Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
si gastroenterologie:
anorexie, greata, varsatura,regurgitatie, eructatie,
pirozis, meteorism, diaree, constipatie, hematemeza,
melena, rectoragii,durere,aparare sau contractura
musculara,frison,febra,hiperemie,
tumefiere,adenopatie, tahicardie,dispnee.
1. Anorexia
Foamea si apetitul
Notiunile de foame si apetit (pofta de mancare) nu sunt
sinonime.
Prin apetit se intelege dorinta si placerea de a ingera
alimente in raport cu experienta gustativa anterioara a
individului.
Foamea este o necesitate imperioasa si imediata de
alimente care se manifesta intr-un cadru simptomatic
care include o gama varianta de senzatii neplacute:
iritabilitate, astenie, cefalee, ameteli, senzatie de
tensiune sau chiar crampe epigastrice.
Necesitatea de alimentare este condiţionată de
valoarea calitativă şi cantitativă a alimentelor precum şi
prin stimuli cu punct de plecare la nivelul stomacului
(depinde de starea mucoasei gastrice, secreţia de acid
clorhidric, tonusul parietal gastric şi duodenal).
1
Factorul psihic este decisiv în reglarea apetitului.
Tulburările apetitului sunt
– Inapetenta lipsa sau diminuarea dorinţei de a mânca;
ea trebuie diferenţiată de saţietatea precoce care apare
în rezecţii gastrice, hipotonie gastrică, gastrită atrofică
–Anorexia= absenţa foamei sau apetitului
–Hiperorexia- creşterea apetitului, în perioade de
convalescenţă după unele boli, în eforturi mari, parazitoze
intestinale, ulcer duodenal, hipertiroidism, diabet zaharat.
–Polifagia=nevoia de ingerare a unor cantităţi mari de
alimente în dorinţa de obţinere a saţietăţii: în diabet
zaharat, afecţiuni infecţioase ale hipotalamusului.
–Bulimia =senzaţia imperioasă de a ingera cantităţi
mari de alimente care depăşesc nevoile organismului: în
psihoze, leziuni frontale.
–Paraorexia reprezintă pervertirea apetitului: pica
(ingestia de produse nealimentare la gravide sau la
oligofreni); geofagia (foamea de pământ); malacia
(dorinţa de a ingera alimente acide).
2
medicamente)sau endogene (azotemie, uremie, acidoza
diabetica).
Anorexia care apare in unele boli psihice in absenta
oricarei alte cauze de natura organica, este cunoscuta
sub numele de anorexie nervoasa.
Dintre bolile stomacului, gastritele si cancerul gastric
evolueaza frecvent cu anorexie.
Poate fi falsă, datorită fricii de a produce durere la
ingestia alimentelor (ulcer gastric sau duodenal).
Dimpotriva, pofta de mancare este pastrata in ulcerul
gastric si duodenal necomplicat.
In cancerul gastric se manifesta uneori ceea ce se
numeste anorexie selectiva in cadrul careia bolnavul
pierde complet pofta de mancare pentru anumite
alimente (carne, grasimi,uneori paine), in timp ce pentru
restul alimentelor apetitul este pastrat. In fazele
avansateale bolii anorexia este simptom permanent si
progresiv.
2.Greaţa
-precede vărsătura sau este de sine stătătoare,
3
-este însoţită de paloare, transpiraţie,
hipersalivaţie,tahicardie, vertij,
-este o tulburare neurovegetativă produsă prin stimulare
vagală.
