ANATOMIA SISTEMULUI RESPIRATOR

Componentele sistemului respirator sunt:

Caile respiratorii

●cavitatea nazala
● faringe
● laringe
● traheea
● bronhiile

Plamanii
 CAILE RESPIRATORII

FOSELE NAZALE

•se deschid la exterior prin nări;

•despărţite la mijloc prin sept;
•căptuşite cu o mucoasă bogat
vascularizată cu rol de umezire
şi curăţire a aerului.
 FARINGELE

Organul in care
se incruciseaza
calea respiratorie
cu cea digestiva.
 LARINGELE

•alcătuit din mai multe

cartilaje;
•astupat de un căpăcel
numit epiglotă;
•este organul vorbirii;
•în interiorul său se
află corzile vocale.
 TRAHEEA
• Trahea este un
organ in forma de
tub ,cu o lungime
de 10-12 cm.
• Peretele traheei
poseda un
schelet format din
15-20 inele
cartilaginoase in
forma de
potcoava.
BRONHIILE

•traheea se ramifică
în 2 bronhii;
•pătrund în plămâni;
•alcătuit din inele
cartilaginoase;
•acestea în plămân se
ramifică în bronhii
secundare→ bronhiole.
 PLAMANII
• -sunt doua organe buretoase, eslastice;
• -culoare roz;
• -asezati in cutia toracica,deasupra diafragmei;
• -plamanul drept este alcatuit din 3 lobi iar cel stang
doar din 2 lobi;
• -bogat vascularizati;
• -au saci pulmonari alcatuiti din alveole;
• -alveola pulmonara este unitatea structurala si
functionala a plamanului;
• -pe suprafata lor se gasesc doua foite numite pleure
intre care se gaseste un lichid.
 RESPIRAŢIA

Reprezinta schimbul de O2 si CO2 dintre organism si mediu

Din punct de vedere functional , respiratia poate fi impartita in patru etape :
Ventilatia pulmonara – deplasarea aerului in ambele sensuri intre alveolele pulmonare si
atmosfera
Difuziunea O2 si CO2 intre alveolele pulmonare si sange
Transportul O2 si CO2 prin sange si lichidele organismului catre si de la celule
Reglarea respiratiei
STRUCTURA PLAMANILOR
⚫ In alcatuirea plamanului se disting doua componente
structurale si functionale :
ARBORELE BRONSIC
TESUTUL PULMONAR PROPRIU-ZIS

Arborele bronsic
Este format din caile respiratorii intrapulmonare constituite
dintr-un sistem de tuburi care servesc pentru tranzitul
aerului
I .Bronhia principala – patrunde in plaman prin hil si se
imparte intrapulmonar :
In dreapta – 3 bronhii lobare ( superioara, mijlocie ,
inferioara )
In stanga - 2 bronhii lobare ( superioara, inferioara )
II. Bronhiile lobare - se divid in → bronhii
segmentare
Plamanul dreapt – 10 segmente
Plamanul stang - 9 segmente
III. Bronhiile segmentare - se divid in →bronhii
interlobulare
IV. Bronhiile interlobulare – se divid in →bronhiole
terminale → bronhiole respiratorii → canale alveolare
TESUTUL PULMONAR PROPRIU-ZIS

⚫ Plamanul , acoperit de pleura , este format din urmatoarele unitati anatomice si functionale :
LOBII:
▪ unitati morfologice mari
▪ delimitati prin scizuri ( in care patrunde foita viscerala a pleurei )
▪ au independenta -structurala
- functionala
- patologica
▪ Organizati in segmente
SEGMENTELE :
▪ unitati morfologice delimitate imperfect de septuri conjunctive
▪ Alcatuite din lobuli
LOBULUL :
▪ Masa piramidala cu baza catre suprafata externa a plamanului
▪ Format din acini pulmonari
ACINUL PULMONAR :
▪ este unitatea structurala si functionala a lobulului pulmonar
▪ este format din : - bronhiola respiratotie
- canale alveolare
- alveole pulmonare
VENTILATIA PULMONARA
Schimburile gazoase de la nivelul plamanilor sedatoreaza
succesiunii ritmice a doua procese :
Inspiratia
Expiratia
In inspiratie de repaus – principalul muschi inspirator
este :
DIAFRAGMUL - se contracta → coboara si se
aplatizeaza ( isi micsoreaza curbura) .
- se mareste diametrul longitudinal
al cutiei toracice
- presa asupra organelor
abdominale
MUSCHII INTERCOSTALI EXTERNI – se contracta
→ orizontalizarea, ridicarea si
rotatia coastelor

