Universitatea din Craiova

Facultatea de Științe Sociale

Specializarea RISE Anul 1, Semestrul al II-lea,

Anul universitar 2021-2022

Disciplina: POLITICILE COMUNE ALE UNIUNII EUROPENE

Student: Vînătoru Alexandru-Cristian

Subiect: Politica de mediu europeană

CUPRINS
Introducere

Capitolul 1:Recenzia literaturii

Capitolul 2: Identificare in baza eur-lex a documentelor relevante pentru domeniul de politici

europene ales

Capitolul 3: Identificarea instituțiilor UE cu rol în adoptarea și împlementarea politicii

europene selectate

Concluzii

Bibliografie

Introducere:

Uniunea Europeană oferă asistență țărilor și comunităților din Europa și din restul
lumii atunci când acestea se confruntă cu dezastre majore sau cu urgențe umanitare. Țările
Uniunii Europene reprezintă cel mai mare donator în ceea ce privește ajutorul umanitar, acest
ajutor fiind echivalentul procentului de 1% din bugetul anual total al Uniunii Europene,
aproximativ 4 euro pentru fiecare cetățean al UE.

Acțiunile UE sunt ghidate de principiile umanității, neutralității, imparțialității și

independenței. Ajutorul se acordă prin intermediul a peste 200 de organizații și agenții
partenere internaționale și locale și beneficiază de sprijinul a mii de voluntari europeni.

Prin intermediul unui mecanism de protecție civilă, Uniunea Europeană își exercită
forța de coordonare a răspunsurilor în situații de criză europene, dar și la nivel internațional.
În cazul unor situații de urgență, asistența este oferită de echipe special echipate sau experți
care evaluează și coordonează sprijinul chiar în domeniu, acesta capătând diverse forme:
limente, adăposturi și echipamente, echipe speciale, evaluări și servicii. Când un dezastru
copleșește capacitatea unei țări de a-l controla, alte state participante intervin și oferă
asistență.

În ceea ce privește alegerea temei, pot argumenta faptul că aceasta a fost aleasă prin
prisma importanței deosebite pentru buna funcționare a societății. Situsțiile de criză au existat
și vor exista pentru totdeauna, și este important de văzut care sunt soluțiile pe care europenii
le pot lua pentru diminuarea efectelor, pentru evitarea situațiilor dezastruoase pe viitor.
Ajutorul umanitar este o chestiune ce ține foarte mult de natura umană. Cum societățile sunt
formate din oameni, este de datoria noastră să ne implicăm în astfel de cazuri. Alegerea
subiectului a fost influențată și de actualitatea acestuia, date fiind și evenimentele care se
desfășoară la granița Uniunii Europene

Capitolul 1:Recenzia literaturii

 În lucrarea „Citizen Humanitarianism at European Borders” este explorată tendința
emergentă a formelor de ajutorare a altora conduse de cetățeni la granițele Europei. În ultimii
ani, granițele Europei au devenit noi locuri de intervenție pentru actorii umanitari tradiționali
și agențiile guvernamentale, dar și, din ce în ce mai mult, pentru inițiativele de voluntariat și
activist conduse de cetățeni „obișnuiți”. Această carte își propune să interogheze relația
schimbătoare dintre umanitarism, securitizarea regimurilor de frontieră și migrație și
cetățenie. Examinând în mod critic caracterul „do it yourself” al practicilor de ajutor pentru
refugiați efectuate de non-profesioniști care se unesc pentru a ajuta în moduri informale și
spontane, volumul ia în considerare măsura în care aceste noi practici umanitare provoacă
conceptualizările stabilite ale apartenenței, apartenenței și cetățeniei active. . Bazându-se pe
studii de caz din țări din întreaga Europă, inclusiv Grecia, Turcia, Italia, Franța și Rusia. 1
În lucrarea „The Influence of News Coverage on Humanitarian Aid: The Bureaucrats’
Perspective” se examinează dacă și cum știrile influențează alocările guvernelor de ajutor
umanitar, din perspectiva birocraților de rang înalt implicați în astfel de luare a deciziilor.
Folosind rare interviuri aprofundate cu 30 de directori și factori de decizie seniori din 16
dintre cele mai mari țări donatoare din lume, s-a descoperit că majoritatea acestor birocrați
credeau că acoperirea știrilor naționale cu debut brusc poate crește nivelul ajutorului umanitar
de urgență alocat unei crize. Ei au spus că această influență a operat prin declanșarea altor
instituții de responsabilitate (public, societate civilă, aleși) care au făcut presiuni asupra
birocrațiilor de ajutor pentru a anunța finanțare suplimentară. Aceste constatări au implicații
importante pentru donatorii guvernamentali, organizațiile de știri și agențiile de ajutor și
pentru înțelegerea noastră mai largă a modului în care acoperirea știrilor poate influența
politica externă.2

