =
sunt legate prin 2 cute
Scurcircuiteaza rumen + retea = laptele in omasum (foios) + cheag
RUMEN
- Lg cu esofag + Lg retea
- 4 r pupilari = 4 saci
Mucoasa
- Epiteliu multistratificat cornos, nu are gld
- Cu papile foliate – ax central din f. colagen + epit. Stratificat + vs sange + vs limfa
RETEA
- Cute poliedrice asem fagure de albine, papile care delim AREOLE
FOIOS (OMASUM)
- Orif. Reticulo-omasic
- Orif. Omaso-abomasum
- Expasiuni interlaminare “foi de carte” – LAMINE
LAMINE – ROL: reab H2O + reducerea ei in rumen
CHEAG (ABOMASUM)
- Stomac monogastrice
- Mucoasa glandulara – gl. Peptice in pliuri; gl nepeptice la pilor
- Musculoasa – 3 straturi (int.; mij. oblic; circ ext.) + pliuri pliuri helicoidale in zona
corp.
INERVATIE PRESTOMACE
- INTRINSECA
 PLEX intramural subseros
 PLEX anerbach (mai multe in retea + jgheab)
  PLEX meissner
- EXTRINSECA
 SP – gangl. 2 vert; gangl. Splachnici; gangl. Vert; gangl. Mezenteric; gangl.
Recno-curt
 PSP - m. vag
FERMENTATIA RUMINALA
AGV (ACIZI GRASI VOLATILI – acetic, butiric, propionic) – beta-hidroxi-butiric (cetonja
org)
- Abs. directa prin epiteliu ruminal – vene ruminale- vena porta- ficat
AC ACETIC trece prin epiteliul ruminal direct - ….. – ficat care nu prea folosesc – in tesut –
O2 – ATP + Acetil CoA – sunt lipide
AC BUTIRIC trece prin epiteliu ruminal METAGOLIZAT – Ac beta-hicroxibutiric – O2 –
ATP
AC PROPIONIC nemodificat = propionati – neoglucogeneza
La rumegatoare glucidele nu se obs in int subtire – valori mici in sange
Folosesc microorganisme
- Ureea din sange
- Amoniat
- Glucoza mancare
RETEA
- Separa continutul dupa gradul de maruntire + masa
- Camp magnetic
 Reticulita traumatica
 Corpii straini traverseaza spre inima/prin inima traumatica reticuloperitonita
FOIOS
- Obs resturi AGV + bicarbonati
- Aspiratia intre lamine – incepe preteoliza corp microorg
CHEAG
- Secreta Ac, digera bacterii
- Secreta Lizozim (digera microorg – sursa proteica de baza) – MONOGASTRICE NU
LIZOZIM
- Activ la Ph acid
- Rezista la peptina
Salivare alcalina, hipotona
- S. tamponare
- Fosfati, bicarbonati
 STOMATITELE:
Afectate formatiuni sau tesuturi si ev grav: glosita, gnatita, cheilita, palatinita, gingivita
Etiopatogeneza: Cauze: virusuri, bacterii, paraziti, ciuperci
Germenii: insamantati direct sau in stomatitele secundare pot urma calea circ sang sau limf
Cauze predispozante: specie si varsta, la cal, rumeg mari si carnasiere la tineret si animalele
batrane; cond igienice necoresp; dezechilibre alim (anemii, boli care aduc slabirea, tulb de
deglutitie, carente vitaminice)
Cauze ocazionale: reprez de alim dure, tepoase, chimicale iritante admin pe gura, inghitire
corpi straini
Clinic: simptome si lez stomatitelor – variabile cu mai multe forme:
- Stomatita catarala sau simpla: lez limitate la supraf mucoasei;
 animalele prez: salivatie usoara; greutate in prinderea alim; mestecare cu
miscari mici ale maxilarelor; greutate la deschiderea gurii pt examinare;
mucoasa rosie; limba incarcata sau pastoasa; uneori edeme sub limba si pe
palat
- Stomatita veziculoasa: febra, salivatie abundenta, masticatie superficiala, in gol,
mucoasa rosie, calda, dureroasa, prez vezicule sau dif ulcere ramase dupa spargerea
lor
- Stomatita papuloasa: papule, boala trece usor
- Stomatita membranoasa sau pseudomembranoasa: la tineret – abatere, lipsa pofta
mancare, creste temp; la examinarea mucoasei – depozite albicioase, dupa desprindere
raman ulcere sau rani cu secretie purulenta sau gangrenoasa
- Stomatita flegmonoasa: inflam cuprinde si tesutul conjunctiv, animalul prez febra, nu
mai consuma, mucoasa bucala rosie-albastruie, inflam si dureroasa, limfonodurile
submaxilare marite, calde si dureroase, buze inflamate
- Stomatita ulceroasa: animal puternic influentat, pe mucoasa bucala apar ulcere
- Stomatita gangrenoasa: grava, saliva cu miros respingator, pe mucoasa bucala apar
ulcere,
Diag: usor de stabilit
Prognostic: rezervat sau grav
Profilaxie: inlaturare cauze
Tratament: alimente moi, tratament local cu antiseptice
- Stomatita ulceroasa si gangrenoasa: pensulari cu nitrat de argint
- Tratamentul local trebuie sa fie completat cu tratament general de stimulare a
organismului
INGESTIA PRIN SUPRAINCARCARE
Ingestia acuta nerecidivanta – exces de continut alimentar in rumen, nefermentat, consecutiv
perturbarii de scurta durata
Etiopatogeneza: sporadica – greseli de igiena alimentara, nutreturi necoresp, factori stresanti,
boli febrile
Patogeneza: reducerea motilitatii ruminale, atrage dismicrobismul, dezechilibrul biochimic al
continutului
Leziuni: destindere rumenului, continut impastat, gaze cu miros fetid, congestie/ pete
hemoragice pe mucoasa ruminala, leziuni degenerative hepatice, renale, miocardice
Clinic: abatere, disorexie, reducerea sau suspendarea rumegarii, constipatie, scaderea prod de
lapte, se poate suprapune meteorismul si dispneea
Diagnoastic: parezie prestomace, colici, destindere abdominala
Diagnostic dif: de sindromul de parezie a prestomacelor, indigestia vagala (Hoflund),
meteorism ruminal primar, acidoza ruminala, obstructie esofag
Evolutie: 1-2 zile = rezolvare spontana; peste 3 zile = instituirea toxicozei, ruminita, parezie
cronica a prestomacelor
Prognostic: rezervat
Profilaxie: igiena alim
Tratament: igienodietetic si medicamentos
INGESTIA BIOCHIMIE SIMPLA
- Tulburare digestie microbiene, influzori
- Scade grasimea din lapte – hipogalaxie
- Par mat, edeme declive
- Tratament premix vit-mineral, drojdie de bere, rumixat
METEORISM RUMINAL ACUT
- Distensia rapida a rumenului cu continut de fermentatie + efecte respiratorii +
circulatie
- Meteorism cu Dom - de gaze dorsal – spumos
- In dezechilibre neurovegetative, conditii meteo cu incarcare electrica/ depresiune
barometrica, lipsa fibroaselor
- Nutreturi timpanogene :
 Leguminoase
 Lucerna
 Trifoi
 Mazare
 Sfecla
 Principii vagolitice
 Intoxicatii
- Boli – antrax, bradsot, tetanos, turbare
- Suprimarea eructatiei – dilatare flanc stg, apoi dr
- Lipsesc zgomotele de contractie ruminala
 - Flebectazie generalizata, congestie, hemoragie gangl. (poloxalen, detergenti – in
brichete)
- Tratament – masaje pe peretele ruminal (gazos); admin de pelin, plan inclinat, sondaj,
ruminocenteza; apa var, otet, NCl, purgativ salin
- Antispumante – metilseliconi, polaxen, lapte, timol
Ruminotomie + tratament cu fibroase uscate
METEORIST RUMINAL CONIC (RECURENT)
