Sunteți pe pagina 1din 9

Lituania

A efectuat studenta GR.221


Baltag Ariadna
Cuprins
• Scurt istoric
• Forma de guvernământ
• Politica internă și externă
• Relațiile cu vecinii
• Parcursul european
• Lituania înainte și după aderarea în UE
• Actualitatea(econimia,justiția,dezvoltarea)
Scurt istoric
• Lituania are o istorie bogată, care are multe asemănări cu istoria Poloniei vecine.
Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, majoritatea teritoriilor lituaniene făceau
parte din Imperiul Rus. Ocupația germană din timpul primului război mondial a fost
înlocuită cu 20 de ani de independență.
• În 1940, conform unui acord între Stalin și Hitler, unități ale Armatei Roșii au intrat
pe teritoriul Lituaniei. Un an mai târziu, Lituania a fost ocupată de germani.
• În 1944, trupele sovietice i-au înlăturat pe naziști, iar Lituania a devenit din nou
parte a URSS. În perioada sovietică, tradițiile catolice și amintirile despre
independență i-au ajutat pe mulți lituanieni să-și păstreze identitatea națională. De
asemenea, au păstrat vechile obiceiuri păgâne.
• În 1990, Lituania și-a câștigat independența și au urmat o serie de reforme de succes
ale pieței. Aderarea la UE a coincis cu o creștere economică rapidă. În 2007,
Lituania a solicitat aderarea la zona euro, dar a fost respinsă din cauza nivelului
ridicat al inflației de atunci.
Forma de guvernământ
• Lituania are un sistem de guvernare bazat pe republică
parlamentară. Conform Constituției adoptate în 1992, șeful
statului este Președintele, ales de către cetățeni pentru un
mandat de cinci ani. Parlamentul unicameral, Seimas, exercită
puterea legislativă și este compus din 141 de membri aleși pentru
un mandat de patru ani. Guvernul, condus de Primul Ministru,
este responsabil de puterea executivă.
• Președintele numește și primul ministru și, la propunerea acestuia
din urmă, restul cabinetului, precum și mai mulți înalți funcționari
și judecători în toate instanțele.

• Actuala șefă de stat lituaniană, Dalia Grybauskaitė, a fost aleasă la


17 mai 2009, și a devenit prima femeie președinte din istoria țării
și a doua în toate Statele Baltice, după ce Letonia a ales prima
femeie președinte cu un deceniu în urmă. Dalia Grybauskaitė a
fost realeasă pentru al doilea mandat în 2014
Politica internă și externă
• În planul politicii interne, Lituania s-a confruntat cu
diverse provocări, cum ar fi reformele economice și
instituționale după obținerea independenței în 1990.
Acestea au inclus tranziția de la o economie planificată la
una de piață și consolidarea instituțiilor democratice.
Partidele politice lituaniene, cum ar fi Uniunea Patriotică
Lituano-Creștină, Partidul Social Democrat și alții, au
avut un rol semnificativ în modelarea politicii interne.
• În domeniul politicii externe, Lituania și-a consolidat
relațiile cu statele vecine și a căutat să se integreze în
instituțiile europene și transatlantice. Aderarea la NATO
și Uniunea Europeană în 2004 a reprezentat pași
importanți pentru securitatea și dezvoltarea economică a
țării.
Relațiile cu vecinii
• Relațiile Lituaniei cu vecinii săi au fost influențate
de istorie și schimbările geopolitice din regiune. Cu
Polonia, Lituania a avut o istorie împărțită, dar
după obținerea independenței, relațiile s-au
îmbunătățit semnificativ, în special prin colaborarea
în cadrul Uniunii Europene și NATO.
• Cu Belarus, vecinul de est, relațiile au fost uneori
tensionate, în special în contextul schimbărilor
politice din Belarus. Lituania a sprijinit adesea
drepturile omului și democratizarea în Belarus,
ceea ce a creat anumite fricțiuni între cele două țări.
• Cu Rusia, relațiile au fost complexe, iar anumite
probleme, cum ar fi securitatea energetică și
amintirile istorice, au generat tensiuni. Lituanienii
au fost, în general, favorabili consolidării relațiilor
cu Occidentul și au susținut adesea măsuri menite
să întărească securitatea în regiunea baltică.
Lituania parcursul european

Lituania și-a orientat parcursul către integrarea


europeană după obținerea independenței în 1990.
Aderarea la Uniunea Europeană în 2004 a reprezentat o
etapă semnificativă în consolidarea relațiilor cu statele
europene. Eforturile Lituaniei au inclus reforme
Lituania înainte și după aderarea în Uniunea
economice și instituționale menite să îndeplinească
Europeană
standardele europene. Participarea activă în cadrul
• Înainte de aderarea la Uniunea Europeană în 2004, Uniunii Europene a adus beneficii economice prin
Lituania a parcurs un drum complex de tranziție după accesul la fonduri și piața europeană. În domeniul
obținerea independenței în 1990. Această perioadă a securității, Lituania s-a angajat ferm în cadrul NATO,
fost marcată de reforme economice, democratice și consolidând legăturile cu aliații europeni și transatlantici
sociale menite să aducă țara la standardele pentru a asigura stabilitatea în regiunea baltică.
occidentale. După aderare, Lituania a beneficiat de
acces la fondurile europene, sprijinind proiecte de
infrastructură, dezvoltare regională și modernizare.
Aderarea la zona euro în 2015 a consolidat
integrarea economică și a adus beneficii în
gestionarea stabilității financiare. În domeniul
politicii externe și securității, aderarea la UE a
consolidat poziția Lituaniei în cadrul comunității
europene și al NATO, întărind astfel securitatea în
Actualitatea în economie ,justiție și dezvoltare a Lituaniei

• Economie: Lituania a avut o creștere economică semnificativă după aderarea la


Uniunea Europeană în 2004. Economia sa este orientată spre exporturi, cu sectoare
precum tehnologia informației, industria alimentară și producția de echipamente
electronice fiind importante. Politicile guvernamentale au vizat stimularea inovației și a
investițiilor străine.
• Justiție: Reformele sistemului judiciar au fost un aspect important în eforturile de
consolidare a statului de drept. Lituania a avut angajamente ferme pentru independența
și eficiența sistemului său judiciar. Totuși, au existat și dezbateri cu privire la
îmbunătățirea transparenței și a eficienței proceselor judiciare.
• Dezvoltare: Lituania a avut preocupări pentru dezvoltarea durabilă, inclusiv în
domeniul energetic. Diversificarea surselor de energie și investițiile în energii
regenerabile au fost priorități. De asemenea, politici pentru îmbunătățirea
infrastructurii, educației și serviciilor sociale au fost în centrul eforturilor de
dezvoltare.
Bibliografie

• https://ru.mfa.lt/ru/ru/dovro-pozhalobat-j-b-litbu/posetite-litbu/prab
itel-jstbo-i-politika-
• https://www.bbc.com/russian/international/2010/01/100110_in_dep
th_lithuania.amp

S-ar putea să vă placă și