Aportul politicii regionale în Europa de Est.

Beneficii reale
sau parțiale?
Consideraţii introductive

Pentru a înţelege aportul politicii regionale a Uniunii Europene în Europa de Est este
necesar să analizăm motivaţia aderării la Uniunea Europeană 1. Aderarea țărilor din Europa de
Est la Uniunea Europeană (UE) a fost determinată de o serie de motive complexe și variate.
Aceste motive diferă de la o țară la alta, dar există anumite tendințe și factori comuni care au
motivat aceste țări să caute integrarea în UE. Iată câteva dintre motivele principale:

1. Stabilitate și Securitate: Multe țări din Europa de Est au trecut prin perioade de
instabilitate și conflicte în secolul XX. Aderarea la UE le-a oferit o perspectivă de
stabilitate și securitate, bazată pe principiile democratice și statul de drept.
2. Economie: Aderarea la UE a deschis accesul la piața unică europeană, facilitând astfel
comerțul și investițiile. Țările au sperat să beneficieze de creșterea economică și să
îmbunătățească nivelul de trai prin integrarea într-un cadru economic mai vast.
3. Democrație și Drepturile Omului: Uniunea Europeană a impus standarde ridicate în
ceea ce privește democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului. Prin
aderarea la UE, țările din Europa de Est au fost motivate să îmbunătățească instituțiile
democratice și să adere la standardele europene.
4. Modernizare și Reforme Structurale: Procesul de aderare a impus țărilor din Europa
de Est să facă reforme structurale, să modernizeze economiile și să aducă legislația
națională în concordanță cu cea europeană. Aceste reforme au fost considerate
esențiale pentru dezvoltarea durabilă și pentru îndeplinirea standardelor UE.
5. Identitate Europeană: Mulți lideri și cetățeni din Europa de Est au văzut aderarea la
UE ca o întoarcere la familia europeană, după ani de izolare politică și ideologică în
timpul Războiului Rece. Aderarea a fost percepută ca o posibilitate de a deveni parte a
unei comunități mai mari, bazate pe valori comune.
6. Securitate Geopolitică: În contextul schimbărilor geopolitice, aderarea la UE a fost
considerată o modalitate de a se proteja împotriva eventualelor amenințări geopolitice
și de a consolida parteneriatele regionale.
7. Fonduri Europene: Prin aderare, țările din Europa de Est au avut acces la fonduri
europene destinate dezvoltării regionale, infrastructurii și altor proiecte. Aceste fonduri
au reprezentat o resursă importantă pentru modernizare și convergență economică.

1
Dinu, M. (2017). "Determinants of European Union Enlargement: A Panel Data Analysis." Romanian Journal of
European Affairs, 17(2), 57-72.
Politica de coeziune și politica regională a Uniunii Europene (UE)

Recunoscând importanța politicii regionale, Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene (TFUE) dedică 5 articole2 „coeziunii economice, sociale și teritoriale”.

Politica de coeziune și politica regională 3 a Uniunii Europene (UE) consolidează

coeziunea economică, socială și teritorială în statele membre și regiunile UE, susținând
crearea de locuri de muncă, competitivitatea, creșterea economică, îmbunătățirea calității
vieții și tranziția verde și digitală.

Pentru a atinge aceste obiective, UE a rezervat 392 de miliarde de euro pentru

coeziunea sa economică, socială și teritorială, alocate prin intermediul unor fonduri specifice 4
precum:

- Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), pentru a investi în dezvoltarea

socială și economică a tuturor regiunilor și orașelor UE.
- Fondul de coeziune (FC), pentru a investi în mediu și în transporturi în țările mai
puțin prospere ale UE.
- Fondul social european Plus (FSE+), pentru a sprijini crearea de locuri de muncă și
a crea o societate echitabilă și favorabilă incluziunii sociale în țările UE.
- Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) pentru a sprijini regiunile cele mai afectate de
tranziția către neutralitatea climatică.

Cea mai mare parte a finanțării politicii de coeziune se concentrează asupra țărilor și
regiunilor europene mai puțin dezvoltate, pentru a le ajuta să recupereze decalajele și pentru a
reduce disparitățile economice, sociale și teritoriale care există încă în cadrul UE.

Fondul pentru o tranziție justă atenuează costurile socioeconomice generate de tranziția

climatică. Acesta sprijină diversificarea economică și reconversia teritoriilor în cauză și ajută
oamenii să se adapteze pe o piață a forței de muncă în schimbare.

