Intoxicatia alimentara

Generalitati
Sus
Vezi galerie foto
Intoxicatia alimentara (toxiinfectia alimentara) este o afectiune datorata
consumului de alimente sau bauturi contaminate cu microorganisme
patogene precum bacteriile, virusurile sau parazitii.
Cum sunt contaminate alimentele?
Alimentele pot fi contaminate prin urmatoarele metode:
- pe parcursul procesului de preparare. In mod normal organele si tesuturile animale pot fi colonizate de
diferite tipuri de microorganisme (in special la nivelul intestinelor), astfel ca acestea pot contamina
persoana care manevreaza carnea
- pe parcursul cresterii si anume in cazul fructelor si legumelor, care pot fi contaminate mai ales daca
sunt folosite ingrasamintele naturale sau daca este folosita irigatia cu apa dintr-o sursa contaminata
- in timpul procesului de preparare al alimentelor si anume in cazul persoanelor care sunt purtatoare a
unui tip de microorganism (de exemplu stafilococ) sau in cazul persoanelor bolnave, care de asemenea
pot contamina alimentul
- prin contaminare din mediul inconjurator, cu microorganisme patogene care se pot gasi in praf,
pamant, apa. Dintre aceste microorganisme amintim Cryptosporidium parvum (un parazit), Clostridium
botulinum (bacterie care provoacabotulismul) sau Clostridium perfringens (o bacterie care in cazuri
grave poate provoca diaree sanghinolenta).
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Factori de risc
4. Simptome
5. Consult de specialitate
6. Medici specialisti recomandati
7. Investigatii
8. Tratament
9. Evolutie
10. Profilaxie
P
Homeodigestiv remediu cu efect rapid Homeogenezis
Cauze
Sus
Toxiinfectia alimentara este o afectiune cauzata de ingestia unor alimente sau bauturi contaminate cu
microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile sau parazitii.

Cele mai frecvente metode prin care se realizeaza contaminarea alimentelor, sunt:
- contaminarea alimentelor pe parcursul procesului de preparare (cel mai frecvent intalnite sunt
Campylobacter,Salmonella si E. coli)
- in timpul cresterii legumelor si fructelor (mai ales daca sunt folosite ingrasaminte naturale sau daca
este folosita o sursa de apa contaminata pentru irigatie)
- contaminare alimentelor de la o sursa infestata (omul bolnav sau purtator cronic al unui
microorganism patogen sau prin adaugarea in compozitie a unor incrediente contaminate)
- prin mediul inconjurator (Clostridium perfringens, Clostridium botulinum sau Cryptosporidium
parvum)

Dintre infectiile care pot fi dobandite prin contactul sau ingestia unor alimente infestate
amintim Toxoplasmoza siListerioza, care sunt extrem de periculoase mai ales in randul femeilor
insarcinate (pentru ca pot provoca avort spontansau pot determina malformatii congenitale grave,
uneori incompatibile cu viata).

Factori de risc
Sus
Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta intoxicatii alimentare, sunt:
- femeile insarcinate
- copiii mici (sugarii, prescolarii)
- varstnicii (frecvent peste 65 ani)
- persoane cu sistem imunitar compromis (persoane cu boli cronice, precum diabetul zaharat sau
persoane cu infectie HIV-SIDA)

Factorii responsabili de cresterea riscului de a dezvolta toxiinfectii alimentare, sunt:
- consumul unor alimente sau bauturi nepasteurizate, lapte nepasteurizat (nefiert), produse din lapte
nepasteurizat precum branza sau smantana
- consumul carnii insuficient preparate (carnat crud, friptura in sange), peste sau pui infestat, scoici,
melci sau moluste contaminate si insuficient preparate
- consumul unor alimente sau bauturi contaminate odata cu procesare sau prepararea lor
- calatoriile sau vacantele in tari in curs de dezvoltare
- persoanele care lucreaza in abatoare, pescarii sau in domeniul sanitar.
Simptome
Sus
Simptomele gastro-intestinale sunt principalele semne care apar in intoxicatia alimentara.
Primul simptom ca apare este de obicei, diareea.
Alte simptome pot include greata, varsaturile si durerea abdominala (crampele intestinale).
Timpul necesar pentru aparitia simptomelor, severitatea acestora precum si durata acestora, depind de
mai multi factori si anume: tipul microorganismului care a determinat infectia, varsta pacientului si
starea generala de sanatate.
Persoanele cel mai frecvent afectate de toxiinfectii alimentare sunt copiii si varstnicii. Simptomele
acestora pot dura mai mult si chiar si infectiile care in mod normal nu sunt grave, in aceste cazuri pot fi
uneori fatale. Acest lucru este valabil de asemenea si in cazul femeilor insarcinate, in cazul persoanelor
cu imunosupresie si in cazul celor cu boli cronice asociate.