Vărsăturile pot fi :
-acute:intoxicatii alim./medicamentoase,enterocolite
acute,gastrite,colecistite ,pancreatite acute
-cronice
- se precizează: durata, frecvenţa, severitatea,
momentul apariţiei în raport cu actul alimentar,
aspectul lichidului de vărsătură şi consecinţele
asupra stării bolnavului
Frecvenţa:
- ocazionale – migrenă, rău de mişcare, expunere la
mirosuri
-repetate – gastrite,stenoză pilorică,sarcina
-matinale – sarcină, etilism,
uremie,
- postprandiale precoce - ulcer gastric
- postprandiale tardive - ulcer duodenal, stenoza
pilorică
Cantitate:- mică/abundentă
Conţinut:
-varsaturi alimentare-stenoza
pilorica,ocluzie(alimente vechi)
-vărsături apoase (lichid gastric si mucus) –în gastrite,
ulcer gastro-duodenal, cancer,alcoolism, sarcină
-vărsături bilioase;colecistite,dischinezii biliare
-vărsături fecaloide – în fistule gastro-colice sau ocluzie
intestinală
4
-bila lipseşte în stenoza pilorică şi stenozele duodenale
supraampulare.
-sanguinolente-eroziuni,fisuri ale mucoasei gastrice,
Se asociază cu dureri abdominale: pancreatita acută,
colecistită acută, peritonită acută, ocluzia intestinală.
Hipertensiunea intracraniană (meningita, tumori,
traumatisme, accidente vasculare cerebrale) se
poate prezenta cu greaţăşi vărsături, mai frecvent
vărsături în jet neprecedate de greaţă; asociază
cefalee,fotofobie, febră, vertij, tulburari
4. Regurgitaţia
Regurgitaţia reprezintă un episod în care conţinutul
gastric este adus în gură şi apoi este fie expectorat fie
reînghiţit.
Poate fi:
-imediată, după ingestie, în stenoze esofagiene înalte
(cancer esofagian stenozant, stenoză post caustică)
-tardivă, în stenoze joase de esofag de aceleaşi
etiologii, megaesofag, diverticuli esofagieni
-în cantitate mică, în obstrucţii înalte sau boli la debut
-în cantitate mai mare, în diverticuli esofagieni,
megaesofag
-frecventa la copii de 0-6 luni.
5.Eructaţia
-constă în eliminarea gazelor din stomac prin gură, prin
contractii abdominale, (ca urmare a creşterii cantităţii de
aer din stomac -aerofagie,stenoză pilorică)
-frecventa la copii de 0-6 luni.
6. Pirozis
5
Durere asemanatoare unei arsuri, cu sediul In
epigastru, cu iradiere ascendenta in spatele sternului,
terminandu-se cu / fara regurgitare de suc gastric in gura
- postprandial precoce sau când bolnavul se apleaca
inainte (semnul siretului), sau sta orizontal în decubit
dorsal.
Alcoolul, lichidele fierbinti, citrice, suc de roşii şi
produse mentolate îl accentueaza
7. Meteorismul abdominal
Distensia intestinelor prin acumularea de
gaze,manifestata prin balonare sau evidentiata la
examenul obiectiv al abdomenului prin timpanism(la
percutia abd.zgomot ca de toba,hipersonor)
Este prezentă mai ales în colopatiile defermentaţie în
care cantitatea
de gaze produsă este mai mare şi se elimină frecvent
pe cale anală.
8. Diareea
Se caracterizează prin eliminarea frecventă de
scaune moi,apoase.
6
Poate fi: acută-sub 4 zile, (în boli înfecţioase) sau
cronică,daca depaseste 3 sapt.(în afecţiuni
biliare,inflamatorii,tumori,boli endocrine,pancreatice,
intestinale).
9. Constipaţia
-secundară,simptomatica:
-afectiuni ano-rectale si colonice: fisuri anale,abces
perianal,cancer rectal/ sigmoidiene/colon,dolico/mega
colon,volvulus.
-cauze pelvine:sarcina,tumori ovar/uter-prin
compresiune pe recto-sigmoid
9
Fibrele alimentare.- Dieta trebuie să includă fibre, între
20 şi 35 grame pe zi, consumate ca atare din alimente,
fie sub forma suplimentelor. Astfel, se indică un regim
alimentar bogat în fructe proaspete, uscate sau sub
formă de sucuri, mai ales caise, prune, pere, struguri,
cireşe, legume (varză, conopidă, broccoli, castraveţi,
salată verde), leguminoase (fasole, mazăre), cereale
integrale, pâine neagră, tărâţe. Este bine să se limiteze
consumul alimentelor sărace în fibre (brânzeturi, carne),
măcar pentru o perioadă şi mai ales să se evite
alimentele procesate (pâine albă, îngheţată, prăjituri,
chipsuri, bomboane, mâncare tip fast-food).