Efectele pandemiei de coronavirus asupra situației economice a regiunilor UE sunt

abordate de REACT-EU, de asistența pentru redresare pentru coeziune și de teritoriile
Europei.

Politica regională în Europa de Est.

2
articolele 174-178 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)
3
Helen Wallace, Mark A. Pollack şi Alasdair A. Young, Elaborarea politicilor in Uniunea Europeană, ed.a VI-a
Cap. al X-lea
4
https://ec.europa.eu/regional_policy/policy/what/investment-policy_en?etrans=ro
 Politica regională în Europa de Est are un impact semnificativ asupra dezvoltării
socio-economice a regiunii. Aceasta implică eforturi concertate pentru reducerea disparităților
economice și sociale între regiuni, promovarea coeziunii și îmbunătățirea calității vieții
locuitorilor. În ciuda eforturilor depuse, evaluarea beneficiilor poate varia în funcție de
perspectiva și de regiune.

Iată câteva aspecte privind aportul politicii regionale în Europa de Est:

1. Reducerea Disparităților Economice:

a. Beneficii reale: Politica regională a contribuit la reducerea discrepanțelor
economice dintre regiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. Fondurile
europene au fost investite în infrastructură, inovare și antreprenoriat pentru a
sprijini regiunile mai puțin dezvoltate.
b. Parțiale: Cu toate acestea, în unele cazuri, impactul poate fi perceput doar pe
termen lung, iar anumite regiuni încă se confruntă cu provocări în ceea ce
privește dezvoltarea economică.
2. Coeziune Socială:
a. Beneficii reale: Politica regională a promovat coeziunea socială prin
finanțarea proiectelor destinate educației, sănătății și incluziunii sociale.
Aceasta a contribuit la reducerea decalajelor sociale și la îmbunătățirea
nivelului de trai al comunităților mai vulnerabile.
b. Parțiale: În unele regiuni, se pot observa încă provocări semnificative în ceea
ce privește accesul la servicii sociale și șansele egale pentru toți cetățenii.
3. Dezvoltarea Durabilă:
a. Beneficii reale: Politica regională a promovat proiecte de dezvoltare durabilă,
inclusiv investiții în energie regenerabilă, protecția mediului și conservarea
resurselor naturale.
b. Parțiale: Cu toate acestea, implementarea acestor proiecte poate fi uneori
afectată de dificultățile instituționale și de factorii economici.
4. Guvernanță și Instituții:
a. Beneficii reale: Politica regională a avut un impact pozitiv asupra guvernanței
și capacității instituționale în unele regiuni, promovând administrarea eficientă
a resurselor și transparența.
b. Parțiale: În unele cazuri, pot exista încă provocări legate de corupție și lipsa
de eficiență în administrația publică.
Motivația integrării a devenit realiate după integrarea în Uniunea Europeană a Europei
de Est?

Evaluarea în ce măsură motivarea țărilor din Europa de Est a fost atinsă după
integrarea în Uniunea Europeană (UE) este un proces complex și depinde de perspectiva din
care este analizată. În general, procesul de integrare în UE a avut atât rezultate pozitive, cât și
provocări pentru statele din Europa de Est. Iată câteva aspecte:

Rezultate pozitive:

1. Stabilitate și Securitate: Integrarea în UE a contribuit la consolidarea stabilității

politice și securității în regiune. Aceste țări au devenit parte a unui cadru politic mai
amplu, bazat pe principii democratice și stat de drept.
2. Dezvoltare Economică: Accesul la piața unică europeană a adus beneficii economice
semnificative. Creșterea comerțului și investițiilor străine, precum și absorbția de
fonduri europene, au contribuit la dezvoltarea economică în multe dintre aceste țări.
3. Modernizare și Reforme: Procesul de aderare a impus reforme structurale,
modernizare și alinierea la standardele europene. Acest lucru a condus la
îmbunătățirea infrastructurii, guvernării și a altor aspecte ale societății.
4. Democrație și Drepturile Omului: Aderarea la UE a adus cu sine cerințe stricte în
ceea ce privește democrația și drepturile omului. Aceste țări au fost motivate să
îmbunătățească guvernarea și să respecte standardele europene în aceste domenii.