- Mai frecvent la vitei sugari – ferment alcalina, gram
- La adulte rare, consecinta unor parezii discrete
 Reducerea si rarirea zgomotelor de continut din rumen
 Eructatii, diaree, abcese, aderente, medicistinite
- Ca urmare a reticulo-peritonitei cronice, dispepsie secretorie
- Vitei lapte – sifonaj, antibio-anti gram- carbune medicinal, zoofort, tainuri mici si
dese (ruminotomie)
INGESTIA RUMINALA PUTRIDA
- Putrefactie in rumen (coli, amoniac, proteus) – compusi intermediari toxici
- Semne nervoase si ruminotorimie cu tulburari genitale (retenti placentare, metrite,
mamite) – antibiotice
Diagnostic: semne clinice + ancheta nutritionala
Evolutie: acuta/subacuta
Prognostic: rezervat/grav
Profilaxie: ordin nutritional
ALCALOZA RUMINALA
- Alcaloza metabolica – tulburari de homeostazie (in semne nervoase Ca si Mg scad)
- Ratii cu surse de azot neproteic (uree), concentrate in exces, Coli (amoniac-intoxicatii
asemanatoare cu sindrom hepato-encefal) Proteus
- Leziuni catarale, congestive, edematoase + toxice, ficat, rinichi
 Paracheratoza ruminala, atoxie, parapareza, tetanoforme
Clinic: forme usoare care trec neobservate
Diag: semne clinice + ancheta nutritionala
Evolutie: acuta, subacuta, cronica
Prognostic; rezervat
Profilaxie: evitare dezechilibre energoproteice si atentie la hranirea cu uree
Tratament:
- Fan
- Sfecla
- Melasa
 - Mucifag de in
- Acid lactic
- Streptomicina po
- Glucoza iv
- Antihistaminice
- Reinsamantare + Rumdigestiv, Romergan, Ca, Mg iv
ACIDOZA RUMINALA
- Cand administram furaje hiperglucidice (grau, orz, porumb)
 Semne depresie nervoasa, deshidratare, cetoza
 Scaderea grasimii din lapte + cantitatea de lapte in ruminite, paracheratoza
Supraacut + acut – ACIDOLACTICA
Cronica + latenta – ACIDOZA METABOLICA
Enzootica – DE GRUP = ATONIE RUMINALA
Acidoza acidoractica: amidon, maltoza, lactoza, celobioza, glucoza, fructoza, sucroza
Hiperglucidicii – devin multi gram + lactobacid – Acid lactic – creste fosforul osmotic, Ph-ul
scade, dispar gram, protozoare
AC LACTIC
- Lactat de Na – acumulare de lichid in interior, da crestere de fosfor osmotic = diaree
- Izomer D-lactat absent in circulatie – scade Ph-ul din sange
Inflamatii locale; eliberare de endotoxine + amine biogene = SOC + CID
- Avort
1. Forma supraacuta ( ACIDOLACTICA) : gemete, bruxizm, deshidratare,
tahicardie, polipnee, diaree, parezie prestomace, meteorism, nesiguranta in mers
2. Forma acuta ( ACIDO LACTICA) – RUMINITA CRONICA – consistenta
pastoasa in rumen
3. Forma cronica ( ACIDOZA METABOLICA)
- Hemoconcentratie uremie
- Examen Ph ruminal
- Cu pododermatite (laminite grave exongulatie), semne de cetoza – cetozurie
Bicarbonat de Na + Mg(OH) – alcalinizi – in sonda – dispersie peste tot
Carbune, antihistaminice, antibiotice ( NEOMICINA IM) – protectie micotica,
antibiotice ionoforice, Monensin, Lasolocid
Evolutie: acuta
Prognostic: rezervat/grav
Diagnostic: date clinice + date anamnetice;
INGESTIA VAGALA – SINDROM HOFLUND
- Paralizie trunchi ventral nerv vag = ingestie motorie = perturba tranzit ostium
Reticulo – OMAS, pilor – duoderm
 - La sfarsitul gestatiei: INTERCEPTIA VAGALA – PARALIZIA CENTRIFUGA –
STENOZA ORIF.
 Fecale coafate / crotine
 Abdomen deformat progresiv – L, para
 Distensie flanc stang superior + flanc drept interior – leucocitoza, neutrofilie
 Stenoza retea + foios – atonie, meteorism, salivatie
 Stenoza reticulo-omasala
 Stenoza permanenta pilor/recidivanta
Leziuni: destinderea prestomacelor – continut semilichid
Diag: usor de stabilit
Evolutie: progresiva
Prognostic: grav, din cauza ev si tratamentului ineficient
Tratament: fistula ruminala, ruminotomie
RUMINITA + RETICULITA NETRAUMATICA
- Furaje iritative + antiseptice (inflamatie chimica) + indigestie acida, indigestie
supraincarcata
- In febra aftoasa, pesta + leucoza bovina, actinobaciloza
- Parezie
ABCES HEPATIC – acut/cronic; astringente, antihistaminic, corticoizi, antibiotic
DISFAGIILE
Cauze locale: congenitale si castigate
Cauze generale: infectioase/toxiinfectioase, toxice si carentiale
Disfagia implica patogenetic deshidratare, malnutritie si eventual “bronhopneumonia ab
ingestis”
Examenul obiectiv: descoperirea sialoreei, dar nu obligatoriu, apetit conservat, deglutitie
infructuoasa, diminiarea/disparitia interesului fata de mancare, anorexie
Semne clinice:
- Leziuni usoare: grija in deglutire pana la ezitare sau lipsa deglutitiei
- Leziuni orofaringiene grave: dureri acute, refuza deglutitia si prehensiunea
- Disfagie esofagiana: saliva balteste; prehensiunea, masticatia si deglutitia au loc
aparent normal, dar la o perioada de timp apare regurgitarea
Semne disfagie:
- Instalarea bronhopneumoniei “ab ingestis”, se exploreaza atent pulmonul si se verifica
aparitia semnelor fizice locale
- Disfagie insotita de febra este o manifestare a bolii primare sau a bronhopneumoniei
“ab ingestis” in ultima faza cu tendinta de hipotermie
 RETICULITA SI RETICULOPERITONITA TRAUMATICA:
Inflamatii ale retele si peritoneului aparute in urma migrarii corpilor straini metalici (intepare)
Etiopatogeneza:
- Cauze predispozante: simt gustativ redus si superficialitatea primei masticatii
- Cauze ocazionale si determinate: corpi straini metalici ascutiti la un capat sau la
ambele capete
- Cauze favorizante: eforturi de fatare, meteorisme, transporturi
Patogenetic: corpi straini metalici odata patrunsi in rumen, prin greutatea lor, cad in retea si
sub actiunea factorilor ocazionali si favorizanti pot migra la alte organe
Leziuni: reticulare, peritoneala, fibropurulente/fibroase
Clinic: Forma acuta:
- debut brusc, anorexie, adipsie, lipsa rumegarii, scaderea brusca a laptelui, deshidratare
- semnele durerii reticuloperitoneale, evitare deplasare, cifoza, colici, gemete, parezie
prestomace constanta
- semne generale: accelerare puls si respiratie, hipertermie inconstanta, neutrofilie,
leucocitoza, lichid inflamator la punctia peritoneului
Forma cronica
- slabire, hipogalaxie, pareza cronica, indigestie vagala
Forma oculta
- tuse rara, reactie leucocitara discreta,
Diagnostic: relativ usor – reticuloperitonita acuta; dificil – reticoperitonita cronica; greu –
reticulita simpla
Evolutie: acuta/cronica
Prognostic: rezervat/ grav
Profilaxie: evitare contact cu corpi metalici, admin magneti remanenti
Tratament: repaus, declivoterapie, suspendare alimentatie, antibiotice, saruri Ca, vit C, vit B1,
rehidratare
SIALOADENITELE – inflam gld salivare