Hidratarea- Această dietă trebuie însoţită de o hidratare
corespunzătoare, adică doi litri (opt – zece pahare) de
apă zilnic, cu evitarea cafelei, alcoolului şi sucurilor
gazoase care ,,usucă” scaunul. Trebuie precizat că, în
lipsa unei hidratări corecte, consumul fibrelor alimentare
este ineficient. Dacă dieta se dovedeşte ineficientă, se
pot asocia o perioadă limitată laxative (care sunt
interzise însă copiilor).
10.Hematemeza
10
Eliminarea de sânge pe gura prin varsatura
provenit din tractul digestiv superior :esofag,
stomac, duoden si intestin subtire
(ulcer,neoplasm=cancer, gastrite erozive,polipi
gastrici,varice esofagiene);
- sângele este maroniu catre negru, parţial digerat
(zaţ de cafea), neaerat, cu mucus şi resturi
alimentare(posibil), are o reacţie acidă şi coagulează
rapid.
-poate fi precedată de dureri epigastrice, greaţă,
vărsături.
-frecvent hematemeza este urmată de apariţia de
scaune melenice.
-sângele poate fi proaspăt (în ruptura de varice
esofagiene).
-in timpul sau dupa HDS bolnavul este palid,
anxios, prezintă transpiraţii
reci,tahicardie,hipotensiune, somnolenta, lentoare
psihomotorie, confuzie, obnubilare, puls slab
filiform.
-frecvent hematemeza este urmată de apariţia de
scaune melenice.
-hematemeza trebuie deosebita de hemoptizie
(eliminarea pe gură a unei cantităţi de sânge roşu,
aerat, proaspăt care provine din arborele
traheobronşic şi/sau parenchimul pulmonar în
cursul efortului de tuse).
11.Melena
Constă în eliminarea de sânge digerat prin scaun căruia
îi dă un aspect negru, "ca păcura",moale,
lucios,lipicios,urat mirositor.
11
– este rezultatul degradarii sangelui de-a lungul tubului
digestiv la un tranzit de cel putin 8 ore.
- In cazul in care cantitatea de sange pierduta este mai
mare (~ 1l ) in mai putin de 8 ore, apare hematochezia
– sange partial digerat, rosu lucios.
12.Rectoragia
= eliminarea sangelui odata cu materiile fecale,fie
amestecat cu materiile fecale sau la exteriorul
scaunului coafandu-l. In general culoarea sangelui
este rosu aprins pentru ca provine din zonele
joase ale tubului digestiv(fisuri anale,hemoroizi,polip
rectal,cancer rectal)
Se va diferenţia de scaunul închis la culoare al
celor care iau preparate de fier,antiacide care conţin
bismut şi cărbune medicinal sau după ingestia de
preparate cu sânge (sângerete), spanac,sfecla,
legume.
12
Hemoragie mijlocie,(medie) 500-1000 ml, până la 20 %
din cantitatea totală de sânge;
-TA=90-100 mmHg
-puls>100/min.
-Ht=25-30%
-Hb=8-10gr%
-indice de soc=1-1,2
-posibil oligurie
-sindr.anemic este evident
13.Durerea
Conditii de diminuare/disparitie.
Se va preciza in ce conditii durerea diminueaza sau
dispare: la alimentatie, lapte,alcaline (boala ulceroasa),
la antispastice sau caldura (colica biliara),etc.
Apararea musculara
Apararea musculara reprezinta reflexul de raspuns la
palpare, manifestat prin contractia musculaturii
abdominale, ce apare in timpul palparii.
16
Dupa ce palparea inceteaza, musculatura se relaxeaza
si reapare la o noua palpare. Apararea musculara
marcheaza debutul iritatiei peritoneale si poate fi
localizata sau generalizata.
Apararea musculara poate fi invinsa printr-o palpare
blanda si progresiva, spre deosebire de contractura
musculara care este permanenta si invincibila.
