TUBERCULOZA

Boli infecto-contagioase
Anul II AMG
 Ce este tuberculoza?
• Tuberculoza este o boala infec oasa grava
cauzata de bacilul tuberculozei (bacilul
Koch).
• Se poate localiza in multe par ale corpului
(sistem osos, ganglioni limfa ci, rinichi) -
TBC extrapulmonar, dar cea mai frecventa
localizare este la nivelul plamanilor - TBC
pulmonar.
• Boala are o larga raspandire in lume, avand
caracter endemic si, netratata sau incorect
tratata, duce chiar si la moarte.
 Scurt istoric
• Cele mai vechi dovezi ale prezenței tuberculozei la om sunt cele legate de
mumiile egiptene,având deci o vechime de cel puțin 3000 de ani.
• Egiptenii o denumeau “phthisis”, în traducere însemnând “consumare”,
denumire atribuită consecu v observării de către savanții vremii a evoluției
naturale a bolii.
Boala a fost bine caracterizată în secolul al XIX-lea cu trei momente
importante: individualizare aclinică a bolii de cãtre Laennec, demonstrarea
naturii transmisibile de cãtre Villemin și în fine iden ficarea Mycobacterium
tuberculosis de către Robert Koch, care pune bazele diagnos cului
bacteriologic al tuberculozei.
• Secolul al XX-lea aduce o revoluție terapeu că în tuberculoză cu apariția
vaccinării BCG, urmată de descoperirea secvențială a an tuberculoaselor de
primă linie:streptomicina, izoniazida, etambutolul, rifampicina și
pirazinamida; ulterior au fost descoperite și alte medicamente
an tuberculoase, ul ma grupã fiind cea a fluorochinolonelor. Sfârșitul
secolului XX a fost marcat de idea integrării chimioterapiei an tuberculoase
într-un context de mãsuri socio-economice, ceea ce a condus la cons tuirea
unor strategii cuprinse în Programe Naționale de Control al Tuberculozei.
Care este cauza ?
Tuberculoza este cauzata
de Mycobacterium
Tuberculosis (bacilul Koch), o
bacterie care se dezvolta lent
in medii ale organismului
care sunt bogate in sange si
oxigen, cum ar fi plamanii.
Mai întâlnim si bacilul
tuberculozei bovin,
Mycobacterium bovis, acesta
era candva foarte răspândit la
bovinele din Europa și cele
două Americi, adeseori
infecția se transmitea la om
prin lapte.
 Bacilul Koch
• Bacilul tuberculozei a fost
descoperit de savantul german
Robert Koch la 24 mar e 1882

• Forma bacili
• Puţin încovoiaţi
• Diferită lungime
• Diametru 1-5 mikroni
• Se înmulţesc la 37-38C

