PRINCIPIILE ùI OBIECTIVELE REFORMEI GUVERNANğEI EUROPENE

DR. POPA TEODOR

Facultatea de ùtiinĠe EconomiceUniversitatea din Oradea,
horia_ardeleanu@yahoo.com

The right of European Union is under continuous development, a phenomenon determined

by the demands and realities of a complex process of European integration. This article
analyses the principles and the objectives of the reform of European governess.

1. Necesitatea reformei guvernanĠei

Integrarea europeană a asigurat aproape 50 de ani de stabilitate, pace úi prosperitate
economică, contribuind la ridicarea standardului de viaĠă, la crearea pieĠei interne (unice) úi
la consolidarea poziĠiei UE pe plan mondial.

Aceste rezultate pozitive care, în opinia Comisiei, nu ar fi fost posibile dacă Ġările membre
ar fi acĠionat individual au fost obĠinute prin mijloace democratice, edificarea UE bazându-
se pe statul de drept. UE a fost învestită cu un mandat democratic dublu, prin Parlamentul
European, care reprezintă cetăĠenii Uniunii úi, respectiv, prin Consiliu, care reprezintă
guvernele alese din Ġările membre.

Comisia a identificat următoarele cauze ale adâncirii „faliei" între UE úi cetăĠenii pe care
trebuie să-i servească:
− UE este percepută ca fiind incapabilă să acĠioneze eficient în care necesitatea unei
astfel de acĠiuni este deosebit de necesară (exemplu: úomajul, securitatea
alimentară, Criminalitatea, conflictele de la graniĠele sale úi rolul UE pe plan
mondial).
− Chiar úi în situaĠiile în care UE reuúeúte să acĠioneze eficient, s-a constatat că sunt
rare cazurile în care acĠiunile respective aduc credit Uniunii, deoarece cetăĠenii nu
conútientizează faptul că ameliorările semnalate pe linia drepturilor úi a calităĠii
vieĠii sunt determinate mai degrabă de măsurile luate la nivelul UE, decât de
deciziile adoptate de guvernele naĠionale.
− ğările membre nu îúi informează cetăĠenii în mod corespunzător asupra acĠiunilor
UE sau asupra a ceea ce întreprind statele respective în cadrul UE. S-a constatat,
de asemenea, că Ġările membre blamează prea uúor instituĠiile comunitare pentru
deciziile dificile (pentru cetăĠeni) luate de acestea, deúi deciziile respective au fost
luate de comun acord sau, mai mult, au fost propuse chiar de Ġările membre.
− MulĠi cetăĠeni nu cunosc diferenĠele dintre instituĠii úi, în consecinĠă, nu înĠeleg
cine adoptă deciziile care îi afectează úi nu privesc instituĠiile ca pe niúte
intermediari eficienĠi pentru opiniile úi preocupările lor.

Pornind de la aceste realităĠi, Comisia a ajuns la concluzia că se impune o reformă a

guvernanĠei europene. NoĠiunea de guvernanĠă este de data mai recentă dar, deúi la crearea
305
CEE (1957) nu se utiliza, încă, această noĠiune, instituĠiile europene au satisfăcut de la
început cerinĠele ei esenĠiale (în special în ceea ce priveúte consolidarea drepturilor omului,
reglementările democratice, deschiderea, eficacitatea úi coerenĠa statului de drept).

ImportanĠa deosebită care se acordă reformei guvernanĠei este scoasă pregnant în evidenĠă
de faptul că între obiective strategice ale mandatului actualei Comisii, se numără:

1. Promovarea formelor noi ale guvernantei europene, astfel încât cetăĠenii să aibă un
cuvânt mai spus în privinĠa modului de funcĠionare a UE; instituĠiile să activeze úi mai
transparent, în special prin reforma Comisiei (care ar trebui sa fie un exemplu pentru alte
instituĠii); să fie realizate unele forme noi de parteneriat între diverse niveluri ale
guvernantei din Europa; să se asigure o contribuĠie distinctă úi activă la dezvoltarea
guvernantei mondiale.