Provocări și Aspecte Neclare:

1. Disparități Economice: Chiar dacă unele țări au beneficiat semnificativ de pe urma

integrării, există și disparități economice între statele membre ale UE. Unele țări din
Europa de Est au întâmpinat dificultăți în a se alinia cu nivelurile de dezvoltare ale
țărilor vestice.
2. Chestiuni Politice Interne: În unele cazuri, procesul de integrare a fost afectat de
instabilitatea politică internă și de schimbări de guverne, ceea ce a putut îngreuna
implementarea reformelor și a politicilor europene.
3. Probleme Sociale și Migrație: În unele țări, migrația forței de muncă către țările mai
dezvoltate din UE a dus la provocări sociale și economice, inclusiv pierderi de
specialiști și oameni tineri.

Scepticism față de UE:

 În anumite state, există un nivel de scepticism față de Uniunea Europeană, iar unele
guverne au manifestat reticențe față de anumite politici și direcții ale UE.

Politica agricolă comună (PAC)

Politica agricolă comună îi sprijină pe agricultori și caută să garanteze securitatea alimentară

a Europei5. Acest program este un exemplu privind dezvoltarea regională având următoarele
obiective:

- să îi sprijine pe fermieri și să îmbunătățească productivitatea agricolă, pentru o

aprovizionare stabilă cu alimente la prețuri accesibile;
- să îi protejeze pe agricultorii din Uniunea Europeană, astfel încât aceștia să-și poată
asigura un trai decent;
- să contribuie la combaterea schimbărilor climatice și la gestionarea durabilă a
resurselor naturale;
- să conserve zonele rurale și peisajele de pe întreg teritoriul său;
- să mențină vitalitatea economiei rurale prin promovarea locurilor de muncă din
sectorul agricol, din cel agroalimentar și din sectoarele asociate.

PAC definește condițiile care le vor permite agricultorilor să își îndeplinească multiplele
funcții în societate:

- Producția de alimente
- Dezvoltarea comunității rurale
- O agricultură durabilă

PAC a dezvoltat zonele rurale din Europa de Est dar în ultima perioadă datorită războiului
ruso-ucrainian au apărut provocări noi.

Provocările războiului Ruso-Ucrainean privind politica regională a Uniunii Europene.

Războiul aduce cu sine consecințe importante în multe domenii6. Astfel, în planul:

1. arhitecturii de securitate europene și globale post-Război Rece, în raport cu care

războiul ar fi trebuit sa fie lovitura de grație, aceasta s-a întărit, înregistrând:
a. creșterea prezenței militare americane pe continent si o reconfirmarea
leadership-ului american,
b. sporirea prezentei militare aliate pe flancul de est,
5
https://agriculture.ec.europa.eu/common-agricultural-policy/cap-overview/cap-glance_ro#aims
6
Războiul din Ucraina: consecințe, Școala Națională de Studii Politice și Adminstrative centrul de studii
strategice snspa.ro/en/css/
 c. consolidarea coeziunii în interiorul NATO,
d. întărirea relațiilor transatlantice prin amplificarea și întărirea colaborării cu
UE,
e. creșterea atractivității și întărirea Alianței Nord-Atlantice prin cererile de
aderare ale Finlandei și Suediei,
f. direcționarea în mai mare măsura a atenției și resurselor membrilor Alianței
spre întărirea securității lor colective.
g. în Uniunea Europeana, principalul efect l-a constituit un efort marcat de
înțelegere și adaptare la realitățile geopolitice ale continentului și lumii
contemporane, cu consecința revitalizării atenției acordate securității și
apărării;
2. competiției dintre marile puteri, care caracterizează sistemul international actual si
care tinde să se infiltreze în toate domeniile acestuia,
3. economic, consecințele războiului din Ucraina sunt la fel de importante, dacă nu chiar
mai importante, dată fiind propagarea lor în tot sistemul economic mondial. Între
acestea pot fi menționate:
a. Apariția perturbărilor în aprovizionarea cu energie, datorate atât diminuării
livrărilor, cât și schimbării fluxurilor acestora, ceea ce a dus la creșterea
accentuată a prețurilor, gazului, petrolului și cărbunelui (ca substitut),
accentuând inflația,
b. Apariția disfuncționalităților în aprovizionarea cu unele produse alimentare –
cereale îndeosebi - în care Ucraina (dar si Rusia) figurau ca mari exportatori
mondiali, ceea ce atras după sine tot o creștere marcată a prețurilor, cu impact
direct asupra situației materiale a consumatorilor,
c. Prelungirea și accentuarea sincopelor lanțurilor de aprovizionare pe plan
mondial, apărute ca urmare a pandemiei,
d. Creșterea accelerată a inflației, inclusiv în țările cu economii puternice,
e. Diminuarea veniturilor populației, cu impact potențial direct asupra păcii
sociale,
f. Încetinirea refacerii post-pandemice,
g. Încetinirea eforturilor de transpunere în practica a proiectelor privind crearea
“Economiei Verzi” (pe de o parte, necesitatea realizării acesteia cunoaște o
reconfirmare, pe de alta, eforturile de transpunere în practica suferă de pe
urma dificultăților in aprovizionarea cu energie),
 4. juridic, Curtea Penala Internațională deschizând proceduri de investigare a crimelor
de război comise de trupele ruse.
5. climatic - Războiul are și consecințe climatice, nu numai pe teritoriul Ucrainei, unde
exista centrale nucleare, dar și instalații ce produc și depozite de substanțe periculoase
pentru om, care, eliberate ca urmare a loviturilor militare, se pot propaga în atmosfera,
afectând zone mai mult sau mai puțin întinse în afara granițelor Ucrainei.