Boli primare – apar in urma inf produse consecutiv unor traumatisme (intepaturi, loviri,
calculi salivari, ariste)
Hipovitaminoza A: cauza predispozanta a sialoadenitelor
Sialoadenitele secundare: produse prin progresia in inflamatiei de la org vecine (complicarea
stomatitelor, metastaze ale inf org vecine)
Sialoadenite simptomatice: in boli generale, gurma, actinobaciloza, inf generale cu stafilococi
si corinebacterii
Este afectata o sg gld asa nu apare un impact asupra digestiei. Inflamatiile grave, supurative
induc tulb ale digestiei bucale si gastrice (febra, durere, disorexie si disfagie)
Morfopatologic: Marirea in volum, congestii, pete hemoragice;
Pe sectiune:
- lichid seros in inflam catarala
- purulent in cea flegmonoasa
- gangrena in forma gangrenoasa
- scleroza in forma cronica
Clinic:
Semne functionale:
- pseudotrismus
- disfagie bucala
- disfagie faringiana
- sialoree
- dificultati in masticatie si deglutitie
- aplecare cap spre partea sanatoasa
Local:
- deformare
- caldura
- durere
- abcese
- limfonodita regionala
- forma gangrenoasa cu racire locala si crepitatii gazoase
In parotidita: inrosire in dreptul deschiderii canalului Stenon
In obstructia canalului Wharton: deformare ovoida sublinguala inflamatorie/neinflamatorie, o
complicatie este fistulizarea gld afectate
Semne generale: dependente de cauza si tipul inflamatiei
Sialoadenita seroasa primara: ev fara tulb generale
Forma purulenta si cele simptomatica: febra, adenopatii submaxilare, disapetenta
Inflamatia gangrenoasa debuteaza cu febra urmata de hipotermie, autointoxicatie si soc
Diagnostic: usor de stabilit
Se face dif de bolile locale, faringiene si esofagiene
Exam bacteriologic: precizarea agentului etiologic si alegerea terapiei
Evolutie: acuta
Prognostic: favorabil
Tratament: antiinflamatoare general
 - canale salivare blocate: repermeabilizare prin presiuni asupra eventualilor chisti
salivari prin sondaj sau chirurgical
- drenare abces: indepartare zone gangrenoase, se administreaza ser antigangrenos
polivalent, aplicare comprese reci, frectii cu pomezi calmante
- fistualizari: vezicatori sau frictiuni cu tinctura de iod, la nevoie extirparea gld si a
traiectului fistulos
- forme cronice: terapie nespecifica si iodurata
FARINGITE:
Etiopatogeneza:
- Faringite primare: prod de germeni conditionat patogeni – la tineret, la anim slabite,
anim carentate
- Cauze ocazionale: frig, alim fierbinti, med iritante, corpuri dure
Patogenetic: febra, disfagie, mecanism reflex
Leziuni:
- In faringitele catarale: lez congestive si prez de mici ulceratii pe mucoasa
- In faringitele flegmonoase si gangrenoase: congestie, hemoragii, focare purulente sau
gangrenoase
Clinic: disfagie faringiana asociata cu tuse, masticatii in gol, ianpetenta, subfebrilitate, jetaj
alimentar
- Faringita flegmonoasa: grava, febra, anorexie, dispnee, resp zgomotoasa, jetaj
purulent, mucoasa inrosite cu depozite purulente
- Faringita gangrenoasa: febra urm de hipotermie, tumefactie rece, crepitanta,
insensibila in regiunea guturala, miros gangrenos
- Faringita pseudomembranoasa: stare generala rea, respiratie greoaie, zgomotoasa,
false membrane gri-galbui,
- Faringita cronica: semne mai sterse, apar sub influenta consumului hranei, a frigului,
disfagie, jetaj alimentar, tuse, resp zgomotoasa, vomitari
Diag: usor de stabilit
Evolutie: acuta
Prognostic: rezervat/grav
Profilaxie: evitare factori ocazionali si tratarea bolilor infectocontagioase cu localiz
faringiene
Tratament:
- In faringita grava poate aparea bronhopneumonia ab ingestis
- Hranire artificiala cu ajutorul sondei esofagiene pe care se admin barbotaje
- Perfuzii cu glucoza, ser, vitamine
- In faringitele grave – stimulente generale, alaturi de sulfamide sau antibiotice
 OSTRUCTIA ESOFAGULUI: astuparea organului – ingreunarea/intreruperea trecerii
alimentelor/lichidelor
Etiopatogeneza: bovine – alimente nemaruntite precum cartof, sfecla, mare, stiuleti; alte
specii – obstruat cu taitei de sfecla, alim uscate, oase, corpi straini
Dupa late boli ale esofagului sau datorita presarii de la exterior, gangl mariti
Leziuni: modif ale mucoasei – congestie, gangrena sau ruptura
Clinic:
- Simptoame bruste – salivatie abundenta, semne de disfagie, gemete, intiderea capului
pe gat, respiratie grea si zgomotoasa, tuse.
- Apare balonarea abdomenului din cauza ruprimarii eructatiei.
- Obstructia este inaintea pieptului, la palpatia esofagului in lungul jgheabului se evid
corpi straini.
- La sondaj – senzatia izbirii sondei de un corp strain
Diagnostic: usor de stabilit
Evolutia: - 1-2 zile dupa fie se vindeca sau se sacrifica – complicatii: afixie, gangrena
pulmonara, gangrena esofagului si a tesuturilor din jur
Obstructiile esofagiene secundare: subacuta/cronica
Prognostic: rezervat
Profilactic: evitarea consumului de alimente care produc obstructia esofagului – radacinoase
netocate
Tratament:
Bovine
- Impingere prin presiuni de la exterior; apoi se fixeaza de la exterior si se scoate cu
mana
- Impingerea corpului strain in rumen cand obstructia este la intrarea pieptului sau in
portiunea toracica, cu sonda metalica flexibila sau furtun cu diam de 4-6 cm
Daca se baloneaza (meteorism) – punctia rumenului, lasand acul/trocarul pana se rezolva
obstructia esofagului
Obstructia este inaintea pieptului: interventie chirurgicala
Porcine
- Spasmolitice
- Spasmolitice si respingerea cu sonda, dupa se deschide gura cu speculum\
Cabaline
- Spasmolitice/anestezie generala si sondaj
- Spalare esofag – cand se prod cu alim sfaramate/taitei de sfecla
- Antiinfectioase
 DILATATIILE SI DIVERTICULII ESOFAGIENI:
Megaesofagul: dilatatie intinsa a conductului esofagian din portiunea toracica
Jaboul esofagian: herniere a mucoasei esofagienepe o zona redusa in afara peretilor si unii
diverticuli ai esofagului
Etiopatogeneza: cauze: stenoze prelungite, ulcere, staza alimentara
Leziuni: dilatatii difuze sub forma de megaesofag sau de diverticuli si hernii
Clinic: disfagie esofagiana si meteorism ruminal recidivant; in dilatatiile din zona toracica
apar semne de sindrom mediastinal
Diagnostic: pe baza semnelor clinice, date de sondaj si rx
Evolutie: cronica
Prognostic: grav
Tratament: alim dietetica, admin nevrostenice, interv chirurgicala la nevoie
ESOFAGITELE: inflam. esofagului
Etiopatogeneza:
- Rare, dupa consumul de : alim tepoase, fierbinti, subst ch iritante.
- Secundar unei boli infectioase si parazitare.
