NUTRIȚIA ÎN LUMEA VIE

TIPURI DE NUTRIȚIE: -AUTOTROFĂ

-HETEROTROFĂ
-MIXOTROFĂ
Nutriția autotrofă – caracteristică organismelor care sintetizează substanțe organice din substanțe
anorganice, folosind o sursă de energie .
Fotosinteza= procesul prin care organismele ce posedă pigmenți asimilatori (clorofilă) transformă substanțe
anorganice (apă,CO2,minerale) în substanțe organice,în prezența luminii și a clorofilei.
Organisme fotosintetizante: plante, protiste (alge, euglene), bacterii
Etape:
1. La lumină-fotoliza (descompunerea apei) în oxigen și hidrogen
-sinteza unui compus bogat în energie-ATP
2. La întuneric- sinteza de substanțe organice bogate în energie (proteine, glucide, lipide)
Importanță:
✔ Produce hrană pentru toate organismele vii

✔ Produce O2

✔ Consumă din atmosferă CO2 (care devine toxic dacă se acumulează)

Nutriția heterotrofă : -saprofită (caracteristică organismelor care descompun materie organică nevie: bacterii,
ciuperci)
-parazită (caracteristică organismelor care descompun materie organică din organisme
vii,numite gazde, cărora le produc boli: bacterii, sporozoare, ciuperci,viermi,
insecte,etc.)
Nutriția mixotrofă – caracteristică plantelor carnivore
Nutriția simbiontă - caracteristică organismelor care se ajută reciproc în procurarea hranei
- Ex: licheni = alge verzi unicelulare și hifele unor ciuperci
bacteriile din intestinul gros al omului

DIGESTIA

DIGESTIA – este de două feluri : - intracelulară;

- extracelulară.

1. Digestia intracelulară:
Este caracteristică: protozoarelor ( amiba), unor celule animale (leucocitele, celulele gliale).
Se realizează prin fagocitoză şi pinocitoză, cu ajutorul unor vacuole digestive.
2. Digestia extracelulară
- se desfăşoară în interiorul unor cavităţi şi cu participarea unor glande.

DIGESTIA = totalitatea transformărilor

o mecanice (mărunţirea, zdrobirea)
o fizice (dizolvarea, emulsionarea lipidelor)
o chimice (descompunerea, hidroliza)
pe care le suferă substanţele organice complexe (glucide, lipide, proteine) până la transformarea lor
în substanţe organice simple = nutrimente (glucoză, acizi grasi, glicerol, aminoacizi), absorbabile.
Glucide → glucoză
Lipide → acizi grasi, glicerol
Proteine → aminoacizi
Digestia chimică se realizează în tubul digestiv sub acţiunea sucurilor digestive, care conţin enzime:
- glicolitice = amilolitice - pentru digestia glucidelor;
- lipolitice - pentru digestia lipidelor;
- proteolitice - pentru digestia proteinelor.
Sistemul digestiv este alcătuit din: tubul digestiv

glandele anexe: ( glandele salivare, ficatul şi

pancreasul exocrin).

Tubul digestiv este alcătuit din următoarele segmente:

Cavitatea bucală – conţine:

- dinţii – piese osoase, dure
- limba – organ musculos, cu rol în: masticaţie, deglutiţie, gust.
- glandele salivare:- parotide, sublinguale, submandibulare.

Digestia bucală - se concretizează în două procese – masticaţia şi deglutiţia.

a) - masticaţia - se realizează cu ajutorul dinţilor, limbii, salivei,
muşchilor masticatori;
- se finalizează cu formarea bolului alimentar;
b) - deglutiţia = înghiţirea - transportul bolului alimentar din
cavitatea bucală în stomac.
Aici incepe digestia glucidelor sub actiunea amilazei salivare din salivă.

Faringele – loc de intersecţie a căii digestive cu cea respiratorie.

Esofagul – tub care străbate cavitatea toracică,se deschide în stomac
prin orificiul cardia.

Stomacul
– situat în cavitatea abdominală;
- organ cavitar cu rol în depozitarea temporară a alimentelor;
- este voluminos la mamiferele ierbivore şi la carnivorele prădătoare;
- este redus ca dimensiune la omnivore (porcul);
- este: - unicameral - la majoritatea mamiferelor;
- tetracameral - la mamiferele ierbivore rumegatoare,
fiind alcătuit din patru camere :
- burduf, ciur, foios, cheag.
Traseul hranei este următorul: cavitate bucală → burduf → ciur→ cavitate bucală (masticaţia = rumegat) -
înghiţire → foios → cheag.

Digestia gastrică. Aceasta se realizează sub acţiunea musculaturii şi a sucului gastric care, prin intermediul
enzimelor proteolitice (pepsina), hidrolizează proteinele până la albumoze şi peptone. Sub actiunea lipazei
gastrice ,lipidele emulsionate sunt descompuse in acizi grasi si glicerol.

Intestinul subţire
– are lungimi diferite, în funcţie de tipul de nutritie - scurt la carnivore;
- mediu la omnivore;
- lung la ierbivore;
- este format din:- duoden - porţiune fixă, cu formă de potcoavă, în care se varsă secreţiile digestive
produse de pancreas şi ficat.
- jejun și ileon - porţiuni mobile
- glandele intestinale din peretele intestinului subţire secretă sucul intestinal, care conţine enzime
proteolitice (peptidaze), lipolitice (lipaza intestinală), glicolitice (dizaharidaze).
La nivelul intestinului subţire se încheie digestia şi are loc absobţia nutrimentelor.
Absorbţia intestinală este procesul prin care nutrimentele trec prin mucoasa digestivă în sânge sau limfă.