Nu toate toxiinfectiile alimentare au aceste simptome "clasice" si anume diaree, greata, varsaturi si
crampe intestinale. Unele intoxicatii alimentare au alte simptome mult mai grave:
- intoxicatia alimentara cu Clostridium botulinum, bacterie care provoaca botulismul si care contine o
neurotoxina capabila sa provoace paralizie nervoasa si musculara. Simptomele apar la aproximativ 18-36
ore de la infectie si includslabiciunea generalizata si vederea dubla. Paralizia progreseaza din regiunea
capului (nervii cranieni) si cuprinde apoi intreg corpul
- toxoplasmoza, o infectie produsa de un parazit, toxoplasma gondi, nu are de obicei simptome sau are
doar simptome minore precum cele aparute in raceala. Uneori se pot identifica adenopatii (inflamatia
ganglionilor limfatici), dureri si crampe musculare, care pot dura de la cateva zile la cateva saptamani.

Toxoplasmoza este extrem de grava daca apare la femeile insarcinate, pentru ca poate afecta fetusul
- listerioza, este o boala infectioasa care poate provoca febra, dureri musculare si cateodata greata si
diaree. Daca infectia se raspandeste la nivelul sistemului nervos si in special la nivelul creierului, apar
simptome precum cefaleea (durerea de cap), redoarea de ceafa (intepenirea cefei cu durere accentuata
la mobilizarea acestui segment), confuzie, pierderea echilibrului sau chiar convulsii. Femeile insarcinate
cu listerioza pot prezenta simptome usoare pseudogripale (asemanatoare celor din virozele respiratorii)
dar in anumite cazuri pot provoca leziuni la nivelul placentei si fatului cu avort spontan sau infectia nou-
nascutului
- toxiinfectia alimentara cu E. coli O157:H7 (tulpina inalt patogena, extrem de agresiva) poate provoca o
infectie grava cu complicatii sanghine si renale severe si apar mai frecvent in randul copiilor sub 5 ani
precum si a persoanelor cu varste peste 65 ani
- salmoneloza, este o toxiinfectie alimentara cu diaree severa care uneori poate dura mai mult de o
saptamana si necesita de asemenea spitalizare.

Simptome gastro-intestinale precum diareea, greata sau varsaturile pot aparea si in cazul infectiei cu
unele microorganisme din mediul inconjurator si nu neaparat din alimente. Acesti agenti patogeni se
raspandesc prin contact interpersonal (de la om la om) sau prin apa contaminata.
Giardia lamblia, este un parazit care traieste in rezervele de apa si provoaca diaree si crampe intestinale
mai ales in randul copiilor.
Consult de specialitate
Sus
Urmatoarele simptome si situatii necesita consult medical de urgenta:
- diaree severa, apoasa sau cu striuri sanghinolente
- vedere incetosata sau vedere dubla, slabiciune musculara, fatigabilitate marcata, ameteala si cefalee
(simptome care pot semnala infectia botulinica)
- femeile insarcinate care au fost expuse la o posibila infectie cu toxoplasma sau listeria
- durere abdominala intensa, sau durere abdominala care se intensifica la mers, semne care pot semnala
o apendicita, afectiune care poate fi destul de usor de confundat cu o toxiinfectie alimentara
- semne de deshidratare severa, precum:
- oliguria (urina putina), anuria (lipsa urinii) pentru mai mult de 8 ore sau mai putin de 3 ori pe zi (in
cazul nou nascutilor lipsa urinii la nivelul scutecului)
- piele uscata cu pliu cutanat persistent
- ochi infundati in orbite sau fontanele deprimate (scizurile necalcifiate ale calotei craniene, care se
infunda in cazuldeshidratarii severe, semn care apare la nou-nascutii si sugarii sub 3 luni)
- hipotensiune arteriala sau tendinta la lipotimie (lesin)
- tahicardie (batai rapide a inimii).