- La bovine: actiuni mecanice, sondaje brutale provoaca perforarea esofagului
Leziunile: de la catar la esofagita gangrenoasa si ruperea esofagului, se intalnesc leziuni
gangrenoase/purulente la tesuturile din jur
Clinic: Disfagia esofagiana – saliva abundenta filanta; forme grave – febra, deformari cu
caracter de emfizem; sondaj – extrase vdiferite secretii si depozite
Diagnostic: Sensibilitate sau deformarea regiunii cervicale, semne obtinute la sondaj
Evolutie: acuta
Prognostic: favorabil in forma catarala; rezervat in esofagita flegmonoasa si gangrenoasa si in
ruptura esofagului
Profilactic: evitare cauze
Tratament: respingerea corpilor straini; inlaturarea furajelor dure si admin de alim lichide;
mucilagii si pansamente
In ruptura esofagului in regiunea cervicala: chirurgical inaintea aparitiei gangrenei; tratament
general stimulant si antimicrobian
INGLUVITA:
Iritatie prod de dif subst ch, de alimente sau de corpi straini prea duri si de dif toxine
Frecv intalnita la gaini, la porumbei poate fi consecinta indepartarii prea timpurii a puilor, la
gaste apare dupa consumul de neghina
Boala poate fi prod secundar in urma unor boli inf si parazitare
Clinic: pasare trista, zburlita, consuma putina mancare si apa, respira pe cioc, gusa marita,
gusa moala
Diagnostic: usor
Evolutie: scurta
Prognostic: favorabil
Profilaxia: evitare alimente greu digerabile, stricate, murdare, tratate cu dif subst chimice
Tratament: suprimarea alimentelor timp de o zi; apa usor scidulata cu acid lactic sau
clorhidric
OBSTRUCTIA GUSII:
Indigestie sporadica si reprez o supraincarcare a gusii, in prealabil dilatata cu un continut dur
Etiopatogeneza: la tineretul aviar – consum exagerat de concentrate uscate sau corpi straini
Clinic: abatere, zgribulire, deglutitii in gol, marirea evid a gusii
Evolutie: subacuta
Prognostic: rezervat/grav
Tratament: inmuiere continut cu lichide – masajul gusii – medicatie acida
GUSA PENDULANTA:
Marirea exagerata a volumului gusii care penduleaza cand pasarea se deplaseaza
In etiologia bolii se incrimineaza multe cauze: supraincarcarea gusii de piele cu un instrument
bont – supravietuire pana la livrare
STRUCTURA PRESTOMACE+FUCTII
Jgheabul esofago-gastric:
- Specifica nou-nascutului in care cardia si orificiul omaso-abomasal sunt legate direct
prin 2 cute paralele musculo-mucoase.
- Are o portiune rumino-reticulara si o portiune abomasala scurta si relativ dreapta.
- Se inchide reflex permitang trecerea laptelui sau altor lichide de la cardia in omasum,
ocolind rumenul si reteaua
Rumenul: asig cond de mediu anaerob, t corep, ph constant, buna amestecare a continutului
- Cel mai mare
- Legatura cu esofagul printr-un orif esofagian larg de 12-13 cm
- Legatura cu reteaua prin orif rumino-reticular
- Taurine 80-240 L
- Oi si capre 13-23 L
- Muschi papilari in 4 saci: dorsal, caudal, caudo-dorsal, caudo-ventral
- Peretii construiti din seroasa, musculoasa si mucoasa
 - Mucoasa: epit multi-stratificat de tip cornos, fara glande, cu proeminente minuscule,
papile foliate
- Grosime variabila, fin mai ingrosata cu strat cornos
- Musculara mucoasei lipseste
- Papilele tipice construite dintr-un ax central din fibre dense de colagen sunt
inconjurate de epiteliu stratificat si contin vase de sange si limfatice care dau nastere
capilarelor care patrund in cornul papilar si au contact cu mbr bazala a epit format din
celule cilindrice
- La baza papilei – mica retea vasculara
- Dispozitia afanata a straturilor, bogat vascularizate si marime redusa
Retea: formare de camp magnetic care permite retinerea corpilor straini magnetici
- Cel mai mic
- Taurine 11-16 L
- Caprine 2-2.5 L
- Oi 1-2 L
- Mucoasa – cute poliedrice (fagure), lipsa gld, forma si dispozitia papilelor care delim
areole, dezvoltarea mucoasei
Foios: fct digestiva redusa, absoarbe resturi de acizi grasi volatili si bicarbonati
- Intre retea si cheag
- Putin accesibil mijloacelor de examinare
- Cavitatea omasala limitata de un lumen mic (6-7 cm) cu nr expansiuni interlaminare
- Epiteliul mucoasei presarat cu papile conice munuscule si papile conice mai mari
Cheag: secreta acizi si functioneaza asem stomacului de la monogastrice
- La nou-nascut creste greu, apoi cand se termina perioada suptului creste mai repede
- Mucoasa de tip glandular
- Distributia glandelor peptidice la niv pliurilor si a celei nepeptidice la niv pilorului
- Musculoasa formata din 3 straturi: circular intern, oblic intern si longitudinal extern
- Mucoasa form pliuri dispuse helicoidal in zona corpului si reliefuri in zona pilorului
- Sfincter piloric redus, dar completat cu “dop piloric”
- Taurine 12-20 L
- Caprine si ovine 1.75-3.3 L
Inervatia complexului gastric – intrinseca si alta extrinseca
Inervatia intrinseca reprez de plexuri intramurale (subseros, intermuscular, submucos)
La niv retelei si jgheabului esofago-gastric predomina plexurile intermusculare, la niv
cheagului predomina plexurile submucoase
Submucoasa complexului gastric: corpusculi senzitivi ca cei din piele
Inervatia extrinseca: ortosimpatica si parasimpaticotona
- Ortosimpatica: ortosimpaticul abdominal – lantul ganglionilor paravertebrali
respectivi, nervii splachnici, gangl vertebrali semilunari, mezenteric cranial, caudqal
si reno-aortici
 - Parasimpatica: inegalitate, componenta ortosimpaticamai redusa
INDIGESTIILE PRESTOMACELOR:
Diminuarea frecventei si amplitudinii sau abolirea contractiilor rumino-reticulare cu/sau fara
modif conturului abdominal.
Cauze: multiple, dereglarea lor are efect asupra organismului
Motilitate – microorganisme – biochimism: dismicrobism rumino-reticular, modif ph,
dezechilibre acido-bazic, ruminotoxemia si tulburari de nutritie
Toate inbolnavirile sferei digestive se rasfrang fara intarziere asupra organismului, in primul
rand asupra ficatului
OBSTRUCTIA (PAREZIA) FOIOSULUI
Indigestie prin uscarea si impastarea continutului cu modificari a peretilor
Etiopatogeneza:
- Obstructii primare – date de greseli de alimentatie si adapare
- Obstructii secundare – consecutiv reticulo-peritonitei, in boli acute hepatobiliare
- Obstructii simptomatice – febra catarala, pesta bovina, hemosporidioze
- Cantitate mare de furaje – act mecanic – spasm, parezie, destinderea foiosului,
toxiemie
Leziuni: deschiderea foiosului – furaje de 15-20 kg; mucoasa cu leziuni de necroza si
descuamarea stratului cornos
Clinic:
- Forma usoara: semne discrete, reactie pozitiva la probe speciale pt det durerii; semne
necaracteristice la cronicizare
- Forma grava debut brusc; abatere grava tahipnee, cord pocnitor, colici, reducerea
apetitului, reducerea rumegarii si defecarii
Diagnostic: semne clinice si diferential fata de indigestia bioch, metalopatii, enteropatii
Evolutia: acuta
Prognostic: reservat spre grav
Tratament:
- Forma usoara: alim cu barbotaje si furaje verzi de buna calitate, apa la discretie usor
sarata
- Elim continutului: purgative uleioase/saline
- Cale generala: medicatie de sustinere, nergetica si vitaminica, glucocorticoizi
rehidratare
DILATATIE CHEAG:
Distensia acuta a abomasului la viteii sugari – caracter recidivant
La adulti – urmarea sindromului Hoflund sau obstructia pilorului cu corpii straini
Etiopatogeneza: incrimineaza aparitia distensiei la viteii cu tahifagie sau la cei hraniti la
intervale mari cu lapte
Patogenetic: instalarea dispepsiei si a tulb coresp
Leziuni: dilatarea cheagului, uneori prez coagulilor de lapte si a gazelor, alteori reflux de
lapte in reticulorumen
Clinic: La viteii sugari – semne evid de colica, deformarea flancului dr, uneori diaree si
meteorism ruminoreticular
La adulti – semnele 4-5 zile - anorexie, timpanism moderat si semne asemanatoarecelor din
sindromul Hoflund
Diagnostic: Semne clinice la sugari si se recurge la tehnica de laparotomie la adulte
Diag dif: fata de sindromul Hoflundm indigestia foiosului si obstructia pilorului
Evolutie: boala complicata, duce la moarte
Prognostic: grav sugari, stenoza pilorului adulti
Tratament: sugari – ruminocenteza; sondaj si spalare stomac
DEPLASARE CHEAG
Gastropatie topografica aparuta ca urmare a faptului ca corpul cheagului este relativ liber.
