CONDUITA DE URGENȚĂ ÎN

COLICA BILIARĂ

Prof. Elev
Sparios Petru Tinu (Vlad) Cristina Georgiana

An III C – AMG – Sem. I

2020-2021
 CONDUITA DE URGENȚĂ ÎN COLICA BILIARĂ

Definiție
 Colica biliară este o durere acută, violent, localizată în hipocondrul
drept, cu iradiere până în coloana vertebrală, umărul și omoplatul
drept, survenită în cursul colescitopatiilor litiazice și nelitiazice
(colecistite acute și subacute, diskinezii veziculare cistice sau
oddiene, tumori biliare, colecistoză).

Cauze
 Litiaza biliară – prezența de calculi în vezicula biliară sau în căile
biliare intra și extrahepatice;
 Colecistita acută - este o inflamație cu caracter acut a peretelui
colecistic care survine de cele mai multe ori din cauza obstrucției
canalului cistic și infecției pereților veziculei biliare;
 Angiocolitele (colangite) - sunt afecțiuni inflamatoare ale căilor
biliare extra și intrahepatice;
 CONDUITA DE URGENȚĂ ÎN COLICA BILIARĂ
 Colecistita cronică și diskineziile biliare( diskineziile biliare sunt
tulburări ale motricității veziculei biliare);
 Parazitozele intraveziculare.

Simptomatologie
1. Durerea este datorată unor contracții spastice reflexe ale veziculei
biliare sau ale căilor biliare, urmate de creșteri ale presiunii din
arborele biliar.
- debutează în hipocondrul drept sau în epigastru;
- se accentuează progresiv, atingând intensitatea maximă în câteva
ore și cedează brusc sau lent;
- iradiază sub rebordul costal drept, în regiunea dorso-lombară,
scapulară și umărul drept.
2. Greață, vărsături (cu conținut alimentar sau biliar).
 CONDUITA DE URGENȚĂ ÎN COLICA BILIARĂ

3. Icter – colorația se datorează unui edem spasm-reflex al

sfincterului Oddi și se poate instala fără să existe un obstacol prin
canalul coledoc.
4. Frisonul - apare când predomină infecția căilor biliare și este
urmat de transpirații abundente și stare generală alterată.
5. Febra - apare mai ales în colecistitele acute și angiocolitele
secundare infecției cu germeni microbieni.
6. Semne locale - vezicula biliară poate fi palpabilă și foarte
sensibilă. Se pune în evidență, cerând pacientului să inspire
profund în timp ce mâna medicului palpeazî hipocondrul drept.
Dacă vezicula este inflamată, în inspirație profundă, când atinge
mâna celui ce palpează bolnavul simte o durere accentuată, deci
semnul Murphy este prezent.
 CONDUITA DE URGENȚĂ ÎN COLICA BILIARĂ