Copiii, femeile insarcinate si persoanele cu boli cronice precum diabetul zaharat, au un risc crescut de
deshidratare si trebuie urmariti indeaproape pentru a evita complicatiile care pot suveni.
De asemenea este necesar un consult medical in cazul in care varsaturile dureaza mai mult de o zi sau
daca diareea dureaza mai mult de 2-3 zile (la adulti), mai mult de 1-2 zile (la copii mai mici de 4 ani), mai
mult de 8 ore (la copii intre 3-6 luni), mai mult de 4 ore (in cazul copiilor cu varste mai mici de 3 luni).
Consultul medical de urgenta este necesar in cazul durerilor atroce care nu sunt diminuate de
eliminarea gazelor sau scaunului. In cazul in care durerea abdominala severa se asociaza cu oprirea
tranzitului intestinal (lipsa gazelor si scaunelor) este necesar un consult chirurgical de urgenta pentru a
elimina posibilitatea evolutiei unei ocluzii intestinalesau perforatii intestinale.
In majoritatea cazurilor de intoxicatii alimentare, exista o perioada in care nu se administreaza nici un
tratament medical si in care doctorul observa evolutia naturala a bolii. Aceasta metoda este
recomandata in cazul gastroenteritelorinfectioase (viroze enterale), care au de obicei simptome precum
diareea, epigastralgiile (durerile de stomac) sau crampele abdominale si care dispar de la sine in cateva
zile fara necesitatea administrarii unui tratament.
De asemenea unele intoxicatii alimentare de etiologie bacteriana cu evolutie putin severa, nu necesita
tratament, simptomele disparand intr-un interval de cateva zile pana la o saptamana. In cazurile in care
diareea persista si simptomele se accentueaza este recomandat consultul medical si initierea
tratamentului.
Medici specialisti recomandati
Sus
Persoanele specializate in diagnosticul si tratamentul intoxicatiilor alimentare, sunt:
- medicul de familie
- medicul generalist (de medicina interna)
- medicul pediatru
- medicul infectionist si medicul gastroenterolog (in cazuri severe).
Investigatii
Sus
Din moment ce majoritatea toxiinfectiilor alimentare se vindeca de la sine, fara a necesita un tratament
medicamentos, nu este necesar un consult medical.
Medicul poate formula diagnosticul de toxiinfectie alimentara pe baza istoricului medical, al
simptomelor si examenului clinic general. Este important ca pacientul sa relateze ce alimente a
consumat si daca si ceilalti membrii ai familiei sau anturajului au dezvoltat simptome asemanatoare.

De cele mai multe ori sunt efectuate urmatoarele teste si investigatii:
- coprocultura, poate fi ceruta de medic in cazul in care este suspectata ingestia unor alimente
contaminate bacterian (virusurile si parazitii care pot de asemenea determina toxiinfectii alimentare, nu
cresc in cultura) si care provoaca simptome grave cu o evolutie severa a bolii. Expertii recomanda
efectuarea unei coproculturi in cazurile de intoxicatie alimentara cu diaree cu durata mai mare de o zi,
mai ales daca aceasta este insotita de febra, scaun sanghinolent, deshidratare severa sau in cazul in care
pacientul a efectuat de curand un tratament antibiotic, a fost internat in spital sau are grija de un copil
mic.
- examenul microscopic al scaunului, poate identifica parazitul responsabil de intoxicatia alimentara
cu giardia
- teste de sange (hemoleucograma completa si biochimia sangelui) sunt utile in determinarea etiologiei
intoxicatiei alimentare (virale sau bacteriene) sau in cazul evaluarii severitatii sindromului de
deshidratare
- teste pentru toxoplasmoza (anticorpii antitoxoplasma), in cazul persoanelor cu sistem imun deficitar (in
special cele cuinfectie HIV-SIDA) sau in cazul femeilor insarcinate, unde exista suspiciunea expunerii la
parazit (pisica este purtator al acestui parazit si poate contamina direct femeia insarcinata)
Medicul trebuie sa raporteze boala (toxiinfectia alimentara este o boala infectioasa), pentru a identifica
un posibil focar si a elimina posibilitatea aparitiei unei epidemii.
Tratament
Sus
In majoritatea cazurilor simptomele intoxicatiei alimentare dispar in cateva zile (2-3 zile) fara aparitia
unor complicatii, astfel ca nu este necesar nici un tratament medicamentos.
Este suficient controlul adecvat al simptomelor precum diareea si evitarea aparitiei complicatiilor, fara a
fi necesar un tratament antibiotic. Deshidratarea cauzata de diareea severa este principala complicatie
care poate aparea. De asemenea sunt necesare 2-3 zile pana la atenuarea sau disparitia simptomelor si
mai multe zile pana la aparitia unui scaun de consistenta normala.
Scopul principal al tratamentului este inlocuirea lichidelor si electrolitilor pierduti prin diaree sau
varsaturi. Daca deshidratarea este severa si reechilibrarea hidroelectrolitica nu poate fi realizata la
domiciliu, este recomandata internarea in spital cu efectuarea tratamentului parenteral (administrarea
hidroelectrolitilor pe cale venoasa).