→ creste diametrul antero-

posterior si transversal al cutiei

toracice
In inspiratia fortata – mai intervin MUSCHII
INSPIRATORI AUXILIARI – sternocleidomastoidieni,
EXPIRATIA
In conditii obisnuite este proces pasiv
Toracele revine la dimensiunile sale de repaus , datorita relaxarii musculaturii
inspiratorii .
Plamanii nu mai sunt tinuti in tensiune si se retracta.

PRESIUNEA PLEURALA
Este presiunea din spatiul ingust cuprins intre pleura
viscerala si cea parietala .
PRESIUNEA ALVEOLARA
Este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare .
In repaus, cand glota este deschisa , aerul nu circula intre plamani si atmosfera ,
considerata 0 cm apa

COMPLIANTA PULMONARA
Este data de masura cu care plamanii cresc in volum pentru fiecare unitate de crestere a presiunii
transpulmonare
SURFACTANTUL
Este un agent activ de suprafata, adica atunci cand se raspandeste pe suprafata unui lichid ii
reduce acestuia tensiunea superficiala .
Este secretat de celule epiteliale alveolare de tip II .
Este un amestec de fosfolipide, proteine si ioni .
Dipalmitoil- lecitina este componentul responsabil de scaderea tensiunii superficiale
Este important pentru scaderea nivelului presiunii transpulmonare , necesara pentru mentinere
plamanilor in stare expansionata
Reduce tendinta de retractie alveolara
Prezenta surfactantului scade efortul muscular necesar ventilatiei, fapt important in special la copii
nou-nascuti
!!!!! La nou-nacutul prematur , secretia de surfactant poate fi deficiatara , ce determina
atelectazie alveolara difuza si instalarea unei insuficiente respiratorii .
VOLUME SI CAPACITATI PULMONARE
Exista patru volume pulmonare diferite , care , adunate, totalizeaza volumul maxim pe care il
poate atinge expansiunea pulmonara .
Semnificatia acestor volume este urmataoarea :
Volumul curent este volumul de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei normale ( ~ 500 ml
)
Volumul inspirator de rezerva este un volum suplimentar de aer care poate fi inspirat peste
volumul curent (~3000ml)
Volumul expirator de rezerva reprezinta cantitatea suplimentara de aer care poate fi expirata
in urma unei expiratii fortate dupa expirarea unui volum curent ( ~ 1100ml)
Volumul rezidual este volumul de aer care ramane in plamani si dupa o expiratie fortata ( ~
1200ml
CAPACITATILE PULMONARE sunt sume de doua sau mai multe volume pulmonare
Capacitatea inspiratorie , este egala cu suma dintre volumul curent si volumul inspirator de rezerva
. Reprezinta cantitatea de aer pe care o persoana o poate respira pornind de la nivelul expirator
normal pana la distensia maxima a plamanilor (~ 3500ml)
Capacitatea reziduala functionala , este egala cu suma dintre volumul expirator de rezerva si
volumul rezidual. Reprezinta cantitatea de aer ce ramane in plamani la sfarsitul unei expiratii
normale (~ 2300ml)
Capacitatea vitala , este egala cu suma dintre volumul inspirator de rezerva , volumul curent si
volumul expirator de rezerva . Reprezinta volumul maxim de aer pe care o persoana il poate
scoate din plamani dupa o inspiratie maxima ( ~ 4600ml)
Capacitatea pulmonara totala ,este egala cu capacitatea vitala plus volumul reziduala. Reprezinta
volumul maxim pana la care pot fi expansionati plamanii prin effort inspirator maxim ( ~ 5800ml)
VOLUMUL RESPIRATOR PE MINUT este cantitatea totala de aer deplasata in arborele respirator
in fiecare minut si este egal cu produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie ( Volum
curent – 500 ml ; frecventa respiratorie – 12 respiratii / min ) fiind egal cu 6 l/min .