Contractura musculara abdominala = rigiditate a
peretelui
abdominal,tonica,intensa,dureroasa,permanenta,inv
oluntara.
Contractura generalizata prezinta patru caractere: este
dureroasa, tonica, permanenta si invincibila.
Ea da senzatia de duritate descrisa clasic ca
"abdomenul de lemn” din ulcerul gastric/duod.perforat.
Poate fi initial localizata,apoi generalizata.
Este semn constant si sigur in diagnosticul iritatiei
peritoneale.
Durerea poate fi provocata sau exacerbata ( =
amplificata) la palpare /percutie.
Mobilitatea abdomenului
Normal: musculatura abdominală participă la mişcările
respiratorii. Absenţa acestei participări este patologica.
17
Imobilitatea respiratorie – traduce o leziune peritoneala
grava de tipul peritonitei acute generalizate sau
localizate – semn patognomonic .
Modificarea de volum ale abdomenului, distensia
abdominala,
Se produce din diferite cauze:
Acute – dilatatia acuta de stomac, ocluzii intestin subtire
(+ oprire tranzit+meteorism).Este asimetrica in volvulusul
de sigmoid, volvulus de cec .
Cronice – ascita – neoplazica, inflamatorie, tumori
voluminoase
15.Febra
Febra r e p r e z i n t ă c r e ş t e r e a t e m p e r a t u r i i
c o r p o r a l e c o n s e c u t i v ă u n e i modificări la nivelul
centrului termoreglării .
Temperatura normală este de cca. 37,0C
(axilar) şi este cu aproximativ 0,50Celsius mai mare
central (bucal şi rectal).
- s t a r e s u b f e b r i l ă = 3 7 ( 3 7 , 5 ) - 3 8 0 Celsius
- s t a r e f e b r i l ă > 3 8 , 0 Celsius.
20
Pot să apară cefalee,oboseala,dureri
articulare,halucinaţii,delir febril.
La copiii cu vârstă cuprinsă între 6 luni şi 5 ani pot să
apară convulsii febrile;
-Tahicardie (1gr.C in plus = 10-15 bătăi/minut mai mult),
Polipnee
-Creşterea utilizării lipidelor, proteinelor, reducerea
depozitelor de grăsimi ca sursă energetica. cu scădere
ponderală(in febra prelungita).
Febra la vârstnici
La persoanele în vârstă (au temperatură bazală mai
redusă) chiar şi creşteri minore ale temperaturii pot indica
infecţii/ inflamatii serioase.
De aceea absenţa febrei poate întârzia diagnosticul.
Modificările inexplicabile ale capacităţii funcţionale,
alterarea statusului mental, senzaţia de slăbiciune şi
oboseală, scăderea ponderală pot fi semne de alarma la
vârstnici.
Creşterile moderate ale temperaturii corporale pot fi
urmate de confuzie şi delir(mai ales la copii si varsnici-
varstele extreme).
În funcţie de variaţiile nictemerale ale temperaturii
(diferenţa dintre valorile de dimineaţă şi seară) în cel de
al doilea stadiu al febrei, ea se divizează în următoarele
tipuri:
21
-febra continuă – oscilaţiile nictemerale ale temperaturii
nu depăşesc 1gr.С
-febra remitentă – variaţiile nictemerale constituie nu
mai puţin de 1°С,însă temperatura minimă a corpului
niciodată nu scade până la valori normale;
-febra intermitentă – se caracterizează prin variaţii
nictemerale considerabile ale temperaturii corpului, cu
scăderea temperaturii dimineaţa până la valori normale.
4)febra hectică – uneori se consemnează ca febra
septică; se manifestă prin alternarea ascensiunilor de
temperatură (peste 40°С) cu scăderea bruscă a
acestora, variaţiile nictemerale ale temperaturii
constituind 3 – 5gr.С
5)febra atipică -se caracterizează prin dereglarea totală
a ritmurilor circadiene de temperatură – dimineaţa
temperatura poate fi mai mare decât seara.