Pentru a preveni deshidratarea severa este recomandat consumul unor siropuri rehidratante (Lytren,
Rehydralyte sau Pedialyte), pentru fiecare scaun diareic este indicat consumul unui pahar mare de astfel
de sirop. Trebuie evitate bauturile energizante, carbogazoase si sucurile din fructe care contin prea mult
zahar si prea putini electroliti. In cazurile mai putin grave sunt folosite bauturi preparate in casa, precum
ceaiurile indulcite, compoturile proaspete sau zeama de legume.

Odata cu imbunatatirea starii generale, se poate incepe dieta de tranzitie cu banane, orez, sos de mere
(compot de mere proaspat), paine prajita sau biscuiti. Trebuie evitate alimentele condimentate (irita
tractul gastrointestinal), fructele proaspete, alcoolul, cafeaua pentru primele 2 zile de dieta si produsele
lactate pentru primele 3 zile de la disparitia simptomelor.
Medicatia antidiareica nu este de obicei recomandata in tratamentul intoxicatiilor alimentare, pentru ca
se stopeaza astfel mecanismul de curatire a intestinului de microorganismele patogene, precum si de
toxinele acestora, cu inrautatirea diareei si celorlalte simptome. Antidiareicele sunt folosite doar in cazul
recomandarii medicului.
De asemenea, antibioticele nu sunt recomandate decat in cazul in care infectia a depasit intestinul si
afecteaza alte tesuturi si organe.
Tratamentul medicamentos este insa obligatoriu in cazul femeilor insarcinate care sunt diagnosticate
cu toxoplasmozasi listerioza.

Tratamentul toxiinfectiilor alimentare la copil
Copii cu toxiinfectie alimentara necesita o atentie speciala, deoarece sunt predispusi la aparitia unor
complicatii, mai ales a deshidratarii severe.

Simptomele deshidratarii includ:
- deshidratarea usoara: iritabilitate, agitatie, oligurie (cantitate redusa de urina)
- deshidratarea moderata: scaderea apetitului pentru joaca, ochi infundati in orbite, hipolacrimatie
(plange cu putine lacrimi), oligurie moderata (mai putin de 3 urinari pe 24 de ore)
- deshidratarea severa: somnolenta exagerata, gura si limba uscate, tahipnee (respiratie frecventa),
tahicardie (batai cardiace cu frecventa crescuta), anuria (lipsa urinii pe 24 de ore).