2. O Europă mai stabilă, cu o „voce" mai puternică în lume. Prioritatea principală va fi

reprezentată de asigurarea succesului extinderii úi de promovare a unei politici reale de
cooperare cu Ġările vecine. De asemenea, se va urmări realizarea unei cooperări mai strânse
între instituĠiile europene úi Ġările membre asigurarea pentru Europa a rolului de lider în
edificarea noii economii globale.

3. O nouă agendă economică úi socială, ceea ce înseamnă modernizarea economiei pentru

epoca digitală (într-un mod care să stimuleze folosirea forĠei de muncă úi dezvoltarea
durabilă) úi remodelarea sistemului de protecĠie socială;

4. O calitate mai bună a vieĠii considerându-se că vor trebui găsite rezolvări eficiente ale
problemelor ce afectează viaĠa zilnică a cetăĠenilor úi în special ale celor legate de mediu,
securitate alimentară, drepturi ale cetăĠenilor, justiĠie úi securitate împotriva crimei.

Prin reforma guvernantei europene se urmăreúte o utilizare mai bună a puterilor încredinĠate
de cetăĠenii UE. În ultima instanĠă, reforma trebuie să asigure o legătură mai strânsă între
Uniune úi cetăĠenii săi úi o creútere a eficacităĠii politicilor comunitare.

2. Principiile de bază ale unei bune guvernanĠe

La baza unei bune guvernante úi a schimbărilor propuse în Cartea Albă stau următoarele
cinci principii: deschiderea, participarea, responsabilitatea, eficacitatea úi coerenĠa.

Deschiderea. InstituĠiile ar trebui să funcĠioneze într-o manieră mai transparentă,

practicând, împreună cu Ġările membre, o comunicare activă în ceea ce priveúte deciziile
UE. Limbajul folosit de instituĠii trebuie să fie accesibil úi clar pentru publicul larg, aceasta
prezentând o importanĠă specială pentru creúterea încrederii cetăĠenilor în instituĠii,
caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate.

Participarea. Calitatea, pertinenĠa úi eficacitatea politicilor UE depind de asigurarea unei

largi participări a cetăĠenilor în toate stadiile politicilor, de la concepĠie la implementare.
Ameliorarea participării va trebui să conducă la sporirea încrederii în rezultatul final úi în
instituĠiile care elaborează diverse politici. Într-o proporĠie hotărâtoare, participarea depinde
însă de guvernele centrale, care trebuie să apeleze la participarea tuturor celor interesaĠi,
când se elaborează úi se implementează politicile UE.

306
Responsabilitatea. Rolurile fiecăruia în procesul legislativ úi executiv trebui precizate mai
clar. Fiecare instituĠie a UE trebuie să explice acĠiunile sale în Europa úi să-úi asume
responsabilitatea pentru acĠiunile respective. De asemenea, sunt necesare o claritate úi o
responsabilitate mai mari din partea Ġărilor membre úi a tuturor celorlalĠi care participă la
elaborarea úi implementarea politicilor UE.

Eficacitatea. Politicile trebuie să fie eficace úi să intervină la momentul oportun. Acestea

trebuie să producă rezultatele scontate, plecând de la stabilirea unor obiective clare úi de la
evaluarea impactului viitor úi, dacă este cazul, la experienĠele anterioare.

CoerenĠa. Politicile úi acĠiunile întreprinse trebuie să fie coerente úi uúor de înĠeles, în UE,
coerenĠa tinde să devină tot mai necesară, ca efect al acĠiunii următorilor factori:
− sporirea numărului sarcinilor;
− diversitatea mai mare ca rezultat al extinderii;
− transcederea limitelor politicilor sectoriale (pe baza cărora a fost justificată UE) de
către modificări cumpăr fi cele ale climei sau evoluĠia demografică;
− implicarea tot mai mare a autorităĠilor regionale úi locale în politicile UE. Fiecare
dintre principiile menĠionate mai sus este esenĠial pentru realizarea unei
guvernante mai democratice, dar în opinia Comisei, ele nu pot fi transpuse în
practică prin acĠiuni separate. Se consideră, totodată, ca politicile nu pot fi eficiente
dacă ele nu sunt elaborate, implementate aplicate de o manieră mai participativă.