 Suportă bine temperaturi joase

 Moare la expunere lumină solară
1,5 ore
 Razele UV – 2-3 min
 Simptome
• Daca in organism este
prezenta forma latenta a
tuberculozei, nu exista
simptome si aceasta nu poate fi
raspandita altor persoane.
• Daca exista forma ac va a
tuberculozei, exista simptome si
infec a poate fi raspandita.
• Tipul simptomelor sunt in
concordanta cu pul de
tuberculoza, fie pulmonara (cel
mai comun), fie in alta parte a
corpului (tuberculoza
extrapulmonara). De asemenea,
pot exista alte afec uni cu
simptome asemanatoare cu cele
ale tuberculozei cum ar
fi pneumonia si cancerul
pulmonar.
 Manifestari clinice
• Tuberculoza primară
pulmonară rezultă în urma unei
infecții inițiale cu bacili
tuberculoși în zonele cu
prevalență înaltă a tuberculozei,
această formă de boală se
întâlneçte frecvent la copii. La
copiii cu defecte imunitare, ca în
cazul celor cu malnutriție sau
infecție HIV, tuberculoza primară
pulmonarå poate progresa rapid
spre boala manifestă clinic.
• La adulți leziunea primară se
situează adesea în regiunea
superioară a plămânului.
Adenopa a hilară= la varful
plamanului este adesea invizibilă
radiologic
 Manifestari clinice
• Reac varea unei leziuni primare anterioare,
poate apărea dupa ani de zile de la infecția cu BK
din copilărie, dar scăderea rezistenței( de
exemplu prin malnutriție, sarcină, naștere sau
altă boală, care pot îngădui BK să devină ac ve și
să răspândească boala)
• În acest caz vorbim de tuberculoză pulmonară
secundară ( izia) .Acesta este modul obișnuit de
dezvoltare a tuberculozei la vârsta medie sau
înaintată.
• Tuberculoza extrapulmonară în
ordinea frecvenței, localizările
extrapulmonare cel mai frecvent
afectate de tuberculoză sunt:
ganglionii limfa ci, pleura, tractul
urogenital, oasele si ar culațiile,
meningele si peritoneul. Totuși,
teore c, pot fi afectate toate
sistemele de organe. Ca urmare a
diseminării hematogene la
indivizii infectați cu HIV,
tuberculoza extrapulmonară este
întâlnită astăzi mai frecvent decât
în trecut.
• Tuberculoza bucală, amigdaliană și
linguală
• Tuberculoza bucală este rar întâlnită.
De obicei afectează gingia. Se prezintă
ca o formațiune nedureroasă, care
este adesea ulcerată. Atât leziunea
bucală cât și leziunile amigdaliene ,
care sunt asemănătoare , se pot
datora laptelui infectat sau, uneori ,
alimentelor sau a picăturilor infectate
din aer.Este posibil ca leziunile
amigdaliene sa nu fie evidente clinic.
Leziunile linguale sunt deobicei
secundare tuberculozei pulmonare
avansate. Leziunile sunt adesea
ulcerate și pot fi durersoase. Ele se
vindecă rapid sub chimoterapie
• Meningita tuberculoasă și tuberculomul
• Tuberculoza sistemului nervos central este responsabilă pentru
aproxima v 5% dintre cazurile de tuberculoză extrapulmonară. Este
întâlnită cel mai frecvent la copiii mici, dar apare si la adulți, mai
ales la cei infectați cu HIV.
• Meningita tuberculoasă apare ca urmare a diseminării
hematogene a bolii pulmonare primare sau postprimare, sau
datorită rupturii unui tubercul în spațiul subarhanoidian. în mai
mult de jumătate din cazuri, pe radiografia toracică se găsesc semne
ale unor leziuni pulmonare vechi sau cu aspect miliar.
• Debutul bolii poate fi insidios, cu cefalee si tulburări mentale, sau
acut, cu confuzie, somnolență, senzoriu alterat și redoare de ceafă
în mod caracteris c, afecțiunea are o evoluție de una sau două
săptămâni, o evoluție mai lungă decât cea a meningitei bacteriene.
• Tuberculomul, manifestare rară a tuberculozei, se prezintă sub
forma uneia sau a mai multor leziuni înlocuitoare de spațiu și
provoacă de obicei crize epilep ce și semne de focar. RMN relevă
leziuni inelare ce fixeazå substanța de contrast, dar pentru stabilirea
diagnos cului este necesară biopsia.
• Pericardita tuberculoasă
• Era frecvent o boală a vârstnicului, în
țările cu o prevalență scăzută a
tuberculozei, dar acum apare frecvent
la pacienții infectați cu HIV. Debutul
poate fi subacut, deși este posibil și un
debut acut cu febră, durere
retrosternală surdă și frecătură
pericardică. Bacilul Koch poate ajunge
la pericard pe cale sangvină( atunci
când probabil sunt afectate și alte
organe). Dar, mai frecvent, pericardita
tuberculoasă se produce ca urmare a
rupturii ganglionilor limfa ci
medias nali în cavitatea pericardică.
Rareori se asociază cu tuberculoza
pulmonară.
• Tuberculoza ganglionară (limfadenita tuberculoasă)
• Una dintre cele mai frecvente forme de manifestare ale
tuberculozei extrapulmonare (fiind demonstrată în mai
mult de 25% din cazuri), tuberculoza ganglionară este
frecventă mai ales printre pacienții infectați cu HIV.
• Tuberculoza ganglionară debutează cu o tumefiere
nedureroasă a ganglionilor limfa ci, cel mai frecvent în
regiunea cervicală și supraclaviculară.
• Ganglionii limfa ci sunt discret măriți la începutul bolii,
dar se pot inflama și pot prezenta un traiect fistulos prin
care se drenează cazeum.
• Diagnos cul este stabilit prin puncție aspira vă sau
biopsie chirurgicală.
• Tuberculoza genitourinară
• Tuberculoza genitourinară reprezintă aproxima v 15% din
totalitatea cazurilor de tuberculoză extrapulmonară, poate implica
orice porțiune a tractului genitourinar și se datorează de obicei
diseminării hematogene ce urmează infecției primare.
• Tuberculoza genitală este diagnos cată mai frecvent la femei
decât la bårbați.
• La femei, ea afectează trompele uterine și endometrul și poate
induce infer litate, dureri pelvine și tulburări menstruale.
• Diagnos cul necesită efectuarea biopsiei sau a culturilor din
probe obținute prin dilatare si chiuretaj.
• La bårbați, tuberculoza afectează preferențial epididimul,
producând o formațiune tumorală ușor dureroasă ce poate drena la
exterior printr-un traiect fistulos. Mai pot apărea orhita si prosta ta.
în aproxima v jumătate din cazurile de tuberculoză genitourinară,
boala căilor urinare este de asemenea prezentă.
• Tuberculoza miliară se datorează diseminării pe cale sanguină
unui numar mare de BK deoarece mijloacele de apărare ale
pacientului sunt prea reduse, slabe pentru a-i anihila. Aceasta
formă este denumită miliară deoarece micile leziuni de la nivelul
organelor au fost asemănătoare de catre anatomo-patologii
secolului al XIX- lea cu semințele de mei.
• O formă clinică rară, întâlnită la vârstnici, este tuberculoza
miliară crip că, care are o evoluție cronică ce este caracterizată
prin febră ușoară intermitentă, anemie și, în final, afectare
meningeală ce precede decesul.
• Tuberculoza miliară areac vă, o formă acută sep cemică,
survine foarte rar si se datorează diseminårii hematogene masive
a bacililor tuberculoși. Pancitopenia este frecventă în această
formă de boală, care conduce rapid la deces. La examenul
necrop c sunt detectate leziuni mul ple necro ce, dar
negranulomatoase („areac ve“).
 Factorii de risc
Apari a bolii este favorizata de urmatorii factori :
- fumatul;
- alcoolismul cronic;
- alimenta a precara;
- infec i cu HIV/SIDA sau alte virusuri;
- existenta unor boli cronice, cum ar fi: diabetul zaharat, cancerul,
leucemia;
- condi i igienice deficitare;
- stresul;
-odihna insuficienta;
Toate acestea duc la scaderea rezistentei organismului, aceasta
fiind factorul principal in declansarea bolii.
Mod de transmitere
Boala se transmite in principal
de la o persoana bolnava (care
tuseste, stranuta, striga,
vorbeste tare) la persoanele
pe calea aerului . Rar,
sanatoase, 
imbolnavirea se poate face pe
cale digestiva , prin consum de
alimente provenind de la animale
bolnave (lapte nefiert). Nu toate
infectiile produc boala, bacilii
tuberculozei pot ramane
localizati in plamani o perioada
indelungata devenind virulenti,
activi, cand imunitatea
(capacitatea de aparare a
organismului impotriva infectiilor)
scade.
“Riscul principal pentru contactarea infecției cu micobateria
tuberculoasă” îl prezintă - respirația.” Bloom and Murray,
1992
 Transmiterea TB:
de la infecție la TB boală
• Transmiterea M. tuberculosis de la om la om
• Calea aerogenă (90- 95%)