- Deplasare spre stanga – intre rumen si peretele toraco-abdominal, median sau lateral
- Fata de splina spre dreapta – intre ficat si peretele abdominal insotita de torsiune
Etiopatogeneza:
- Cadrul etiologic este plurifactorial, fiind incriminate: fatare, anotimp rece, supraalim,
exces de concentrate, schimbarea ratiei
- Se produce dupa: reticuloperitonita, hipocalcemie, stari de alcaloza metabolica
- Raport patogenetic: deplasare conditionata de hipomotilitatea cheagului in urma
actiunilor excitate
- Deplasarea influenteaza tranzitul digestiv
- “Boala de adaptare” sa “de civilizatie” la vaci inalt productive
Leziuni: dilatatia cheagului
Clinic: disorexia, cu apetit selectiv; scade productia de lapte; gemete; constipatie; rar durere;
deshidratare; slabire/parezie; Aer expirat cu miros de acetona si reactie pozitiva la probele
speciale
- Sper stanga: bombare usoara a flancului stang; contractiile ruminale dispar; son
timpanic la percutie; zgomot asemanator “caderii unei pietre in fantana” la ascultatie;
la ex transrectal se constata deplasarea cheagului
- Spre dreapta: deformarea flancului drept; son timpanic; zgomot amforic la ascultatie;
Diagnostic: percutie si ascultatie
Evolutia: infarctizarea peretilor cheagului si moartea animalului
Prognostic: rezervat – deplasare; grav – volvulus
Profilaxie: furaje concentrate in mai multe reprize; admin fanului;
Tratament: rehidratare; spasmolitice; tranchilizante; corticoterapie;
STOMAC – REMEMORARI MORFOFUNCTIONALE
Dilatatie a tubului digestiv, sustinut in cupola diafragmatica de ligamente si care face legatura
cu esofagul prin orif cardia, iar cu duodenul prin pilor.
Mucoasa stomacului: gld cardiale, fundice, pilorice
Digestia: activitati mecanice si biochimice
Sucul gastric:
- efectueaza activitatea asupra alimentelor datorita HCl liber; si a mai multor enzime si
actioneaza prin hidroliza asupra proteinelor, gastrina, renina gastrica, care coag
laptele, lipaza gastrica, lizozim
- cantitate mare de mucus cu rol in protectia mucoasei
- chimul gastric este neutralizat de secretia pancreatica si biliara, la niv intestinului,
rezultand chimul intestinal
GASTROPATII
Bolile evolueaza primar si secundar , dar cel mai des evolueaza in complex cuj enteritele, in
principal sub forma de gastro enterite sau dispepsii mixte
- Gastropatii functionale: gastralgia; dispepsiile gastrice secretorii si motorii
- Gastropatii organice: gastrite; gastropatii de corp strain, ulceroase, hemoragice sau
neoplazice
- Gastropatii topografice: torsiunea stomacului
Semnele gastrice se traduc: gastralgie; semne sterse (datorita asezarii topografice intr-o zona
greu de examinat); voma; diaree; melena
GASTRALGIA:
Etiopatogeneza: caine si cal
- Infometare sau de supraincarcare cu alimente necorespunzatoare cu subst ch sau corpi
straini
- Stimulii durerosi declanseaza vagotonie care difuzeaza de la viscere la centrii nervosi
Clinic:
- La inceput colici usoare cu semne de mimica faciala si de clavir pe mastoido-
humeralul stang
- Bradicardie
- Voma
Tratament:
 - Durere vagolitica – calmante ale mucoasei gastrice (atropina, procain-atropina,
bicarbonat de sodiu, pansamente, antivomitive)

DILATATIA ACUTA A STOMACULUI

Numita si ingestie gastrica acuta, aceasta afectiune presupune cresterea exagerata a volumului
stomacal.
Etiopatogeneza:
- Dilatatia acuta primara: cauze igienice – schimbarea brusca a ratiei, tainuri
voluminoase, supraalimentatie, intarcare necorespunzatoare, cereale crude,
- Dilatatia secundara: in boli infectocontagioase, intox cu sare
- Dilatatia acuta: consecutiv torsiunii, ulcerului sau dupa enteropatii topografice
Patogeneza: instalarea acidozei care se complica cu afluxul masiv de lichid, soc hipovolemic,
accentuarea distensiei, prez aminelor biogene si toxicelor amplifica socul endotoxic
Leziuni: la necropsie – stomac rupt/mult destins, continut nedigerat, urat mirositor, leziuni
conjunctivo-hemoragice
Clinic:
La cal
- Dilatatie acuta – colica grava, la 2-3 ore dupa consumarea tainului apare aspect de
torace si abdomen in butoi
- Corpi straini
- Mimica faciala si reflectivitate crescuta pe mastoidohumeralul stang
- Tahicardie
- Tahipnee
- Voma
- La sondajul gastric – gazele erup impreuna cu continut fetid
La vitei:
- Cu “indigestia laptoasa” apare dilatarea abdomenului
- Gemete
- Colica
- Crize de tetanie si convulsii
- La palpare – senzatia de val
- Voma/diaree cu coaguli de lapte
Diagnostic: prin sondaj nasogastric
Diag dif fata de gastropatii manif prin colica;
Evolutie: cateva ore – vindecare/moarte
Prognostic: grav
Profilaxia: corectare norma igiena alimentara; evitarea dezechilibrelor
Tratament: venisectie la cal; calmare animal; sondaj gastric; purgative saline; spasmolitice;
vomitive la cal si porc
GASTRITELE:
Etiopatogeneza:
- Gastritele primare – monogastrice – factori ocazionali si detrminanti iritatiile
mecanice, iritatii chimice, actiunea iritanta a alim alterate/ mucegaite
- Gastritele secundare – gastropatii, boli ale faringelui, prestomacelor, intestinelor,
hepatice, renale, cardiovasculare, pulmonare’
- Gastrite simptomatice – viroze, bacterioze, parazitoze sau micoze\
- Gastrite cronice – cauze necunoscute
Patogenetic: iritatie locala ce implica perturbarea secretiei, diaree, dischinezie cu contractii
spasmotice sau hipertonie
Leziuni: congestive, fibrinoase, erozive, ulceroase, hemoragice ale stomacului
Clinic:
- Gastrite acute: vomituritie, vomitari, hematemeza, durere abd, deshidratare, slabire,
anemie, diaree, constipatie
- Gastroenterita – frecv la cal, unde ev cu hipertermie, subicter, colici, tendinta de
constipatie
- Gastrita catarala cronica – la caine, semne sterse de slabire progresiva, astenie,
anemie, apetit capricios, si vomitari gleroase sau alimentare
Diagnostic: semne clinice
Diag dif: dispepsiile secretorii, dilatatia stomacului, obstructia intestinala
Evolutie: de la min la ore
Prognostic: favorabil – gastrita catarala acuta; rezervat/grav – alte forme
Profilaxie: evitare cauze iritative de orice natura
Tratament:
- Forma catarala: dieta apa 12h, diata mancare 24 h – apoi se dau cantit mici care urm
sa creasca in timp
Admin: rehidratare; antivomitive, antiacide, antiulceroase
- Gastrita cronica: se trateaza chirurgical;
GASTROPATIA TRAUMATICA
Etiopatogeneza: inghitirea corpilor straini – obiecte ascutite, jucarii, obiecte de plastic, bucati
de panza, lana, sfori
Corpii straini pot: perfora stomacul – peritonita acuta; traumatiza mucoasa – gastrita acuta,
ulceratii; pot cantona la nivelul antrului piloric – obsturare si soc
Leziuni: corpi straini si leziuni congestive, hemoragice, purulente
Clinic:
- Voma brusca, persistenta, tip proiectil,
- Anorexie
- Neliniste
- Colici
- Durere la palparea stomacului
Diagnostic: pe baza anamnezei si RX
Evolutie: asimptomatic mult timp, dar cu semne de gastrita acuta; soc in perforarea
stomacului
Prognostic: rezervat spre grav
