Modulul II : Creşterea animalelor

Unitatea școlară: Școala Profesionlă Mogoșești-IAȘI

Profesor: Ing. VIERIU MIHAELA
Clasa a XI a
Numele si prenumele:
Data:
FIȘA DE DOCUMENTARE
DIGESTIA LA ANIMALE

Digestia este prelucrarea hranei până când substanţele nutritive sunt aduse la forma cea
mai simplă în vederea utilizării lor. Ea constă în transformări mecanice (mărunţire), fizice
(dizolvare, umectare) şi, mai ales, chimice (hidroliză enzimatică).

Digestia este de 2 tipuri: digestia intracelulară şi digestia extracelulară.

Digestia intracelulară

Digestia intracelulară este modul de hrănire al protozoarelor, dar există şi la spongieri şi

la celenterate.
Particulele nutritive sunt capturate şi apoi înglobate în citoplasmă prin fagocitoză, dacă
sunt solide, sau prin pinocitoză, dacă sunt lichide. Se formează vacuola digestivă. Aceasta
fuzionează apoi cu un lizozom (organit citoplasmatic vezicular care conţine enzime digestive).
Începe hidroliza substanţelor nutritive, iar substanţele rezultate sunt absorbite în citoplasmă.
Conţinutul vacuolar nedigerat este expulzat.

Digestia extracelulară

Digestia extracelulară a apărut şi s-a perfecţionat într-un „reactor” în care acţionează

enzimele digestive: tubul digestiv.

Enzimele sunt produse de glandele digestive. Unele glande sunt microscopice şi se află
chiar în peretele organelor tubului digestiv (glandele gastrice şi intestinale), iar altele (glandele
anexe) sunt mari şi sunt plasate în aproprierea tubului digestiv, fiind în legătură cu acesta printr-
un tub excretor.

SISTEMUL DIGESTIV ȘI DIGESTIA LA MAMIFERE

După modul de hrănire animalele sunt:

 fitofage (se hrănesc cu plante),
 zoofage (se hrănesc cu animale)
 omnivore (se hrănesc şi cu plante şi cu animale).

Sistemul digestiv este alcătuit din:

- tub digestiv : - cavitate bucala;
-faringe;
-esofag;
-stomac;

1
Modulul II : Creşterea animalelor

-intestin subtire;
-intestin gros.
-glande anexe: - glande salivare
-ficat;
-pancreas.
CAVITATEA BUCALĂ ȘI DIGESTIA BUCALĂ

- reprezintă segmentul de recepție al hranei

- la nivelul ei se realizează prinderea alimentelor (prehensiunea), fărâmiţarea,
măcinarea; hrana suferă intense transformări mecanice, fizice și chimice
 Transformările mecanice constau în tăierea, mărunțirea și amestecarea hranei și se
realizează cu ajutorul dinților și limbii.
Dinţii mamiferelor sunt fixaţi în alveole şi sunt de 4 tipuri :

- incisivi (I) care taie hrana şi funcţionează regulat prin forfecare,

- canini (C) pentru sfâşierea hranei,
- premolari (PM) și molari (M) pentru mărunţirea alimentelor.

Limba este organ musculos cu rol în prinderea hranei, masticație, deglutiție și cu rol
senzorial, recepționând stimuli mecanici, termici, gustativi.

 Transformări fizice constau în umectarea hranei și dizolvarea unor componente ale

acesteia și se realizează cu ajutorul apei din salivă.

Saliva este un suc digestiv secretat de glande salivare: -gl.submandibulare, sublinguale și

parotide. Conține: apă, mucus, ioni minerali, lizozim și enzime glicolitice.

 Transformări chimice se realizează sub acțiunea singurei enzime din salivă – amilaza
salivară(ptialina)

Amilaza salivară
Amidon preparat maltoza
(fiert sau copt) (ptialina)
Rezultatul tuturor proceselor de la nivelul cavității bucale este transformarea hranei in bol
alimentar.

Faringele - reprezintă o cale de conducere a bolului alimentar către esofag.

Este un organ comun al sistemului digestiv şi al celui respirator (cale comună a aerului şi
a bolului alimentar).
Esofagul - cale de conducere a bolului alimentar de la faringe către stomac.