6) febra recurentă- se distinge prin reinstalarea febrei
după o perioada afebrila
7)febra ondulantă se distinge prin ascensiuni şi scăderi
ritmice ale temperaturii corpului şi prin perioade cu valori
normale
22
colonica,hepatita,pancreatita acuta,chistul hidatic
suprainfectat,etc.
Febra persistenta mare,intermitenta, frisoanele
repetate,varsaturile dese,oliguria,arata o evolutie
nefavorabila,spre diseminare a infectiei,supuratie;
Atentie= la varstnici infectiile / inflamatiile avansate
(apendicita acuta, colecistita ac.,etc.) se pot insoti de
ascensiuni termice (febra) modeste subfebrilitati ; nici
rasunetul local/general nu este amplu (ii doare dar nu
tare,permit palparea abdomenului,etc);au o reactivitate
scazuta sau areactivitate starea lor se degradeaza
rapid si cand „ te trezesti” sunt deja in insuf. renala,soc..
De aceea diagnosticul trebuie cautat cu atentie:
subfebrilitatea, inapetenta, slabiciunea,oboseala(aparent
fara motive),jena dureroasa,oliguria,usoara
confuzie,trebuie bine interpretate .
Hiperemia
Hiper=excesiv,haima=sange(greaca)
Hiperemia se caracterizeaza prin cresterea masei
sanguine intravasculare intr- un teritoriu/regiune a
organismului.
Poate fi de 2 feluri :
-hiperemia activa=cresterea fluxului sanguin arterial,cu
circulatie venoasa normala.
-apare tipic in inflamatii si se numeste eritem; atunci
cand este confluent formeaza exantemul pe piele,iar pe
mucoase –enantemul; este de culoare rosie,este
temporar si reversibil
23
-hiperemia activa este fiziologica in
emotii,surprize,eforturi fizice,caldura,expunere la
soarede.
-hiperemia pasiva -staza- este cresterea fluxului
sanguin venos,intr-un teritoriu cu circulatie arteriala
normala(staza hepatica in insuf.cardiaca dr.,staza
pulmonara incea stg.)
24
- pielii si tesutului subiacent : limfangite, celulite
,abcese ,flegmoane, furuncule,foliculite; eritemul
infecţios cutanat din erizipel (produs de streptococ).
La nou nascuti-eritemul fesier,de scutec,de
scaun(functie de alimentatie).
-la nivelul mucoaselor hiperemia apare in
amigdalita, faringita, otita, conjunctivita,vaginite,etc.
-organe intraabdominale :
apendicita,colecistita,peritonita,salpingita,etc-in toate
vasele sunt dilatate, peritoneul congestionat.
Adenopatia
= Marirea de volum,cresterea in dimensiuni a
ganglionilor
27
-imobili, aderenţi la planurile profunde (adenopatiile
tumorale).
-tendinţa la fistulizare -tuberculoasă,sau din
limfogranulomatoza benigna,boala ghearelor de pisica.
-tendinţa la confluare -în adenopatii inflamatorii acute
şi cronice şi în cele proliferativ-tumorale.
-localizarea adenopatiei furnizează sugestii privitoare la
locul de origine a procesului patologic:
În adenopatia regională (localizată) cauza este, obişnuit,
inflamatorie sau neoplazică.
Adenopatia supraclaviculară stângă semnifică
metastazarea unei proces neoplazic la distanţă (cancer
gastric) sau de vecinătate (cancer faringian sau
tiroidian).
Adenopatiile multiple,generalizate(poliadenopatiile) se
întâlnesc în unele boli infectioase
(virale,mononucleoza,rubeola,hiv)
-in neoplazii,leucemii, proliferări limfoide(sunt initial
localizate,apoi se generalizeaza)
Grupele ggl.regionale:
-cervical(pre si retroauricular,submandibular,latero-
cervical,supraclavicular)
29
-axilar
-mediastinal
-abdominal
-inghinal
30
--Adenopatii infectioase specifice
Adenopatia sifilitica
Adenopatia tuberculoasă
Boala ghearelor de pisică
Limfogranulomatoza benignă