Tratament:
- Faza initiala – spalatuira gastrica si rx
- Corp strain mic – elim prin vomitive/purgative
- Corp strain mare – extragere ch – gastrotomie

GASTROPATIA ULCEROASA
Afectiune caracterizata morfo-clinic prin prezenta solutiilor de continuitate, evolutie
asimptomatica, latenta sau cronica, cu semne incontestante si necaracteristice
Etiopatogeneza: intensivizarea cresterii animalelor, incidenta acestei boli a crescut la suine,
vitei, vaci, pui, rar carnivore
Gastropatia ulceroasa primara: corelata cu factori ocazionali – stres de : natura alimentara,
sociala, fizica, de grup, transfer, fortaj productiv
Cauze nutritionale – hipovitaminoze (e, a, c); hiposelenoza; furaje industriale acide; furaje
alterate
Infectiile microbiene sau infestatiile parazitare pot declansa sau influenta evolutia ulcerului
gastric
Ulcerele secundare – gastrite infectioase, parazitare, toxice, micotice, neoplazice sau
topografice
Alterarea mucusului protector produs de antiinflamatoare nesteroidiene sau steroidiene
Retrodifuzia ionilor de hidrogen fav degradarea lizozimilor, elib rapid hidrolaze in regiunile
fragile ale mucoasei gastroduodenale.
Factorii genetici opereaza prin mecanism poligenic, prin genele care codifica sexul, fenotipul
de tip sanguin si starea de secretor/nesecretor salivar a antigenului eritrocitar
La porc:
- Furaje prea fin macinate
- Ratii hiperenergetice
- Exces de porumb
 - Prez de compusi toxici
- In carente
- Implicarea stresului de intarcare, lotizare, vaccinare, transport
Patogeneza ulcerului primar:
- Teoria secretiei gastrice acide
- Teoria refluxului biliar
- Teoria stazei antrale
- Teoria unificatoare – explica mecanismul ulcerului gastric
Conform teoriei unificatoare lantul verigilor patogenetice ale ulcerului gastric porneste de la
modificarea factorilor de protectie ai mucoasei gastrice reprez de mucusul gastric, bariera
gastrica si calitatea vascularizatiei mucoasei gastrice
Modif compoz si consist mucusului – scade capacitatea de bariera;
Leziuni: sub forma ulceratiilor superficiale sau ronde, cu margini indurate
Clinic: asimptomatic, latent sau cronic cu semne incostante
- Anemie
- Slabire
- Peroade de disorexie
- Refuz hrana
- Salivatie
- Deglutitie
- Diaree/constipatie
- Voma
- Colici
- Manif de gastrita cronica
- Hematemeza/melena
In aceste situatii intervin: hemoragia/perforatia stomacului; peritonita urmata de soc/sincopa
si moarte
Diagnostic; greu de stabilit
Rx-ul nu da rezultate
Gastroendoscopia si radioscopie dau un diagnostic precis
Diagnostic de grup (pasari,porci) – necropsie
Diag dif – dizenterie, salmoneloza, coccidioza
Evolutie: cronica sub forma latenta cu crize recidivante
Prognostic: econimic – grav; vital – rezervat
Profilaxie: vitaminizare efective; selenoterapie/suplimentare cu antioxidantein nutret
Tratament: simptomatic, indepartarea durerii, grabirea inchiderii ulcerului, regim dietetic,
repaus fizic
 a) Neutralizarea acidului clorhidric din sucul gastric – medicatie antiacida(neutralizare
acid clorhidric din sucul gastric si produc diminuarea activitatilor proteolitice a
pepsinei, enzima devine inactiva la un Ph de 7-8).
Antiacide nesistematice (aluminiu, calciu, magneziu) care form cu acidul clorhidric
din sucul gastric un cation bazic, in intestin formeaza saruri insolubile, care nu se
absorb si antiacide sistemice
b) Reducerea secretiei gastrice acide: medicatii antisecretorii, interfereaza mecanismul
nervos si umoral al activ secretorii a celulelor parietale care biosintetizeaza acidul
clorhidric
- Blocante ale receptorilor muscarinici: atropina si extractul de beladona
- Blocante ale recetorilor histaminergici: impiedica efectul excitosecretor al histaminei
- Inhibitori de gastrina si carboanhidraza
c) Protectia mucoasei gastrice: se realiz prin administrarea de Carbenoxolona, saruri de
bismut si Sucralfat
OBSTRUCTIA (STENOZA) PILORICA:
Spasm piloric, stenoza se dif de obstructia numai rx
Etiopatogeneza: stenoza poate fi congenitala sau castigata, det de prez neoplasmelor,
cicatricilor, postulceroase, iar obstructia este cauzata de corpii straini situati in antrul piloric
Hiperalgia instituita consecutiv, afecteaza muschiul circular piloric si det evacuarea mult
intarziata a stomacului, rezultand staza alimentara gastrica ce det fenomene de hipersecretie
acida si pilorospasm
Leziuni: cicatrici sau corpi straini, dilatarea stomacului
Clinic: vomitari postprandialecu expulzarea brusca a intregului continut gastric
Diagnostic: semne clinice neconcludente, ex endoscopic – rez bune
Alt diag: efectuarea bgastrotomiei, observarea fenomenelor gastropilorice si luarea
concomitenta a masurilor chirurgicale de extirpare a tesuturilor sau carpilor straini
Evolutie: rezervat – stenoza; grav – obstructie
Tratament: interventie chirurgicala pt extragerea corpului strain
TORSIUNEA STOMACULUI
Gastropatie topografica – urgenta majora la cainii adulti (racirea stomacului pe axul sau
mezenteric la niv zonei pilorice sau a celei dinspre cardia
Etiopatogeneza: afectiune rara
- Initial – dilatatia gastrica, apoi relaxarea lig gastrosplenic/gastrohepatic si atonia
stomacului postpradial
- Cauze: stomac plin; act mecanica a uterului gestant; coprostaza; schimbari bruste ale
pozitiei corpului
- Patogenetic – stomac plin = copresiune pe diafragma, soc hipovolemic, staza venoasa
grava cu hipoxie; necroza
Leziuni:
- Distensia stomacului cu gaze si continut alimentar semilichid brun-inchis/rosietic
- Stomac rasucit la 360° cu perete ingrosat/rupt
Clinic: instalare brutala si brusca a simptomelor la cateva ore dupa hranire – abdomen marit
rapid; nelinistit; agitat; colici; dispnee; soc; abdomen dilatat enorm cu senzatie de voma;
mucoase congestionate; hipotermie
Diagnostic: RX
Evolutie: cateva ore – moarte
Prognostic: in fct de rapiditatea interventiei
Tratament: decompensarea stomacului (trocarizare) apoi chirurgical urmata de terapie de
sustinere (rehidratare, energetice, vitamine) si desocare
SPASM INTESTINAL
Denumit si enterospasm, enteralgie sau crampa intestinala, colica reumatismala sau apa rece
Etiopatogeneza: cauze:
- Frig
- Iritatii ale plexului solar – paraziti, bezoare, corpi straini
Clinic: crize scurte si repetate de colici, descarcari frecvente de fecale moi, zgomote
hidrogazoase la scultatie, spasm sfincterelor – constipatie, zgomote gazoase la ascultatia
intestinului,
Diagnostic: semne clinice
Evolutie: scurta minute – 1-2 ore
Prognostic: rezervat
Tratament: reducere spasm; frectii si busumari; lichide calde; calmante; spasmoanalgetice;
DILATATIA INTESTINALA:
Afectiune datorata lezarii ramurilor vagale medulare responsabile de peristaltism
Etiopatogeneza: cazuri de dilatatie aparute secundar in urma instalarii hipotoniei sau pareziei
intestinale si reducerea tonusului si contractibilitatii musculaturii intestinale consecutiv
dilatatiilor repetate, prin stenoze intestinale.