3. Cele patru secĠiuni de propuneri

Propunerile de schimbări prezentate în Cartea Albă au fost grupate în patru secĠiuni:
creúterea gradului de participare a actorilor la elaborarea úi implementarea politicilor UE;
politici, reglementări/úi rezultate mai bune; consolidarea legăturii între Guvernanta
Europeană úi rolul rolului instituĠiilor.

A. Sporirea transparenĠei modului de funcĠionare a UE

DemocraĠia depinde de capacitatea cetăĠenilor de a lua parte 'ta dezbaterile publice.
Comisia consideră că pentru aceasta, cetăĠenii trebuie să aibă acces la documente credibile
privind problemele europene úi să fie m măsură să urmărească în detaliu fiecare etapă a
procesului politic. Deúi s-a constatat că în UE au fost realizate progrese majore pe linia
unor reglementări care să asigure un acces mai larg al cetăĠenilor la documentele
comunitare, în opinia Comisiei, ar fi necesar însă ca instituĠiile úi Ġările membre să
comunice mai activ cu publicul larg în domeniul problemelor europene. În acest sens, un
rol important ar trebui să-1 joace tehnologiile comunicării úi informaĠiei. Website-ul
EUROPA al UE trebuie să devină o platformă interactivă de informare, feedback úi
dezbatere, legând reĠele cu vocaĠie similară din UE.

Politica de comunicare a Comisiei úi a altor instituĠii va trebui să stimuleze eforturile care

vizează furnizarea de informaĠii la nivel naĠional úi local, făcând apel oricând este posibil,
la reĠele, la organizaĠiile din teren úi la autorităĠile naĠionale, regionale úi locale.
InformaĠiile prezentate trebuie să fie adaptate la necesităĠile úi preocupările care se
manifestă pe plan local, în toate limbile oficiale din UE.

307
B. Accederea la cetăĠeni prin intermediul democraĠiei regionale úi locale
În ultimii 15 ani, s-a manifestat o tendinĠă de implicare mai puternică a autorităĠilor
regionale úi locale în politicile comunitare. Comisia evidenĠiază însă úi o serie de observaĠii
critice referitoare la acest aspect. De pildă, se consideră că modul în care funcĠionează, în
prezent, UE îúi permite totuúi o intervenĠie suficientă într-un parteneriat la niveluri multiple,
în care guvernele naĠionale să implice total oraúele úi localităĠile Ġărilor respective la
definirea politicilor. De asemenea, este criticat faptul că legislaĠia adoptată de Parlamentul
European úi consiliu este fie prea detaliată, fie insuficient adaptată la condiĠiile úi experienĠa
locală, adesea contrastând net cu propunerile iniĠiale prezentate de Comisie;

Responsabilitatea principală pentru implicarea la nivel regional úi local în politica UE

trebuie să revină în continuare autorităĠilor naĠionale. Fiecare Ġară membră ar trebui să
prevadă un mecanism adecvat pentru organizarea unor consultări largi, atunci când se
discută decizii comunitare úi se implementează politici UE având o dimensiune teritorială.
Pentru perfecĠionarea parteneriatului între diverse niveluri, se impune o acĠiune
complementară, pe plan comunitar, în următoarele domenii:
− Participarea la elaborarea politicilor. La nivel comunitar, Comisia trebuie să asigure
luarea în considerare a realităĠilor úi experienĠe regionale úi locale atunci când se
formulează propuneri politice.
− Flexibilitate mai mare. Dată fiind diversitatea condiĠiilor locale, ar fi dificil să se
elaboreze o reglementare care să acopere ansamblul Uniunii, fără ca aceasta să fie
excesiv de complexă, în consecinĠă, legislaĠiile úi programele cu un:.impact,
teritorial puternic trebuie implementate cu un, grad mai mare de flexibilitate, pentru
a asigura, menĠinerea condiĠiilor egale pe piaĠa internă.
− CoerenĠa generală a politicii. Trebuie luată în considerare incidenĠa politicilor
comunitare în domenii cum ar fi transporturile, energia mediul. Aceste politici
trebuie să se integreze într-un ansamblu coerent, impunându-se evitarea unei
abordări prea sectoriale.