În ceea ce privește politica regională a Uniunii Europene privind statele din Europa de Est
având statutul de țari de linia întâi – “frontline state” – trebuie să sprijine prin fonduri
europene suplimentare economiile acestor țări afectate atât economic cât și social datorită
migrației populației din zonele de război. Sprijinul deci nu se referă exclusiv la domeniul
militar, ci are și o componentă economică pronunțată, care trebuie să mențină stabilitatea
politica cât mai mult timp cu putință.

În ansamblu, după cum se poate vedea, războiul din Ucraina este un eveniment major, cu
consecințe multiple și semnificative, care trebuie identificate, în totalitate, daca se poate,
pentru a fi capabili să le administram.

Concluzie

În concluzie, deși există provocări și aspecte neclare, în general, țările din Europa de Est
au experimentat beneficii semnificative din aderarea la UE, iar procesul de integrare a avut
un impact pozitiv asupra stabilității, economiei și dezvoltării acestor țări. Cu toate acestea,
există încă provocări și aspecte care necesită atenție și abordare pe termen lung.

Politica regională în Europa de Est a adus beneficii semnificative, dar există și provocări
și aspecte parțiale. Efectele depind adesea de modul în care sunt implementate și gestionate
programele, de gradul de angajament al autorităților locale și de contextul specific al fiecărei
regiuni. Este important să se continue eforturile pentru a asigura o distribuție echitabilă a
beneficiilor și pentru a consolida coeziunea în întreaga regiune.

Analiza evenimentelor actuale se observă că politica agricolă comună PAC 7, care este un
parteneriat între agricultură și societate 8, între Europa și agricultorii săi trebuie modificată ca
urmare a efectului războiului Rusia-Ucraina. În Europa de Est fermele au de dimensiuni mici
fapt care le fac vulnerabile, dar și în țări cu ferme mari precum Franța fermierii sunt
nemulțumiți.
7
Helen Wallace, Mark A. Pollack şi Alasdair A. Young, Elaborarea politicilor in Uniunea Europeană, ed.a VI-a
Cap. al VIII-lea
8
https://agriculture.ec.europa.eu/common-agricultural-policy/cap-overview/cap-glance_ro,
Bibliografie

1. Războiul din Ucraina: consecințe, Școala Națională de Studii Politice și Adminstrative

centrul de studii strategice snspa.ro/en/css/
2. Dinu, M. (2017). "Determinants of European Union Enlargement: A Panel Data
Analysis." Romanian Journal of European Affairs, 17(2), 57-72.
3. https://ec.europa.eu/regional_policy/policy/what/investment-policy_en?etrans=ro
4. Helen Wallace, Mark A. Pollack şi Alasdair A. Young, Elaborarea politicilor in Uniunea
Europeană, ed.a VI-a Cap. al X-lea
5. Helen Wallace, Mark A. Pollack şi Alasdair A. Young, Elaborarea politicilor in Uniunea
Europeană, ed.a VI-a Cap. al VIII-lea
6. https://agriculture.ec.europa.eu/common-agricultural-policy/cap-overview/cap-
glance_ro,
7. https://www.mae.ro/node/1625
8. https://agriculture.ec.europa.eu/common-agricultural-policy/cap-overview/cap-
glance_ro#aims