AFECTIUNILE

TIMUSULUI
 TIMUSUL

• Este situat in spatele sternului, in toracele anterior.

• Constă din 2 lobi inegali, drept și stâng, de culoare cenușie,
uniți între ei. Este acoperit cu o capsulă conjunctivă de la care
pornesc spre interior prelungiri (septuri) ce împart lobii în
lobuli.
• Acesta se dezvoltă în copilărie, atingând un maxim în
pubertate, după care involuează.
• Face parte din sistemul endocrin
FUNCTII
•Componenta importanta a sistemului imunitar
•Producerea hormonului de creștere la copii (timopoetină);
•Funcții limfatice.
 PATOLOGIE
1. Timoamele

Isi au originea din celulele epiteliale timice. In trecut, timoamele au fost impartite in
doua categorii: benigne (non-canceroase) si maligne (canceroase), deoarece s-au
dezvoltat si la alte tesuturi si organe, depasind timusul.
In prezent, timoamele pot fi considerate structuri precanceroase .

2. Carcinoamele timice

•Acestea isi au legatura in celulele tip Kultschinski din timus si de

obicei nu sunt asociate cu semne de disfunctie endocrina
•leziuni rare.

3. Timolipoamele
• Lipomul timic este o acumulare de tesut gras in timus, fiind o masa tumorala
galbena, moale, lobulata, in general voluminoasa;
• e considerat leziune benigna.
4. Chistul timic

Poate fi congenital sau dobandit;

•chisturile cu localizare cervicala sunt ovoidale si apar in general la copii
•cele cu localizare mediastinala sunt sferice si sunt frecvente la adulti.

5. Limfoamele maligne

a. Limfom Hodgkin: se dezvolta in tesutul limfatic

•apare in general la adulti cu varste intre 16 si 34 ani, dar poate aparea si la
persoane de peste 55 ani;
•poate fi tratat curativ si in stadii avansate, cu rata de supravietuire buna.

b. Limfon non-Hodgkin: este mai frecvent la barbati.

Examen clinic
• 15-30% din tumorile timice, deseori asimptomatice, sunt diagnosticate cu
ocazia investigatiilor efectuate pentru boli asociate.

• 10% se insotesc de fenomene de suferinta mediastinala.

• Semne clinice secundare :

- compresiuni de vena cava, esofag, n. recurent, n. frenic,
- manifestari respiratorii: dispnee exagerata de decubit, tuse, dureri toracice
anterioare,
- pierdere ponderala, inapetenta.

Sindroame paraneoplazice asociate cu cancerul de timus

Este bine cunoscuta asocierea timoamelor cu o serie de stari morbide ce au ca

element comun o boala cu caracter autoimun.

Timoamele sunt asociate frecvent cu: miastenia gravis, hipogamaglobulinemia,

hipercorticismul etc.
EXAMEN PARACLINIC
 Radiografie standard torace fata si profil;

 Scanarea CT si RMN;

 Mediastinografia gazoasa, completata cu tomografia axiala si

de profil este considerata metoda de electie pentru diagnosticul
unei tumori timice;

 Biopsie;

 Scanarea PET.
Factori de risc in aparitia cancerului
timic
• Nu exista factori de risc specifici mosteniti, de mediu sau ce tin de stilul de
viata
• posibila legatura cu expunerea la radiatii in zona toracica superioara.

• Singurii factori de risc cunoscuti sunt etnia si varsta.

• Varsta - riscul de aparitie a cancerului timic creste odata cu varsta. El este
rar intalnit la copii si la adultii tineri, fiind mai des intalnit la adultii de
varsta mijlocie.
• Etnia - in SUA, cancerul timic este mai des intalnit la asiatici si cel mai rar
intalnit la caucazieni si latini (mai frecvent la afro-americani decat la “albi”).
TRATAMENT
• Chirurgia este cea mai sigura cale de tratament prin care se poate
extirpa tumora, glanda timica sau alte tesuturi bolnave.

• Alte metode de tratament sunt:

 radioterapia
 chimioterapia.