Examinări de urgență
 Numărarea leucocitelor, bilirubinemie, transaminaze, timp de
protrombină, azot, ionograma sanguină, rezerva alcalină,
glicemie, amilazemie, examenul urinii (urobilinogen, pigmenți
biliari, amilazurie).
 Creșterea numărului de leucocite se întâlnește în procesele
inflamatorii ale căilor biliare, dar prezența leucocitozei nu este
constantă.
 Radiografia simplă poate releva, uneori, calculii radioopaci. Nu
se face în criză sondajul duodenal sau colecistografia cu
substanță de contrast.
 Electrocardiograma și radioscopia toracică sunt adesea necesare
pentru diagnostic diferențial sau pentru aprecierea stării inimii în
vederea intervenției chirurgicale.
 CONDUITA DE URGENȚĂ ÎN COLICA BILIARĂ
Conduita de urgență și tratament
 Colicile biliare de intensitate şi durată mică, fără complicaţii, nu
necesită investigații de urgență, pot fi tratate la domiciliu prin
repaus la pat, regim alimentar, antispastice, analgezice.
 Colicistitele acute, colicile biliare însoțite de vărsături (cu tulburări
hidroelectrolitice), icter sau diverse complicații necesită internarea
în spital. Nu se administrează de la început Morfină sau mialgin,
mai ales atunci când diagnosticul nu este stabilit cu certitudine.
 Repausul la pat este necesar în colicile mari sau în prezența
complicatților. Aplicarea de căldură locală se indică în lipsa
fenomenelor inflamatorii. Dacă bolnavul nu are febră se aplică în
regiunea ficatului o compresă cu apă cât mai caldă.
 Dacă bolnavul are febră se aplică o compresă cu apă rece ce se
schimbă cât mai des. În colecistita acută se indică pungă cu gheață.
 CONDUITA DE URGENȚĂ ÎN COLICA BILIARĂ
Alimentația
 În timpul colicii se permit ceaiuri (tei, mușețel, mentă), limonadă,
zeamă de compot.
 Se bea o infuzie de rostopască (o jumatate linguriță plantă la o cană
cu apă). Se beau 1-2 linguri din 3 în 3 ore în cursul unei zile.
Rostopasca acționează ca antispastic și sedativ.
 Se mai recomandă infuzie de coada șoricelului (două linguri la o
jumatate litru apă). Se bea în cursul zilei.
 Se mai pot consuma infuzii reci din: mentă, mușețel, sunătoare,
melisa, tei.
 Se introduc treptat în funcție de evoluția clinică, pâine albă uscată,
paste făinoase, orez, gris, supe sau pireuri de legume, lapte
degresat, brânză de vacă, carne slabă fiartă.
 Pentru a preveni apariția colicilor se recomandă evitarea grăsimilor,
sosurilor, rântașurilor, smântânei, untului, ciocolatei, excesului de
ouă și băuturi alcoolice.
 CONDUITA DE URGENȚĂ ÎN COLICA BILIARĂ
Combaterea durerii
 În prima fază, atunci când durerile sunt de intensitate mică, localizate
în epigastru, medicația antispastică și antialgică poate calma durerile.
 Antispastice: Lizadon, Foladon, Scobutil simplu sau compus,
papaverină, etc.
 Antialgice: Algocalmin, Fortral. Dacă colica nu cedează se recurge la
Mialgin (i.m. sau i.v.). Opiaceele se administrează numai în caz de
strictă necesitate, când antispasticele și antialgicele nu au avut efect.
 Calmarea vărsăturilor se poate obține cu Emetiral, Torecan,
Clordelazin, Plegomazin, etc.
 Combaterea infecției este necesară în colecistita acută, angiocolită.
Se pot administra Penicilină, tetraciclină, etc. Calea de administrare a
antibioticelor depinde de toleranța digestivă.
 CONDUITA DE URGENȚĂ ÎN COLICA BILIARĂ
 Corectarea tulburărilor hidroelectrolitice și ale echilibrului
acidobazic este necesară în prezența vărsăturilor repetate. Adesea și
aportul caloric trebuie asigurat pe cale parenterală.
 Sedativele (Hidroxizin, Diazepam, bromuri, barbiturice) sunt utile
pentru calmarea stării de agitație care însoțește adesea colica biliară.

Tratamentul chirurgical 
 Intră în discuție în litiaza biliară și angiocolecistita acută, mai ales în
prezența complicațiilor. Cu excepția peritonitei biliare, în care este
obligatorie intervenția de urgență, rareori se face indicație operatorie
de la început, chiar și în prezența colecistitei acute sau a icterului.
Conduita trebuie individualizată, în funcție de evoluția clinică,
vârsta, stare generală, caracterul procesului local și tulburările
asociate, mai ales starea funcțională a ficatului.
 CONDUITA DE URGENȚĂ ÎN COLICA BILIARĂ
 În colecistita acută, bolnavii se țin sub observație în timpul unui
tratament corect aplicat. Se urmăresc, din două în două ore, pulsul,
temperatura, respirația, starea locală, leucocitoza. Pararel se fac
investigații pentru depistarea tulburărilor hidroelectrolitice și ale
echilibrului acidobazic, a tulburărilor funcționale hepatice și
pancreatice, se observă starea aparatului cardiovascular.
 Dacă în 24-36 ore temperatura și pulsul continuă să crească,
fenomenele locale se accentuează și leucocitoza crește, bolnavul
trebuie operat.
 Dacă însă, în acest interval de timp, fenomenele generale și locale
regresează treptat, se continuă tratamentul medical până la cedarea
completă a simptomatologiei. Explorarea ulterioară a căilor biliare
(ecografie, colecistografie, sondaj duodenal) va preciza conduita
terapeutică.
Vă mulțumesc pentru
atenția acordată!