Reforma guvernantei europene in viziunea Comisiei Europene

Guvernanţa este una din cheile principale ale reuşitei procesului de

integrare europeană. Guvernanţa pe mai multe niveluri serveşte obiectivelor
esenţiale ale Uniunii Europene: o Europă a cetăţenilor, creştere economică şi
progres social, dezvoltarea durabilă şi rolul Uniunii Europene pe scena
mondială. Ea consolidează dimensiunea democratică a Uniunii Europene şi
creşte eficienţa proceselor acesteia.
Cartea albă se înscrie într-un demers politic proactiv pentru „Construirea
Europei în parteneriat” şi fixează două mari obiective strategice: favorizarea
participării la procesul european şi sporirea eficienţei acţiunii comunitare.
În 2001, în Cartea albă privind guvernanţa europeană , Comisia
Europeană identifica cinci principii aflate la baza bunei guvernanţe:
deschiderea, participarea, responsabilitatea, eficienţa şi coerenţa. Guvernanţa pe
mai multe niveluri garantează punerea în aplicare a acestor principii, le
continuă şi le completează.
Punerea în practică a guvernanţei pe mai multe niveluri se bazează pe
respectarea principiului subsidiarităţii, care evită concentrarea deciziilor la un
singur nivel de putere şi garantează elaborarea şi aplicarea politicilor la nivelul
cel mai potrivit.
Cei trei piloni ai reformei Prodi (din Cartea albă)
Primul pilon al reformei a constat în introducerea unor noi instrumente de
planificare și de monitorizare pentru fiecare serviciu al Comisiei (planurile de
gestiune și rapoartele anuale de activitate). Cel de al treilea pilon a constat în
simplificarea normelor pentru autorizarea cheltuielilor. Unul dintre subiectele
dezbătute intens a fost modul în care urmau să fie gestionate și combinate
diferitele responsabilități din cadrul Comisiei.