C. Participarea societăĠii civile

Societatea civilă joacă un rol important prin faptul că permite cetăĠenilor să-úi facă
cunoscute preocupările úi furnizează servicii care satisfac cerinĠele populaĠiei. De remarcat
că UE a încurajat dezvoltarea societăĠii civile în Ġările candidate, ca parte a procesului de
pregătire a aderării.

OrganizaĠiilor sindicale úi patronale le: revine un rol special în realitate parteneri sociali.
Astfel, Tratatul CE impune Comisiei ;să consulte partenerii sociali la elaborarea
propunerilor, în special în domeniul politicii sociale

Societatea civilă constată că Europa oferă o platformă favorabilă pentru schimbarea

orientărilor politice úi a societăĠii, permiĠând cetăĠenilor să participe mai activ la realizarea
obiectivelor UE si, totodată, punându-le la dispoziĠie un canal structurat pentru reacĠii,
critici úi proteste.

D. O consultare mai eficientă úi mai transparentă - în centrul elaborării

politicilor UE
Comisia consultă deja părĠile interesate prin diverse instrumente, cum ar fi cărĠile albe úi
verzi, comunicări, comitete consultative sau consultări ad-hoc. Suplimentar, Comisia
308
organizează consultări on-line prin iniĠiativa sa de Elaborare interactivă a politicilor
(Interactive Policy Making = IPM). Consultările de acest gen ajută Comisia să arbitreze
între revendicările úi priorităĠile concurente."

InstituĠiile úi autorităĠile naĠionale trebuie să-úi intensifice eforturile pentru ameliorarea

modului de consultare a celor interesaĠi asupra politicilor UE.

Partidele politice europene sunt considerate, de asemenea, un factor important în integrarea

europeană úi contribuie la apariĠia unei conútiinĠe europene, în plus, ar trebui încurajată
participarea la consultări a parlamentelor naĠionale úi a comitetelor lor specializate în
afaceri europene.

Crearea unei culturi eficiente a consultării nu poate fi realizată prin adoptarea unei
reglementări care ar introduce o rigiditate" excesivă úi ar risca să încetinească procesul de
adoptare a unor politici specifice. O "astfel de cultură ar putea fi susĠinută de un «cod de
conduită care să stabilească norme minimale úi care să fie focalizat asupra subiectului,
momentului, auditoriului úi metodelor. Prin recurgerea la aceste norme s-ar putea diminua
serie de riscuri, cum ar fi acela ca anumite grupuri să se bucure de un acces privilegiat în
funcĠie de interesele sectoriale sau naĠionale) sau ca aceia care elaborează politicile să Ġină
seama numai de un aspect al problemei. Normele minimale ar trebui să contribuie la
"ameliorarea reprezentaĠi vieĠii organizaĠiilor societăĠii civile úi să structureze dialogul lor
cu instituĠiile.

E. Stabilirea legăturilor cu diverse reĠele

Integrarea europeană, tehnologiile noi, schimburile culturale úi interdependenĠa mondială
au condus la crearea unei multitudini de reĠele europene úi internaĠionale, axate pe obiective
specifice. Unele dintre ele se bazează pe o finanĠare comunitară. Aceste reĠele, care leagă
întreprinderi, comunităĠi, centre de cercetare úi autorităĠi regionale úi locale, sunt
considerate fundaĠii noi pentru construcĠia europeană úi pentru apropierea de Ġările
candidate; úi de lumea întreagă. Dacă aceste reĠele ar deveni mai deschise úi ar structura:
mai bine relaĠiile lor cu instituĠiile comunitare, ele ar putea avea o contribuĠie mai eficace la
succesul politicilor UE. în special anumite reĠele regionale úi urbane, care susĠin cooperarea
transnaĠională úi transfrontalieră, sunt afectate de disparitatea condiĠiilor administrative úi
juridice aplicabile în cazul fiecărei autorităĠi participante.

Bibliografie
1. Commission of the European Cotnmunities: Europeas Govemance. A White Paper
(2001) 428 final, 25.VII.2001.
2. Bernhard Zepter: Democratic Governance in your Backyard - Japan and the
European Union.-A Point of View from the European Comraission, Comunicare
prezentată la Seminarul care a avut loc la Universitatea Tokyo, Japonia, 22-23
ianuarie 2003).
3. w w w.europa.eu.int/

309