POLITICA EUROPEANA

DE VECINATATE
 Politica Europeană de Vecinătate a apărut pentru prima oară în anul
2004 cu scopul de ajuta statele vecine cu Uniunea Europeană, să ajungă
la un nivel de dezvoltare economică, socială, culturală apropiat statelor
membre UE.
Politica Europeană de Vecinătate (PEV) propune un parteneriat cu
un set de obiective ambițioase pentru statele vecine UE, bazat pe
împartasirea acelorași valori politice și economice și reformarea
instituțională. De la bun început trebuie precizat că PEV include unele
promisiuni vagi legate de dialogul politic sporit și cooperarea în
domeniul securității.
 Obiectivul principal este de a împărtăși benificiile acestei extinderi cu statele din
vecinătate apropiată pentru care pe termen mediu nu există perspectiva de aderare la
uniunea europeană. Politica europeană de vecinatate a fost concepută în așa fel încât
să evite apariția unor linii de diviziune dintre Europa extinsă și vecinii acesteia,
oferindu-le statelor vecine posibilitatea de a participa la activitațile UE prin intermediul
unei colaborari politice si economice mai strânse.
Un alt obiectiv este cel stabilit prin Strategia Europeană de Securitate din 2003, şi
anume creşterea securităţii în vecinătatea Uniunii extinse.
Includerea în cadrul Politicii Europene de Vecinătate nu înseamnă neapărat ca statul
respectiv să devină un stat membru prin intermediul acestei politici. Doar după
realizarea unor progrese, îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga statul respectiv poate
adera la Uniunea Europeană.
 Începutul Politicii Europene de Vecinătate a avut loc în cadrul Consiliului
European de la Copenhaga din decembrie 2002, care a emis un comunicat:
“Actuala extindere creează condițiile pentru o Uniune cu perspective puternice de
creștere durabilă și de asumare a unui rol important în consolidarea stabilității,
păcii și democrației în Europa și în lume”. La fel se preciza că Uniunea Europeană
este interesată să întărească relațiile de cooperare regională și transfrontalieră cu
țările vecine, “ în scopul dezvoltării depline a potențialului regiunilor” și pentru “a
evita riscul unor noi linii de divizare în Europa”.
Aceasta a dus la formarea conceptului unei Europe extinse ce presupune
dezvoltarea de noi relații cu țările vecine din est, în funcție de nivelul lor de
dezvoltare politică, economică, socială.
 Realizarea politicii europene de vecinatăte are loc în două etape:

Prima etapă presupune stabilirea în strânsă colaborare cu statele vecine a unei agende de reforme.

A doua etapă oferă asistență pentru realizarea acestor obiective.

La prima etapă UE încheie cu statele vecine planuri de acțiune individuale în cadrul politicii europene de
vecinătate.

Planurile de acțiune acoperă o serie de domenii:

- dialogul si reforma politică

- relațiile comerciale și măsurile de pregătire a partenerilor pentru participarea graduală la piața internă a UE;

- precum și la politicile în domeniul afacerilor juridice și interne a energie, a transporturilor.

La etapa a doua statele partenere vor primi asistentă tehnică și financiară din partea UE pentru continuarea
procesului de reforme și integrare. După 2007 programele actuale de asistență au fost prelungite în cazul
Moldovei , dar și înlocuirea printr-un program nou numit Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat al
UE.
Statele incluse în Politica de Vecinătate Europeană:

Sudul Mediteranean: Algeria, Egipt, Israel, Iordania,

Liban, Libia, Maroc, Autoritatea Palestiniană, Siria,
Tunisia.

Caucazul de Sud : Armenia, Azerbaijan și Georgia.

Statele ex-sovietice : Belarus, Ucraina, Republica

Moldova și Federația Rusă.
 Avantajele politicii europene de vecinătate

Intensificarea ritmului de creştere economică Integrarea în cadrul altor alte politici europene:

-Dezvoltarea socială -Educaţia, pregătirea profesională şi tineretul

-Cercetarea
-Obţinerea posibilităţii de acces pe piaţa internă
-Probleme de mediu
-Accelerarea investiţiilor
-Politica audio-vizualului

-Cultura
 Elementele definitorii a PEV
•Documentul de strategie
•Planuri de acțiuni
•Rapoarte de țară
•Noul Instrument de Vecinătate și Parteneriat
 Documentele strategice stabilesc principiile, scopurile geografice, metodologia de
implementare a instrumentelor PEV si problematica cooperarii regionale. Acestea includ și
programe multianuale orientative prin care se determină prioritățile de asistență și de finanțare
a programelor.