CIRCULATIA PULMONARA
⚫ Cantitatea de sange care iriga plamanii este egala cu
cea din circulatia sistemica.
VASCULARIZATIA NUTRITIVA
Asigurata de arterele bronsice
Vascularizatia nutritiva face parte din marea circulatie

VASCULARIZATIA FUNCTIONALA
Apartine micii circulatii

UNITATEA RESPIRATORIE este alcatuita dintr-o bronhiola respiratorie ,

ducturi alveolare , alveole .
REGLAREA RESPIRATIEI
Muschii respiratori sunt muschi scheletici si , ca urmare , pentru a se contracta au nevoie de stimuli
transmisi de la SNC. Stimulii sunt transmisi prin nervii somatici.
Muschiul inspirator cel mai important, diafragmul, este inervat prin fibre motorii ale nervilor frenici , cu
originea in reg. cervicala a maduvei
Impulsurile ajung la nervii frenici pe cai voluntare sau involuntare ale SNC
Aceasta permite ( dualitatea caii de conducere ) controlul voluntar al respiratiei in timpul unor activitati :
vorbit , cantat , alaturi de controlul involuntar , care permite sa respiri automat , fara effort constient
Ritmul de baza, involuntar , automat al respiratiei este generat in bulbul rahidian
PATOLOGIA PULMONARA
I. Infectii pulmonare
1. pneumonia bacteriana acuta
2. pneumonia aticpica primara (interstitiala)
3. abcestul pulmonar
4. tuberculoza pulmonara
II. Bolile obstructive pulmonare cornice
-bronsiolita
- bronsita cronica
- emfizem pulmonar
III. Bronsectazia
IV. Atelectazia pulmonara
V Pneumoconiozele
VI. Tumorile bronho-pulmonare
Pneumonia lobara- Kl pneumoniae, stafilococ, H.
influe. pseudomonas, proteus.
Are 4 stadii: - stadiul de congestie- ziua1-2 (febra,
frion)
- stadiul de hepatizatie rosie- (ziua3-
4)-
- stadiul de hepatizatie cenisie (ziua
5-7)
- stadiul de rezolutie (ziua 8-9, pana
la 3 saptamani)
Pneumonia lobulara (bronhopneumonia) – stfilococ, streptococ, H.
influenza, pseudomonas. Klebsiela, proteus

Pneumonia atipica primara – virusuri gripale, rinovirusuri

Pneumonia cu pneumocystis carinii- sugestiva pt. copiii distrofici

Abcesul pulmonar- arie de necroza supuranta a parenchimului pulmonar

Tuberculoza pulmonara - M. tuberculosis
–primara
- secundara

BPOC- 3 entitati : bronsiolita, bronsita cr.

emfizemul pulmonar.

BRONSECTAZIILE= dilatarea anormala permanenta

a bronhiilor mici si mijlocii
ATELECTAZIA PULMONARA= lipsa expansiunii parenchimului pulmonar cu
pierderea continutului pulmonar si condensare pulmonara
Tipuri de atelectazie:
- AT nou nascutului- AT primara la nastere- imaturitatea centrilor
respiratori
- AT secundara, in cursul primelor zile de viata-
(boala membranelor hialine) apare la prematuri sau la copiii nascuti prin
cezariana, ca urmare a deficitului de formare a surfactant pulmonar
- AT adultului – obstructie sau resorbtie
- compresie si contractie
Pneumonoconioza- caracter profesional, inhalarea prelungita de
pulberi din mediul ambient (pneumoconioza minerului, silicoza)

Tumorile bronhopulomonare: - localizare hilara sau periferica (c.

epidermoid, ADK, c. cu cellule mici- fumatori, c. cu cellule mari –
prognostic rezervat.
Evaluarea tumorii se face in raport cu stadiu, in system TNM.
Cai de diseminare a tumorii: - directa (locala- diseminare in pleura)
- limfatica (gg limfatici hilari si peribronsici
- hematogena- metastaze la distanta in diferite organe
- transcelomica- in cavitatea pleurala (revarsat pleural malign)