Foarte rar congenitala exprim sub forma de megacolon datorita persistentei diventriculului
Meckel, mai frecv la tineretul parazitat si rahitic
Leziuni: marirea diam intestinal si cresterea consistentei peretelui intestinal la niv dilatatiei
Clinic: apetit capricios, colici repetate, usoare si constipatie, recidivante
Diagnostic: semne clinice
Diagnostic diferential: indigestia prin supraincarcare a intestinului, de obstructia si de ocluzia
intestinala
Evolutie: acuta/cronica
Tratament: nevrostenice si revulsive pe zona lombara, miscare libera, purgative si clisme
INDIGESTIA INTESTINALA GAZOASA
Intalnita la cal, rara la porc, carnivore si iepure. Distensia gazoasa grava a abdomenului –
indigestii primare, tardiva si moderata in forme secundare, alaturi de lipsa defecarii si a
flatulatiei
Etiopatogeneza:
Ca boala primara este favorizanta de insuficienta intestinala secretorie sau este determinata la
efort in timpul digestiei.
Ocazional intervine alimentatia cu furaje usor fermentescibile/alterate
Secundar in cazul indigestiei gastrice, stenozei intestinale, enteropatii topografice
Patogenetic, mecanismul principal explicat prin distensia gazoasa a intestinului – colica, jena
microcirculatiei locale si fenomene de autointoxicatie
Leziuni: dilatatia prin gaze a cecumului si colonului si leziuni congestivo-hemoragice in toate
org
Clinic:
La cal:
- Ingestia primara 1-2 ore
- Initial – colici moderate, se agraveaza si se instaleaza dilatatia abdominala, se
reduc/dispar flatulenta si defecarea, se instaleaza dispneea, congestia mucoaselor
aparente si tahicardia’
- La asculatie – fara sunete intestinale
- La exploatatia rectala – se identif ansele intestinale dilatate
Diagnostic: semne clinice
Evolutia: scurta -ore
Prognostic: rezervat – grav
Tratament: calmare durere – tranchilizante, anticongestive, pct cecala sau la nevoie pct
colonului; la celelalte specii – vomitive, purgative, clisme/laparotomie/enterocenteza
DIAREEA VITEILOR PERI- SI NEONATALI
Vitei perinatali – pana la 24 h dupa fatare
Vitei neonatali – pana la 2-4 sapt
Implica o grava tulb a fct digestive dublata de deshidratare si de tulb ale echilibrului acido-
bazic, plus dismetabolie glucido-peptica urmata de moarte.
Etiopatogeneza: nu permite sistematizarea factorilor implicati in aparitia diareei
- Factori care actioneaza asupra mamei: furaje insilozate, bogat in nitriti, aldehide,
alcooli, acid butiric, borhoturi, reziduri industriale, furaje mucegaite, alterate
- Factori care tin de calitatea colostrului: mamite clinice/subclinice
- Factori care actioneaza asupra viteilor: genetici, zooigienici, lipsa asistentei la fatare,
a dezinfectiei, nerespectarea temperaturii optime, ventilatie necorespunzatoare, lipsa
de igiena a ingrijitorilor, ustensile de muls; infectiosi – micotici, bacterieni, virotici,
parazitari, imunologici, alti factori
Patogenetic: dezechilibru in tranzitul apei poate provoca o modif a fluxului net al apei la niv
intestinal, rezultand diluarea materiilor fecale – diaree
Producerea diareei – fenomene osmotice provoaca trecerea apei in continutul intestinal
hipertonic
Leziuni: putin caracteristice;
- Std avansat de exsicoza
- Subicter
- Tren post murdarit
- Zone de depilare
- Ulceratii
- Pct hemoragice
- Lichid spumos in intestin

Clinic:
- forma supraacuta in primele ore de viata – depresie, tahipnee, tahicardie,
subfebrilitate, expulzare diareica de meconiu sau a unui material galben deschis, apos
si semne nervoase
- forma acuta – diaree profunda cu manif grave de exsicoza: deshidratare, enoftalmie,
par mat, extrem reci – mor dupa 3-6 zile
Diagnostic: simptomatic – usor de stabilit
Evolutia: supraacuta/mai lenta
Prognostic: rezervat/grav
Profilaxia: Etiologia plurifactoriala ar lasa sa se intrevada un complicat complex profilactic
Tratament:
- tratament igienic are in vedere respectarea unui protocol curativo-profilactic igienic si
interventii corectoare
- tratament diuretic – suprimarea alaptarii si admin ceaiurilor pana la oprirea diareei
- tratament medicamentos – obiective terapeutice ce au in cunoastere complexele
etiologice si mecanismelor patogenetice
 - rehidratare – solutii energetice, minerale, alcaline, vitamine
- stoparea diareei – preparate antidiareice (spasmolitice, fitoterapeutice, bacteriostatice,
etc)
- sustinerea marilor fct – preparate cardio-respiratorii, diuretice, antiaritmice, aupeptice
- prevenirea complicatiilor bacteriene – antibiotice
- combaterea acidozei, socului hipovolemic si uremiei – sol bicarbonatate si rehidratare
- stimularea nespecifica – admin de sange matern, imunoglobuline purificate, extracte
fitoterapeutice
ENTEROPATII TOPOGRAFICE
Distopii intestinale – modif pozitiei unor anse fata de altele sau fata de alte formatiuni
fiziologice invecinate
Principale tulb topografice:
- deplasarea anselor
- rotatia pe ax long
- torsiunea ce intereseaza si mezenterul
- volvulus
- flexiunea cu indoirea fata de axul long normal
- invaginatia/telescoparea prin fixarea unei anse intr-o ansa intest vecina
Hernia intestinala – deplasarea intestinului prin orificii naturale/accidentale
Etiopatogeneza:
Cauze predispozante – dezechilibre neurovegetative, factorii favorizanti sunt dependenti de
prezenta dif orif preexistente sau create accidental
Producerea distopiilor – marcanta inervatia factorilor mecanici asupra intestinelor, exercitata
de prez unor formatiuni neoplazice, limfoganglionari mariti
Strangulatia – forma initiala de tulburare a tranzitului ce implica dilatatii gazoase capabile sa
antreneze deplasarea, flexarea sau torsiunea unor anse
Principalele mecanisme – perturbari neuroreflexe ce det reflecte efecte locale sau generale:
staza digestiva cu jena tranzitului, tulb circulatiei intestinale si mezenterice, agravarea tulb de
ordin reflex, autointoxicatie si soc ocluziv
Leziuni: difera dupa tipul enteropatiei topografice
Clinic:
La cal:
- colica moderata/grava
- reducere zgomote intestinale
- abs defecare
- meteorism
- stare generala grava
- modif resp si circulatorii
- soc
 - volvulusul micului colon
- torsiunea marelui colon
- flexiunea marelui colon
- hernii de colon
- torsiunea cecumului
La bovine:
- colici usoare – grave
- autointoxicatie
- lipsa defecare
- strangulatia intestinului
- volvulus intestinal
- delatatia si torsiunea ceco-colica
La ovine si caprine:
- rare
- invaginatia si volvulus intestinal
- semne de colica
- modif stare generala
- balonare abd
- abs defecare
- vomitari fecaloide
Diagnostic: semne clinice si laparotomie exploratorie
Evolutie: cai – scurta cu trecere spre soc ocluziv si auto-intoxicatie de la 1-2 h la 1-2 z
Prognostic: rezervat – grav
Profilaxia: tratarea starilor de colici precursoare, inlaturare de malformatii congenitale sau
defecte predispozante
Tratament:
- tratament colici si interventie rapida
- laparotimie exploratoare/curativa
- trocarizare
- purgative uleioase
- sondaj
- clisme inalte sub presiune
- rehidratare (glucozate, clorurosodice, vit C,)
- medicatie pt soc
SINDROM DE COLICI
Durere abdominala
Colica nu e diag simptomatic relevant, ci un indiciu – URGENTA
La cal colicile reprez bmanif clinica a unei dureri tradusa prin neliniste, agitatie,
autoascultatie, culcari si ridicari frecventepozitie anormala in mers si statiune, transpiratii.
