Proiect la legistlaţie ȋn industria alimentară
Tema: Toxiinfecţii alimentare
DEFINIŢIE
Toxiinfecţiile alimentare sunt
boli infecţioase acute, cu manifestări în principal digestive,
apărute după ingestia alimentelor ce conţin germeni patogeni sau
toxinele lor în cantitate mare.
Despre toxiinfecţiile alimentare
Patogenii şi microbii care cauzează boala au apărut de la începutul istoriei
[Link] diferenţă între acum şi atunci este, că în prezent cauzele bolii
sunt identificate, cunoscându-se şi modul de protejare împotriva lor şi de
prevenire a bolii.
În conformitate cu Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară
(AESA), toxiinfecţiile alimentare reprezintă o ameninţare la adresa sănătăţii
publice. Peste 320.000 de cazuri sunt raportate în fiecare an în Uniunea
Europeană, dar numărul real este mai mare.
Apariţia TIA este favorizată de unii factori socio-economici cum sunt nivelul
scăzut de educaţie sanitară, igiena deficitară şi carenţele de salubritate.
Tipuri de intoxicaţii alimentare
Se deosebesc următoarele tipuri de intoxicaţii alimentare:
intoxicaţii alimentare microbiene;
intoxicaţii alimentare nemicrobiene;
intoxicaţii alimentare cu etiologie necunoscută;
Intoxicaţiile alimentare microbiene includ toxiinfecţiile
provocate de bacilii coli,perfringens,toxicozele bacteriene(cauzate
de toxinele stafilococilor), micotoxicozele(cauzate de toxinele
ciupercilor din genurile Fusarium,Penicillium)etc.
Intoxicaţiile alimentare nemicrobiene cuprind intoxicaţiile
cu plante şi ciuperci otrăvitoare, cu ţesuturile unor animale
veninoase(unele specii de peşti),cu produsele de provenienţă
vegetală, care devin toxice în anumite condiţii(de exemplu
sâmburi amari de migdale, de caise,cartofi încolţiţi, icrele unor
specii de peşti).
Alimentele cunoscute ca fiind cel mai frecvent implicate în
producerea toxiinfecţiilor alimentare sunt ouăle şi preparatele din
ouă, laptele şi preparatele din lapte, carnea şi preparatele din
carne. Sunt în special alimente în care există din abundenţă
substanţe nutritive, în special proteine, necesare multiplicării
germenilor.
Boala se manifestă sporadic sau sub formă de focare
epidemice cu zeci, sute sau mii de cazuri. Sursele de infecţie de la
care se pot contamina alimentele sunt umane şi animale.
Etiologia toxiinfecţiilor alimentare este dominată de:
Salmonella spp (60% - 70% din cazuri) şi Staphylococcus aureus
enterotoxigen (20% - 30% din cazuri). Alţi germeni implicaţi sunt:
[Link], [Link], [Link], Campylobacter, Proteus, etc.
Cauzele intoxicaţiilor alimentare
Toxiinfecţia alimentară este o afecţiune cauzată de
ingestia unor alimente sau băuturi contaminate cu
microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile
sau paraziţii.
Cele mai frecvente metode prin care se realizează
contaminarea alimentelor, sunt:
- contaminarea alimentelor pe parcursul procesului de preparare
(cel mai frecvent întâlnite sunt Campylobacter, Salmonella şi
E. coli)
- în timpul creşterii legumelor şi fructelor (mai ales dacă sunt
folosite îngrăşăminte naturale sau dacă este folosită o sursă de
apă contaminată pentru irigaţie).
- contaminare alimentelor de la o sursă infestată (omul bolnav sau
purtător cronic al unui microorganism patogen sau prin adăugarea
în compoziţie a unor ingrediente contaminate)
- prin mediul înconjurător (Clostridium perfringens, Clostridium
botulinum sau Cryptosporidium parvum)
Simptome
Manifestările clinice caracteristice pentru majoritatea
intoxicaţiilor alimentare încep, de obicei, peste 15 min.— 24 ore
după ingerarea alimentelor infectate şi se caracterizează prin dureri
abdominale, greață,vărsături, diaree, slăbiciune, dereglări ale
activității cardiovasculare ș. a. Curînd apar şi simptoamele generale:
creșterea temperaturii corpului pînă la 38—40°C, dureri musculare
ș. a
Alte simptome ale intoxicaţiilor alimentare
- crampe abdominale
- durere abdominală
- pierderea poftei de mâncare
- o temperatură ridicată, de 38 de grade sau mai
mare
- dureri musculare
- frisoane
Tratament
Scopul principal al tratamentului este înlocuirea lichidelor şi
electroliţilor pierduţi prin diaree sau vărsături.
În formele de toxiinfecţie alimentară prin mecanisme toxice nu
sunt indicate antibioticele, pentru că nu există germeni asupra
cărora acestea să acţioneze. Toxiinfecţiile alimentare febrile sau cu
evoluţie prelungită, precum şi cele care survin la pacienţii cu
deficit imun, vârstnici sau sugari necesită tratament antibiotic.
Pentru a preveni deshidratarea severă este recomandat
consumul unor siropuri rehidratante (Lytren, Rehydralyte sau
Pedialyte), pentru fiecare scaun diareic este indicat consumul unui
pahar mare de astfel de sirop.
Tratamentul simptomatic se bazează pe folosirea
antiemeticelor de tipul metoclopramidului, combaterea febrei cu
antitermice.
Alimentele care trebuie evitate sunt: fructele şi legumele
crude, dulciurile, condimentele, cartofii, fasolea.
Principiile generale de profilaxie a intoxicației
alimentare constă în:
respectarea strictă a regulilor de igienă şi cerințelor sanitare
referitoare la prelucrarea culinară;
păstrarea şi realizarea produselor alimentare;
înlăturarea persoanelor bolnave de piodermită de la prepararea
alimentelor ;
interzicerea păstrării alimentelor (afară de unele produse uscate
sau a apei potabile) în căldări sau în alte vase de tablă zincată;
purtarea măștilor de tifon (pentru a-şi acoperi gura şi nasul) de
către lucrătorii întreprinderilor alimentare;
Câteva cazuri de intoxicaţii alimentare
Cazurile grave de intoxicaţii alimentare – cum a fost izbucnirea
unei epidemii asociate cu germenii de fasole, în 2011 în
Germania, care a dus la îmbolnăvirea a 3.602 oameni şi decesul a
47 dintre ei, din cauza bacteriei E. Coli producătoare de toxina
shiga.
În România, unul dintre cele mai mari focare de toxiinfecţie
alimentară din ultimii ani a fost depistat în luna mai a anului trecut
la un restaurant din staţiunea Eforie Sud. În decursul a doua zile
50 de turişti au cerut ajutorul medicilor.
Vă mulţumim!!!
Bibliografie
-[Link]
-
[Link]
ng-in-the-united-states
-[Link]
-[Link]
[Link]