Rapoartele de țară sunt documente de analiză a relațiilor bilaterale, a situației politice,

instituționale, economice și sociale a țării partenere și a progreselor înregistrate. Rapoartele se
întocmesc periodic, de către Comisie, în colaborare cu structurile de cooperare ale acordurilor
de parteneriat sau asociere.

Resursele financiare sunt furnizate prin intermediul Noului Instrument de Vecinătate și

Parteneriat , care, începând cu anul 2007, va înlocui programele de asistență individuală, cum
ar fi TACIS.
 Planurile de acțiuni sunt semnate cu fiecare stat în parte. Planurile de acțiuni prevăd colaborări în următoarele
domenii: respectarea valorilor comune, dialogul politic, dezvoltare economică și socială, comerț, piață internă și
reforme legislative, cooperarea în domeniul justiției, al libertății și securității, integrarea în rețele de infrastructură,
politica socială și contacte. Planurile de acțiuni nu prevăd crearea unor instrumente și mecanisme și susțin
realizarea obiectivelor deja existente. Planurile de Actiuni PEV constituie unul dintre instrumentele-cheie în
vederea implementării Politicii Europene de Vecinătate.

În Planurile de acțiuni urma să fie definit un set de priorităţi, a căror atingerea se va solda cu o apropiere de
UE. Aceste priorităţi acoperă mai multe domenii:

DIALOG POLITIC: - lupta împotriva terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă; rezolvarea
conflictelor

POLITICA ECONOMICA SI SOCIALA: - participarea într-un număr de programe UE; îmbunătăţirea interconexiunii şi
a legăturilor fizice cu UE

COMERT: - se prevede o deschidere mai mare a pieţei, în concordanţă cu principiile OMC şi standardele UE

JUSTITIE SI AFACERI DE INTERNE: - o mai apropiată cooperare în domenii precum: managementul frontierelor,
migraţia, lupta împotriva terorismului, traficul cu fiinţe umane, droguri şi arme, spălarea banilor.
 Planul de Acțiuni UE-Moldova a fost adoptat în februarie 2005 de către
Consiliul de Cooperare UE-Republica Moldova. Pe 4 decembrie 2006, Comisia
Europeană a evaluat implementarea Planului de Actiuni UE-Moldova pe parcursul
primelor 18 luni si a facut public Raportul de Progres în cadrul Politicii Europene
de Vecinătate.
Entuziasmul oficialilor europeni nu este împărtăşit în aceeaşi măsură la
Chişinău. Autorităţile noastre nu sunt foarte încântate de noua abordare
enunţată de Comisia Europeană. Atât Guvernul, cât şi Ministerul Afacerilor
Externe şi Integrare Europeană nu au salutat până în prezent nouă viziune de
revitalizare a PEV, în acelaşi timp, s-au abţinut, de la orice critică deschisă în
adresa propunerilor făcute de Comisia Europeană.
 De ce participă Moldova la Politica Europeană de Vecinătate?

Republica Moldova, de rând cu alte state din fosta Uniune Sovietică – Ucraina,
Belarus, Georgia, Azerbaidjan şi Armenia, este unul din statele participante la PEV.
După aderarea României la Uniunea Europeană, Moldova a devenit vecin direct cu
UE, un aşa-zis „nou vecin” al Europei. Acest lucru a determinat statele UE să atragă
mai multă atenţie proceselor care au loc în Republica Moldova şi problemelor de
ordin politic, economic, social cu care se confruntă Republica Moldova la momentul
actual, deoarece aceste probleme sunt potenţiale surse de instabilitate atât pentru
Moldova, cât şi pentru restul UE.
 PEV deschide noi perspective pentru dezvoltarea unor relaţii mai strânse cu UE şi
pentru apropierea Moldovei de modelul politic şi economic european. Participarea la PEV
ne va aduce mai multe beneficii :
- participarea la piaţa unică şi alte politici comunitare,
- asistenţă tehnică şi financiară din partea UE,
- posibilitatea acordării unor facilităţi pentru vize.

În plus, PEV prevede un sprijin mai mare din partea UE în procesul de reglementare
transnistreană, un obiectiv urmărit de autorităţile de la Chişinău de mai multă vreme.
Bibliografie:

htttp://www.ipp.md/Strategia Europeană

http://ec.europa.eu/world/enp/index_en.htm

http://www.globescan.com/news_archives/bbcpoll06-3.html.

http://2011.europa.md/subpagina/arata/43/UE-Moldova