Etiopatogeneza: caracter grav, urgenta, incidenta mare la cal (99% din colici), se datoreaza:
- Cauze predispozante:
 stomac mic in comparatie cu volumul mare de furaje ce trebuie consumat
 prez “cravatei elvetiene” la niv cardiei – vomitare imposibila
 intestin foarte lung, inegal calibrat
 mezenter lung cu traiect sinuos
 intestin suspendat partial de mezouri
 SNV labil, ce confera o sensib particulara la factorii de mediu
 La caii suri, tulb de pigmentare care reprez riscul tumorilor intestinale
- Cauze ocazionale: greseli alimentatie
 Ratie schimbata brusc
 Infometare
 Hranire neregulata
 Nerespectare repaus dupa hranire si adapare
 Restrictia apei
 Furaje alterate
 Furaje fermentescibile
 Furaje contaminate
 Furaje iritante
 Furaje inghetate
 Furaje insalubre
- Cauze declansatoare:
 Variatii atmosferice
 Greseli de intretinere si serviciu
 Afectiuni stomatologice neingrijite
 Lacomia animalelor
 Parazitism cu strongili
 Effort fizic exagerat
Patogenetic, punctul de plecare este crampa intestinala vagotona, continuata de o cascada de
evenimente fiziopatologice
Durerea determina: distensie, ischemie, sechestrare de electroliti, eventual necroza/peritonita,
stare de soc
In patogeneza socului intervin si se implica factori neurogeni, toxici si septici, care
actioneaza sinergic si concomitent
Clinic:
- Colici usoare:
 Neliniste
 Facies speriat
 Scuamare cu mbr anterioare
 Lovirea abd cu un mbr
 Autoascultatie
  Incercari de urinare/defecare
 Mers hienoid
- Colici grave:
 Tendinta de culcare
 Decubit urmat de ridicarea precipitata
 Pozitii anormale
 Pozitia in genunchi
 Decubit dorsal
 Rostogolire
 Apetitul si defecarea sunt suprimate
 Transpiratii
 Incetarea urinarii
 Mucoase congestive
 Accelerarea pulsului si respiratiei
- Colici dramatice:
 Agitatie extrema
 Trantirea
 Pierderea instinctului de conservare
 Transpiratie (incepe din reg cervicala si scapulo-humerala)
 Cand colica se calmeaza, transpiratia se usuca si parul se aglutineaza
 Cand colica se agraveaza, transpiratia se generalizeaza devenind rece si se
prod racirea extremitatilor – risc soc

Semne:
- Partea mimata: mimica faciala, denota durere provenita de la niv cailor digestive
anterioare si mimica caudo-genitala exprim prin miscari ale cozii si org genitale ext
- Partea cifrata: se refera la apetit, defecare, urinare si evaluarea “clavirului ecvin” prin
interventia metamerica a org la niv pielii, traduse sub forma sudorala, termica,
musculara si horipilatii
- Partea audibila: lipsa borborismelor pe aria de proiectie a intestinului obstruat
Diagnostic: foarte simplu de stabilit pe baza anamnezei si ex clinicobiectiv prin fisarea
datelor, ev frecv respiratiei si cardiace, temp, punctia exploratoare abd, ex lab
Evolutia: ore - zile (rar)
Prognostic: grav
Tratament:
- Combaterea socului – calmare durere
- Repermeabilizarea tractului gastro-intestinal
- Reechilibrarea hidroelectrolitica
- Terapie de sustinere
Terapii stereotipe – grava eroare profesionala – o sg schema terapeutica si nepracticarea
sondajului la caii cu colica adevarata
1. Calmarea durerii:
- Procaina
- Novalgin (Algocalmin)
- Sulfat de Mg
- Fenilbutazona
- NSAIDS
- Flunixin meglumin
- Cloralul hidrat
- Clorhidratul de xilazina
2. Repermeabilizarea tractusului gastro-intestinal:
- Sondaj – cand prelevarile gastrice vor fi negative, timp de cel putin 6 h
- Clisme – in caz de obstructii intestinale terminale/enteropatii topografice
3. Reechilibrarea hidroelectrolitica:
- Stare de soc/obstructii intestinale – admin I.V. de lichide
- Starea de soc hipovolemic se caract clinic prin det frecv cardiace si timpul de
reumplere capilara
- Rehidratare urgenta
Deshidratare:
- Usoara: 25-35 L
- Moderata: 45 L
- Grava: 60 L
Rehidratarea: cu solutii izotonice cu adaos de bicarbonat de sodiu; RingerL; lactat de Ca
(se trans in bicarbonat care reduce riscul acidozei metab)
4. Anticoagulantele: previn fenomenele de origine – endotoxica, laminitele afectiuni
tromboembolice
- Finadyne
- Aspirina
- Heparina
- Dimetil sulfoxidul (DMSO)
- Inhiba prod de tromboxan A2 – det agregarea plachetelor sanguine si vasoconstrictiei,
fav coagulopatiile de org endotoxica
5. Constipatia colonului: Daca terapia hidica sau purgativele uleioase nu dau rez poz =
interventia chirurgicala. Purgative uleioase de parafina pe sonda in amestec egal cu
apa 1-2 ori/zi. In enteropatiile topografice si in colicila false se interzice admin de
parasimpaticomimetice
6. In cazul arteritelor verminoase: Cand apare prez larvelor de Delafondia (Strongilus)
vulgaris se admin Ivermectina si Fenbendazol (sunt active contra larvelor precoce si
tardive de stadiu IV. Se recomanda tratamente profilactice in caz de colica recurenta
verminoasa. Plimbare la pas cu atentie pt a nu se tranti, admin regim dietetic,
respectare repaus si sa se aiba grija pt med etiopatogenetica