Deshidratarea severa este o urgenta medicala si necesita tratament medical de specialitate.
Pentru copii cu varste mai mici de 4 ani si care sunt deshidratati secundar toxiinfectiilor alimentare, este
recomandata continuarea hranirii la san, respectiv cu formule de lapte speciale, cat mai mult timp
posibil. Copilul trebuie sa fie hranit mai des si in cantitati mai mici si de asemenea este recomandata
folosirea unor solutii rehidratante (Pedialyte), intre mese.
Pentru copii mai mari, cu sindrom de deshidratare, este recomandata rehidratarea cu o cana de apa
(200 ml) la fiecare ora si consumul in cantitati moderate a unor alimente precum bananele, orezul,
compotul proaspat de mere, painea prajita sau biscuitii (dieta de tranzitie).
Botulismul, infectia cu E. coli si toxiinfectia alimentara la gravide
Botulismul este o boala infectioasa extrem de grava si necesita tratament medical de urgenta, care
include de obicei:
- administrarea de antitoxina botulinica in primele 72 ore de la aparitia simptomelor - ventilatie
mecanica (toxina botulinica produce paralizia musculaturii respiratorii, aparand astfel insuficienta
respiratorie)
Tratamentul infectiei cu E.coli (subtipul O157:H7) consta de obicei in combaterea complicatiilor precum
deshidratarea severa cauzata de diaree. Este obligatorie spitalizarea in cazul in care apar complicatii
sangvine si renale severe precum anemia sau insuficenta renala acuta. Tratamenetul infectiei cu E.coli
subtipul O157:H7, consta in urmatoarele:
- monitorizare hidroelectrolitica
- dializa, care este un procedeu prin care este curatat sangele de produsi toxici rezultati din procesul
infectios. Majoritatea pacientilor cu insuficenta renala datorata infectiei cu E.coli necesita dializa renala
- trasfuzia sangvina este folosita in ameliorarea anemiei, crescand astfel oxigenarea tesuturilor si
organelor. Majoritatea adultilor sanatosi isi revin intr-un interval de 5 pana la 10 zile dupa infectia cu
E.coli O157:H7, fara necesitatea unui tratament medicamentos. Nu sunt recomandate medicamentele
antidiareeice si nici antibioticele.

In cazul femeilor insarcinate, toxiinfectile alimentare pot fi mai grave iar infectia cu toxoplasmoza si
listerioza pot fi extrem de periculoase pentru fetus, tratamentul medicamentos fiind obligatoriu.
Nou-nascutii, copii mici, femeile insarcinate, varstnicii precum si persoanele cu sistem imun deficitar au
un risc crescut de a dezvolta intoxicatii alimentare si complicatii severe. Aceste persoane trebuie sa
apeleze la ajutor medical de specialitate in cazul in care suspecteaza o astfel de infectie. Femeile
insarcinate trebuie sa consulte mereu un specialist in cazul in care au fost expuse la un agent patogen
care poate determina intoxicatie alimentara pentru ca acesta se poate trasnsmite cu usurinta la fetus.

Tratament ambulator (la domiciliu)
Majoritatea toxiinfectilor alimentare se rezolva de la sine la domiciliu fara necesitatea unui tratament
medicamentos.
Cel mai important lucru in evolutia intoxicatiilor alimentare este prevenirea deshidratarii care poate fi
destul de grava in unele cazuri. Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta deshidratare severa sunt
nou-nascutii si varstnicii.
Este recomandata folosirea solutiilor speciale pentru rehidratare, concepute special pentru restabilirea
echilibruluihidroelectrolitic. Dieta de tranzitie este inlocuita cu dieta normala la 2-3 zile dupa disparitia
simptomelor.

Optiuni de medicamente

Tratamentul medicamentos este rar folosit in toxiinfectiile alimentare, antibioticele sunt folosite doar in
cazurile severe.
Botulismul necesita ca si tratament administrarea de antitoxina botulinica precum si monitorizarea
atenta a complicatilor posibile.
Campilobacterioza, se trateaza de obicei in ambulator (acasa), in cazurile severe fiind necesar
tratamentul antibiotic.
Listerioza poate fi grava mai ales daca apare la femeile insarcinate pentru ca poate provoca moartea
fatului. In acest caz este de asemenea obligatoriu tratamentul antibiotic.
Toxoplasmoza este de asemenea grava in cazul femeilor insarcinate si este tratata cu spiramicina, un
medicament cu afinitate mare pentru placenta.
Evolutie
Sus
Majoritatea intoxicatiilor alimentare au simptome si evolutie asemanatoare.
La cateva ore (in cazuri mai rare, zile) de la ingestia alimentului contaminat, apar si simptomele
caracteristice. Microorganismele patogene trec prin stomac (sunt rezistente la aciditatea gastrica) si
ajung la nivelul intestinului subtire unde se ataseaza de peretii acestuia si incep sa se multiplice. Unele
microorganisme raman in peretele intestinal, altele produc toxine care sunt eliberate in circulatia
sanghina iar altele invadeaza diferite tesuturi si organe.

Simptomele depind in mare parte de tipul agentului patogen. Majoritatea intoxicatiilor alimentare au
simptome comune, precum diareea, greata, varsaturile sau crampele si durerea abdominala. Diareea si
varsaturile sunt de fapt un mecanism de aparare al organismului, care incearca astfel sa elimine
microorganismele responsabile de infectie.
Identificarea (prin teste de laborator) agentului patogen responsabil de infectie nu este necesara decat
in cazul unor epidemii.