Bolnav TB

10% pe
parcursul
vieţii TB
activă

HIV+:
10% risc
anual TB

Persona neinfectată Persoana infectată Bolnav TB

(sănătoasă) (sănătoasă) (TB activă)
 Tuberculoza

Autovindecarea – 90%

Infectarea Izolarea iniţială – 95%

Progresare timpurie - 5% Progresare tardivă - 5%

“TB rapidă” “Reactivarea TB”
 Cine este recep v la TBC?
 Persoanele care se află în contact permanent cu
bolnavii TB pulmonară contagioasă
 Persoanele cu imunitatea scăzută
 Persoanele cu greutate scăzută (10% sau chiar mai mult
sub greutatea ideală)
 Fumătorii ac vi
 Persoanele care consumă alcool și/sau droguri
 Persoanele care aparțin categoriilor sociale defavorizate,
cum ar fi persoanele fără locuința, șomerii sau imigranții
 Deținuți, foș deținuți sau personalul din penitenciare
Sursele de infectie sunt reprezentate de:
- bolnavii de tuberculoza pulmonara activa
(baciliferi), in special cei cu leziuni cavitare;
- animalele bolnave de tuberculoza (in special
bovine) prin produse contaminate (lapte).
 Persoanele supuse riscului
(contact familial, de rudenie, vecinătate, locul de muncă)
Copii și adolescenţii

Persoanele cu sechele postuberculoase

•bolile cronice ale aparatului
respirator
•diabetul zaharat
•ulcerul gastro-duodenal
•etilismul cronic
•tratamentul cu imunodepresanţi
•sarcina și perioada postnatală
•HIV-infectaţii, bolnavi SIDA
Pacienții cu diabet zaharat

Pacienţii care suferă de ulcer gastro-duodenal

Tratamentul cu imunodepresanţi (cu glucocorticosteroizi)