Intestinul gros
– prezintă trei porţiuni - cecum – se termină în fund de sac şi prezintă un apendice vermiform = organ
rudimentar la om.
- colon - ascendent, tranvers, descendent, sigmoid;
- rect.
Aici au loc procese de fermentaţie şi putrefacţie în urma cărora se formează materiile fecale. Eliminarea
acestora la exterior se face prin actul reflex al defecaţiei.

GLANDE ANEXE TUBULUI DIGESTIV:

Glandele salivare : - parotide, sublinguale, submandibulare;
- saliva - lichid incolor, cu pH uşor acid ce contine: apă, mucus, enzime (amilaza salivară = ptialina);
- contribuie la: - înmuierea alimentelor;
- descompunerea chimică a glucidelor (în cavitatea bucală) până la dextrine şi maltoză, sub
acţiunea amilazei salivare.

Ficatul - este situat în cavitatea abdominala, subdiafragmatic

- secretă permanent bila, care se acumulează în vezica biliară în intervalul dintre mese sau se varsă
direct în duoden în timpul meselor.
- sucul biliar (bila) conţine săruri biliare, cu rol în emulsionarea şi absorbţia grăsimilor; nu conţine
enzime.

Pancreasul – glandă mixtă ce produce sucul pancreatic, care conţine enzime proteolitice (tripsina), lipolitice
(lipaza pancreatică) şi glicolitice (amilaza pancreatică).

TRASEUL HRANEI LA RUMEGĂTOARE

 BOLI ALE SISTEMULUI DIGESTIV LA OM
BOLI CAUZE MANIFESTĂRI PREVENIRE
GASTRITA – iritaţii produse de: alcool, – indispoziţie, greaţă, – evitarea unei
tutun, substanţe caustice, regurgitări, dureri gastrice, alimentaţii bogate în
alimente condimentate; dureri de cap, vărsături. condimente iuţi;
consumul de alimente alterate; Netratarea duce la – evitarea consumului
supraîncărcarea stomacului; cronicizare. de alimente: prăjite,
mâncăruri fierbinţi. insuficient mestecate,
prea fierbinţi sau prea
ULCERUL – acţiunea corozivă a HCl; – leziuni în stomac sau reci, alterate;
GASTRO- – prezenţa, la nivelul duoden, prin distrugerea – evitarea consumului
DUODENAL ulceraţiilor, a unor bacterii mucoasei, senzaţie de arsură, abuziv de alcool şi
(Helycobacter pylori) care: atacă greţuri, balonare, vomă cu tutun;
mucoasa gastrică, sunt sânge – ulcer perforat.
– conservarea corectă a
rezistente la acţiunea HCl, ajung alimentelor, în
în stomac prin alimente frigidere, departe de
nespălate şi vizitate de muşte acţiunea rozătoarelor
TOXIINFECŢII – alimente manipulate – tulburări digestive: sau a insectelor;
ALIMENTARE defectuos, gătite insuficient sau greaţă,vomă, diaree; febră,
– prelucrarea
depozitate inadecvat; ciuperci dureri de cap.
alimentelor în condiţii
neavizate; ouă de raţă fără a fi
de maximă igienă;
fierte 10 minute; alimente
– asigurarea calităţii
alterate; lapte nefiert.
apei potabile;

HEPATITA – virusuri hepatice: - A: – Tulburări digestive, – spălarea pe mâini

transmis prin alimente
contaminate sau mâini
nespălate;
-B şi C:
transmise prin sânge
contaminat, salivă, spermă.
- icter (colorarea în galben a
pielii),
-materii fecale decolorate,
-urina închisă la culoare,
-oboseală, mărirea în volum
a ficatului.
înaintea meselor şi
după folosirea
toaletelor;
– menţinerea igienei
dinţilor şi a gurii;
– evitarea discuţiilor în
timpul meselor, mai
ales a celor în
contradictoriu

Aplicatii
I.Citiţi, cu atenţie, afirmaţiile următoare. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, scrieţi,
pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera A.
Dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă, scrieţi, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare
afirmaţiei, litera F şi modificaţi parţial afirmaţia pentru ca aceasta să devină adevărată. Folosiţi, în
acest scop, informaţia ştiinţifică adecvată. Nu se acceptă folosirea negaţiei.
1.Laringele este segmental comun al caii respiratorii si digestive.
2,Bila produsa de pancreas este un suc digestive fara enzime.
3.Acidul clorhidric si lizozimul sunt substante bactericide,

II.Completati spatiile punctuate:

Produsii finali ai digestiei………………………..sunt acizii grasi si …………………………….

 TRANSFORMĂRI CHIMICE

pepsina
PROTEINE (polipeptide) albumoze și peptone (oligopeptide)
(lanțuri de aminoacizi) (din sucul gastric)

tripsina, chemotripsina
Oligopeptide dipeptide, tripeptide
(din sucul pancreatic)

dipeptidaze, tripeptidaze
Dipeptide, tripeptide aminoacizi
(din sucul intestinal)

GLUCIDE (zaharuri) amilaza salivară

amilaza pancreatică
Amidon (polizaharid) maltoză (dizaharid)
(din salivă și sucul pancreatic)

dizaharidaze
Dizaharide monozaharide
(din sucul intestinal)

LIPIDE (grăsimi) lipaza gastrică

-emulsionate acizi grași și glicerol
(din sucul gastric)

-neemulsionate suferă în duoden procesul de emulsionare, sub acțiunea sărurilor biliare (din

sucul biliar),

lipaza pancreatică
lipaza intestinală
apoi sunt descompuse acizi grași și glicerol
(din sucul pancreatic și intestinal)