În lucrarea „Emotion strategies of EU-based human rights and humanitarian Civil

society Organizations (CSOs) in times of populism” se analizează modul în care strategiile
organizațiilor societății civile (OSC) bazate pe Uniunea Europeană (UE) au evoluat în
contextul ascensiunii populismului, cu un accent specific pe rolul emoțiilor. Acest articol
arată, de asemenea, cum au evoluat strategiile OSC-urilor bazate pe emoții (inclusiv blamarea
și rușinea, denigrarea, stimularea și selecția compasiunii) în contextul ascensiunii
populismului. Datele sunt preluate din interviuri semi-structurate, documente de poziție,
comunicate de presă și discursuri de la OSC-uri cheie bine stabilite la nivelul UE. 3

În lucrarea „Citizen aid: grassroots interventions in development and

humanitarianism” se ia în considerare creșterea constantă a formelor de ajutor și dezvoltare la
scară mică, finanțate din privat. Acesta observă creșterea constantă a acestor activități,
1
Maria, Gabrielsen Jumbert, Elisa, Pascucci, Citizen Humanitarianism at European Borders, Routledge, 2021,
cap. 1-12, https://doi.org/10.4324/9781003094852
2
Martin Scott, Mel Bunce & Kate Wright, The Influence of News Coverage on Humanitarian Aid: The
Bureaucrats’ Perspective, Journalism Studies, VOL. 23, NO. 2, 2022, pp 167-186,
DOI: 10.1080/1461670X.2021.2013129
3
Rosa Sanchez Salgado, Emotion strategies of EU-based human rights and humanitarian Civil society
Organizations (CSOs) in times of populism, European Politics and Society, VOL. 24, NO. 4, 2021, pp
550-566, DOI: 10.1080/23745118.2020.1801185
inclusiv în sudul global, precum și în nord, cum ar fi în contextul recentei crize europene a
refugiaților. Ea ia în considerare poziția lor față de formele de ajutor mai instituționalizate ;
abordări metodologice și provocările acestora; și întreabă ce dimensiuni politice pot avea
aceste inițiative. Având în vedere criticile sale și dezechilibrele implicite de putere, sugerează
că ajutorul pentru cetățeni merită o atenție academică mai sistematică. 4

În lucrarea „Building the ASEAN Center for Humanitarian Assistance and Emergency
Response - Is ASEAN learning from the experience of the European Civil Protection
Mechanism? ” este analizată dezbaterea emergentă asupra influenței europene în Asia de Sud-
Est, ținând cont de modul în care procesele de transfer de politici și instituții pot determina
constructorii regiunii ASEAN să învețe din experiența UE. Mai exact, discutând cazul
managementului dezastrelor, acest studiu susține că rezolvarea independentă a problemelor nu
oferă o explicație adecvată a evoluțiilor ASEAN. În schimb, extragerea lecțiilor și emularea
sunt sugerate ca cele două mecanisme fundamentale cele mai relevante care pot explica
adoptarea treptată și selectivă a unui model de cooperare în caz de dezastre asemănător UE. 5