In majoritatea cazurilor, evolutia este favorabila, persoanele imunocompetente (sanatoase) reusesc
sa combata infectia si sa elimine agentul infectios dupa cateva zile de la debutul bolii.
Cu toate acestea simptomele unor intoxicatii alimentare pot fi mai grave, de exemplu:
- botulismul, care poate produce paralizii nervoase si musculare la 24-36 de ore de la infectie, uneori
fiind necesara ventilatia mecanica, pentru a combate insuficienta respiratorie (aceasta apare datorita
paraliziei musculaturii respiratorii). Rata mortalitatii a scazut mult in ultimele decenii datorita
introducerii tratamentului cu antitoxina botulinica, cu toate ca recuperarea poate dura luni de zile si
este deseori asociata cu o fatigabilitate marcata care poate dura pana la un an de la boala initiala
- toxoplasmoza, care de obicei este saraca in simptome, poate prezenta adenopatii si dureri musculare
care pot dura mai multe luni. In cazul femeilor gravide, infectia are implicatii extrem de grave in ceea ce
priveste sanatatea fatului
- salmoneloza, care in unele cazuri poate necesita spitalizare si poate dura mai multe zile
- listerioza, o infectie care afecteaza in primul rand sistemul nervos central (creierul) si poate determina
infectie la acest nivel (meningita). De asemenea, ca si in cazul infectiei cu toxoplasma gondi, infectia cu
listeria poate provoca avort spontan sau infectia fatului sau nou-nascutului.
In cazuri relativ rare, toxiinfectiile alimentare pot provoca leziuni renale sau articulare.
Profilaxie
Sus
Toxiinfectiile alimentare se pot preveni prin prepararea atenta a alimentelor. Este importanta spalarea
mainilor ori de cate ori este preparata mancarea. De asemenea, este importanta preparea alimentelor la
temperaturi suficient de inalte pentru a distruge microorganismele patogene precum si refrigerarea
acestora in conditii optime. O atentie sporita este necesara in prepararea si consumul alimentelor
perisabile precum: ouale, carnea, pestele, scoicile, laptele si produsele lactate. Femeile insarcinate si
persoanele cu imunosupresie trebuie sa fie de asemenea atente la alimentele pe care le consuma
pentru ca in aceste cazuri pot aparea complicatii severe.
Pentru a evita aparitia toxiinfectilor alimentare sunt recomandate urmatoarele masuri:
- atentie sporita in momentul efectuarii cumparaturilor. Nu este recomandat ca produsele din carne sa
fie asezate langa celalalte produse achizitionate. In cazul produselor perisabile este recomandata
refrigerarea cat mai precoce a acestora
- preparea atenta a alimentelor necesita spalarea mainilor inaintea manevrarii alimentelor.
- nu este recomandata utilizarea acelorasi recipiente pentru pastrarea si taierea carnii crude cat si
pentru prepararea legumelor si fructelor care vor fi consumate nepreparate termic. De asemenea, este
recomandata dezinfectia ustensilelor folosite pentru taierea carnii crude dupa fiecare utilizare (cu solutii
clorinate)
- pastrarea corecta a alimentelor (in frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius)
precum si reancalzirea alimentelor deja preparate la temperaturi mai mari de 74 grade Celsius.
Alimentele precum hamburgerii (carnea tocata este deseori contaminata cu E. coli), pestele consumat
crud (sushi), scoicile si alte moluste trebuie consumate cand sunt proaspete
- citirea cu atentie a instructiunilor de pe etichetele produselor alimentare, pentru ca acestea contin
informatii despre pastrarea si prepararea corecta.

In cazul in care exista dubii privind siguranta alimentelor care vor fi consumate este recomandata
aruncarea acestora. Reancalzirea alimentelor contaminate nu este sigura. Nu este recomandata
gustarea alimentelor care arata dubios sau au un miros suspicios.
Pentru a evita contaminarea alimentelor cu microorganisme patogene care pot provoca toxiinfectii
alimentare este recomandata pastrarea si prepararea acestora la temperaturile corespunzatoare. Nu
este indicata pastrarea alimentelor pentru mai mult de 2 ore la temperaturi mai mari de 32 grade
Celsius.