Bolile profesionale pulmonare

1.Alcoolismul cronic 2. Narcomanii

4. Șomerii
3. Deţinuţii
5. Boschetarii 6. Refugiaţii
 Simptomele principale ale TB
• Tuse cu spută mai mult de 3 săptămani
• Hemop zie
• Scadere in greutate
• Junghi toracic sau dureri nespecifice toracice
• Febra / subfebrilitate
• Transpira i nocturne
• Oboseala
• Astenie permanenta
 Principalele inves gații

• Examenul obiec v
• Analiza microscopică a sputei - este cea mai
importanta pentru stabilirea diagnos cului de
tuberculoza. Daca se gasesc bacili in sputa,
diagnos cul de tuberculoza este sigur. Bolnavul
trebuie internat in spital.

• Radiografia cu ei toracice
 Măsuri profilac ce
• Vaccinarea TBC (BCG) imediat după naștere. Doza adăugătoare de
vaccin poate fi administrată la vîrsta de 12 sau 16 ani. Imunizarea
celor maturi care se află în contact cu bolnavul de tuberculoză.

Forma ușoară de tuberculoză se poate ascunde în organism fără

simptome, sau cu simptome ușoare și poate fi depistată în mplător
în urma imaginilor Roentgen a cu ei toracice. Bacteria care
provoacă tuberculoza ,,atacă” persoanele sensibile, nu doar pe cele
cu un sistem imunitar slab.

În cazul în care tuberculoza se manifestă clinic, de obicei primele

simptome sînt nespecifice: slăbiciuni, lividitate, oboseală cronică,
pasivitate, apa e, febră ușoară (în jur de 37 C, uneori 38C),
transpirație pe mp de noapte, slăbire, tuse prelungită cu mucus și
uneori cu sînge în stadii rzii. Uneori ganglionii limfa ci ies în
evidență.
 Masuri de prevenire
1. Vaccinarea BCG (vaccin an tuberculos), la nou-născuți,
fără testare la tuberculină; la copiii din clasa VIII-a și la 18
ani, după testare la tuberculină;
2. Crearea unor condiții op me de trai, de muncă și
instruire;
3. Promovarea alimentației echilibrate;
4. Promovarea mișcării fizice;
5. Respectarea regimului de muncă și odihna suficientă;
6. Evitarea fumatului și consumului exagerat de alcool;
7. Evitarea stresului.
 DOTS
(Directly Observed Treatment Short Course)

• Este o strategie economic eficientă de control al

TB
• Tratamentul de scurtă durată sub directă
observare
• DOTS acordă bolnavilor de TB posibilitatea de a
reveni într-un mp scurt la viața ac vă în familie
și în societate
 DOTS include cinci componente cheie

Un regim de tratament Depistarea cazurilor prin

microscopia sputei in
chimioterapic de rândul pacienţilor
scurta durata simptomatici care apelează la
2
standardizat cu serviciile medicale
Depistarea ТБ
o durata medie de 6-8
luni DOT

Furnizarea continua a
medicamentelor esenţiale
5 3 4 de buna calitate
Monitorizarea TRATAMENT Asigurarea cu pentru TB
medicamente

Un sistem standardizat de
înregistrare si raportare
Implicarea guvernelor in
susţinerea activităţilor de
1 control al TB la
Susţinerea nivel naţional și regional
guvernului
 Ziua mondiala impotriva tuberculozei - 24 mar e - semnifica i

In fiecare an, conform Calendarului Organiza ei Mondiale

a Sanata i, data de24 mar e este considerataZiua
Mondiala Impotriva Tuberculozei . 24 mar e comemoreaza
doctorul Robert Koch a informat oficial,
ziua in care, in 1882,
la Berlin, comunitatea s in fica interna onala cu
descoperirea sa: bacilul care ii poarta numele si care
bacilul tuberculozei.
produce tuberculoza,
Prin aceasta se doreste atragerea aten ei opiniei publice si
sensibilizarea factorilor de decizie cu privire la importanta
acestei probleme de sanatate publica, cu mul ple implica i
de ordin medical, psihologic si social.
Tratamente naturiste
Ceaiuri:
- coada calului, hamei, troscot, pir, podbal, salvie, ienupar, trifoi
rosu, patlagina, hrean, macese, trandafir (petale), ca na alba, plop
negru si fenicul, ulei de pin (20 picaturi in pu na apa de 3 ori pe zi
cu 20 minute inainte de masa), ceai de napraznic, macerat din
radacini de valeriana (6 linguri pe zi), miere de albine in bors
proaspat, consumat inainte de mese, nctura de propolis (30
picaturi in lapte cald, de 3 ori pe zi, cu o ora inainte de masa).