Capitolul 2: Identificare in baza eur-lex a documentelor relevante pentru domeniul de politici

europene ales

În Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9

iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională–
Europa globală, de modificare și de abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului
European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului
European și al Consiliului și al Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului
(Text cu relevanță pentru SEE) regăsim următoarele: regulamentul ca tip de document,
capitolele I-V, ca principii avem pricipiul previzibilității, subsidiarității, adiționalității; ca
obiective regăsim afirmarea și promovarea valorilor, principiilor și intereselor fundamentale
ale Uniunii în întreaga lume, reducerea și, pe termen lung, eradicarea sărăciei și obiectivul de
a aloca 7,5 % din cheltuielile anuale din cadrul financiar multianual în anul 2024 și 10 % în
2026 și în 2027 pentru obiectivele în materie de biodiversitate. Ca și prezentare generală,
Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională este
conceput pentru a susține și promova valorile, principiile și interesele fundamentale ale
Uniunii Europene (UE) la nivel mondial. Au rolul de a crește eficacitatea politicilor externe și
de ale ale coordona cu cele interne.

În Regulamentul (UE) 2021/888 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL

CONSILIULUI din 20 mai 2021 de instituire a Programului „Corpul european de solidaritate”
și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2018/1475 și (UE) nr. 375/2014 (Text cu relevanță
4
Anne-Meike Fechter & Anke Schwittay, Citizen aid: grassroots interventions in development and
humanitarianism, Third World Quarterly, VOL. 40, NO. 10, 2019, pp 1769-1780,
DOI: 10.1080/01436597.2019.1656062
5
Angela, Pennisi di Floristella, Building the ASEAN Center for Humanitarian Assistance and Emergency
Response - Is ASEAN learning from the experience of the European Civil Protection Mechanism?,
Kolleg-Forschergruppe (KFG) “The Transformative Power of Europe“ Freie Universität Berlin, NO. 62, 2015,
http://userpage.fu-berlin.de/kfgeu/kfgwp/wpseries/WorkingPaperKFG_62.pdf
pentru SEE) regăsim următoarele: regulamentul ca tip de document; capitolele I-XII;
principiile proporționalității, solidarității si cel de „a nu prejudicia”; ca obiective regăsim
creșterea implicării tinerilor și a organizațiilor în activități de solidaritate accesibile și de
înaltă calitate și facilitarea implicării tinerilor în calitate de cetățeni activi. Ca și prezentare
generală, Programul „Corpul european de solidaritate” (CES) urmărește să crească implicarea
tinerilor și a organizațiilor în activități de solidaritate accesibile și de înaltă calitate, în primul
rând în voluntariat, ca modalitate de consolidare a coeziunii, a solidarității, a democrației, a
identității europene și a cetățeniei active în Uniunea Europeană (UE) și în afara ei.

În REGULAMENTUL (UE) 2021/821 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL

CONSILIULUI din 20 mai 2021 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul
exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de
produse cu dublă utilizare (reformare) regăsim: regulamentul ca tip de document; capitolele
I-X; principiile obligației de diligență, foto-luminiscenței și al tubului Pilot; obiectivul general
este de control al comerțului. Ca și prezentare generală, regulamentul instituie norme la
nivelul Uniunii Europene (UE) pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere,
asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare.

În REGULAMENTUL (UE) 2021/522 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL

CONSILIULUI din 24 martie 2021 de instituire a unui program de acțiune a Uniunii în
domeniul sănătății („programul «UE pentru sănătate»”) pentru perioada 2021-2027 și de
abrogare a Regulamentului (UE) nr. 282/2014 (Text cu relevanță pentru SEE) regăsim:
regulamentul ca tip de document; capitolele I-VI; principiile subsidiarității, proporționalității;
obiectivul de a asigurare a unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă
și consolidarea sistemelor de sănătate prin îmbunătățirea rezilienței acestora și a eficienței
resurselor. Ca și prezentare generală, acest program sprijină și completează politicile naționale
pentru promovarea și îmbunătățirea sănătății umane în Europa și asigură protecția sănătății
umane în toate politicile și activitățile UE.

În Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013

de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională (reformare)
regăsim: directiva ca tip de document; articolele 1-33; principiile solidarității și al distribuirii
echitabile a răspunderii între statele membre, inclusiv pe plan financiar și al nereturnării; obiectivul
general de stabilirea unor standarde pentru primirea solicitanților în statele membre. Ca și prezentare
generală, directiva creează norme ale Uniunii Europene (UE) privind condițiile de viață pentru
solicitanții de protecție internațională (solicitanții de azil sau persoanele care solicită protecție
subsidiară) care așteaptă examinarea cererii lor. Aceste norme trebuie să contribuie la prevenirea
circulației persoanelor în diferite țări ca urmare a variațiilor legate de condițiile de viață.

Capitolul 3: Identificarea instituțiilor UE cu rol în adoptarea și împlementarea politicii

europene selectate

Parlamentul European: Punerea în aplicare a politicii privind ajutorul umanitar trebuie

să fi e decise în comun de către Parlamentul European și de către Consiliu. Deputaţii europeni
au căpătat un rol legislativ în politica UE de acordare a ajutorului umanitar, care are ca
obiectiv acordarea de asistenţă, salvarea și protejarea populaţiilor ţărilor terţe victime ale unor
calamităţi naturale sau provocate de om. Parlamentul European și Consiliul sunt chemate să
definească modalităţile de funcţionare a noului Corp voluntar european care vizează stabilirea
unui cadru pentru contribuţiile comune ale tinerilor europeni la acţiunile Uniunii în domeniul
ajutorului umanitar.

Consiliul European: Întrucât asistența umanitară reprezintă o competență paralelă

partajată între UE și statele membre, Consiliul nu are putere de decizie cu privire la chestiuni
operaționale, cum ar fi valoarea finanțării care urmează să fie acordată drept răspuns la crize
specifice.În schimb, Consiliul are un rol important în definirea poziției UE cu privire la țări și
regiuni terțe prin adoptarea de concluzii ale Consiliului.
În ceea ce privește aspectele umanitare, acest lucru înseamnă adesea lansarea de apeluri
adresate părților relevante în vederea soluționării conflictelor care stau la baza crizelor
umanitare, precum și promovarea respectării dreptului internațional umanitar.

Comisia Europeană: UE este unul dintre cei mai importanți furnizori de ajutor
umanitar din lume. În fiecare an, ajutoarele acordate de Comisie ajung la peste 120 de
milioane de victime ale conflictelor și catastrofelor. Asistența este asigurată prin două
instrumente principale, ajutorul umanitar și protecția civilă.
Un rol deosebit de important îl are Direcția generală de Protecție civilă și Operațiuni
Umanitare Europene, principala misiune a acestuia fiind aceea de a proteja vieți, de a preveni
și alina suferința și de a apăra integritatea și demnitatea celor afectați de catastrofe naturale și
de crize provocate de om. Protecția civilă și ajutorul umanitar sunt complementare. În cazul
ajutorului umanitar, departamentul de protecție civilă și operațiuni de ajutor umanitar al
Comisiei Europene împărtășește competența cu statele membre ale UE și, împreună, sunt unul
dintre principalii donatori umanitari la nivel mondial. În ceea ce privește protecția civilă, UE
își asumă un rol de sprijin, coordonând contribuțiile voluntare de asistență în natură din partea
țărilor care participă la Mecanismul UE de protecție civilă. Bugetul său umanitar anual este de
puțin peste 1 miliard EUR și ajută anual milioane de oameni de pe tot globul.

De asemenea, în politica de ajutor umanitar intervin și comisarii europeni, unul dintre aceștia
fiind Janez Lenarčič, comisar în domeniul de management de criză. Principalele sale atribuții
sunt securizarea Mecanismului de protecție civilă al UE, coordonarea activității privind o mai
bună prevenire și pregătire pentru situații de urgență și promovarea și dezvoltarea unei
abordări integrate a crizelor, astfel încât politicile să abordeze ajutor urgent și soluții pe
termen lung.

Concluzii: Modul de aplicare a politicii in cadrul UE si in state membre

„Acţiunile Uniunii în domeniul ajutorului umanitar se desfăşoară în cadrul principiilor

şi al obiectivelor acţiunii externe a Uniunii. Aceste acţiuni vizează, în mod punctual, să acorde
asistenţă şi ajutor populaţiei din ţările terţe, victime ale unor catastrofe naturale sau provocate
de om, precum şi să le protejeze pentru a face faţă nevoilor umanitare care apar în aceste
situaţii diferite. Acţiunile Uniunii şi ale statelor membre se completează şi se susţin
reciproc”.6 Politica se aplică în statele membre prin deciziile luate de institițiile UE. Multe
dintre deciziile ce vizează această politică sunt luate prin intermediul unor documente, precum
6
Tratatul de la Lisabona, Capitolul 3, Titlul III, Articolul 214
regulamentele, care au un caracter de aplicare obligatoriu, statele fiind nevoite să se
comformeze.
De asemena, politica este implementată și prin intermediul organizațiilor internaționale care
definitivează implementarea acţiunilor de ajutor umanitar ce operează sub Acordurile cadru
de parteneriat cu DG ECHO sunt Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, Federaţia
Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, Organizaţia Mondială pentru
Migraţie şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Comitetul Internaţional al Crucii Roşii este de
multe ori, datorită prezenţei agenţiilor sale peste tot în lume, organizaţia care poate acordă cel
mai rapid ajutor umanitar regiunilor lovite de catastrofe naturale neprevăzute.

Bibliografie:

1. Fechter, Anne-Meike, Schwittay, Anke, Citizen aid: grassroots interventions in

development and humanitarianism, Third World Quarterly, VOL. 40, NO. 10, 2019,
pp 1769-1780, DOI: 10.1080/01436597.2019.1656062
2. Gabrielsen Jumbert , Maria, Pascucci,Elisa, Citizen Humanitarianism at European
Borders, Routledge, 2021, cap. 1-12, https://doi.org/10.4324/9781003094852
3. Pennisi di Floristella, Angela, Building the ASEAN Center for Humanitarian
Assistance and Emergency Response - Is ASEAN learning from the experience of the
European Civil Protection Mechanism?, Kolleg-Forschergruppe (KFG) “The
Transformative Power of Europe“ Freie Universität Berlin, NO. 62, 2015,
http://userpage.fu-berlin.de/kfgeu/kfgwp/wpseries/WorkingPaperKFG_62.pdf
4. Sanchez Salgado, Rosa, Emotion strategies of EU-based human rights and
humanitarian Civil society Organizations (CSOs) in times of populism, European
Politics and Society, VOL. 24, NO. 4, 2021, pp 550-566, DOI:
10.1080/23745118.2020.1801185

5. Scott, Martin, Bunce, Mel, Wright, Kate, The Influence of News Coverage on
Humanitarian Aid: The Bureaucrats’ Perspective, Journalism Studies, VOL. 23, NO.
2, 2022, pp 167-186, DOI: 10.1080/1461670X.2021.2013129

Resurse online:
http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/publicatii/politica_aud_brosura_nr.2_.pdf
https://ec.europa.eu/commission/commissioners/2019-2024/lenarcic_en
https://ec.europa.eu/info/departments/european-civil-protection-and-humanitarian-aid-
operations_en
https://ec.europa.eu/info/policies/humanitarian-aid-and-civil-protection_ro
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/164/ajutorul-umanitar