Prin procedura bugetara se intelege un 

ansamblu de acte si operatiuni privind realizarea proiectului de

buget, aprobarea acestuia, executarea bugetului, incheierea si aprobarea contului general de executie
bugetara, precum si controlul executiei bugetare, ceea ce presupune parcurgerea a tot atatea etape.

Etapele procedurii

1. Prima etapă: stabilirea bugetului cadru preliminar de către Comisie

Parlamentul şi Consiliul stabilesc liniile directoare care sunt discutate în cursul unei reuniuni tripartite
privind priorităţile pentru buget şi o procedură de conciliere ad-hoc privind cheltuielile obligatorii. Comisia
elaborează bugetul cadru preliminar şi îl înaintează Consiliului şi Parlamentului cel mai târziu până la 1
septembrie (până la sfârşitul lunii aprilie, conform orarului pragmatic). Din 2002, o decizie de strategie politică
anuală a precedat adoptarea bugetului cadru preliminar. Comisia poate modifica bugetul cadru preliminar într-o
etapă ulterioară printr-o scrisoare de rectificare, pentru a lua în considerare noile evoluţii.

2. A doua etapă: stabilirea bugetului cadru de către Consiliu

La prima lectură şi după concilierea cu o delegaţie a Parlamentului, Consiliul adoptă bugetul cadru şi îl
înaintează Parlamentului cel târziu până la 5 octombrie (până la sfârşitul lunii iulie, conform orarului
pragmatic), statuând cu majoritate calificată. Pe durata acestei lecturi, procedura de conciliere ad-hoc este
iniţiată în privinţa cheltuielilor obligatorii care intră în buget, care ocazionează în prealabil o reuniune tripartită
între instituţii la sfârşitul lunii iunie.

3. A treia etapă: prima lectură în Parlament

Parlamentul are la dispoziţie 45 de zile în care să-şi declare punctul de vedere. În cadrul acelei perioade,
poate fie adopta bugetul cadru fie respinge pentru a-şi declara punctul de vedere, în cele două cazuri se
consideră că bugetul este adoptat sau modificarea acestuia: 2 - fie sub formă de amendamente în privinţa
cheltuielilor neobligatorii; acestea trebuie adoptate cu majoritatea absolută a membrilor Parlamentului:
„majoritate calificată”; - sau sub forma de modificări propuse în privinţa cheltuielilor obligatorii; acestea trebuie
adoptate cu majoritatea absolută a voturilor exprimate: „majoritate simplă”. După modificare, schiţa este
retrimisă Consiliului.

4. A patra etapă: a doua lectură a Consiliului

Consiliul are la dispoziţie 15 zile pentru a derula cea de-a doua lectură, care are loc, în general, în cursul
celei de-a treia săptămâni a lunii noiembrie. Acesta poate: - accepta toate amendamentele Parlamentului şi
modificările propuse, caz în care bugetul se consideră adoptat; - le poate respinge, caz în care: - ia o decizie
finală privind modificările propuse (în privinţa cheltuielilor obligatorii): dacă o modificare propusă nu sporeşte
cheltuielile totale ale oricărei instituţii, Consiliul trebuie să-l respingă sau să-l modifice în mod expres, statuând
cu majoritate calificată, în caz contrar este considerat acceptat; dacă propunerea modificată duce la o creştere,
Consiliul trebuie să îl accepte în mod expres, acţionând prin majoritate calificată, în caz contrar este considerat
respins; - poate modifica amendamentele (cu privire la cheltuielile neobligatorii) adoptate de către Parlament
sau le poate accepte. Bugetul cadru modificat este retrimis Parlamentului în jurul datei de 22 noiembrie.

5. A cincea etapă: a doua lectură în Parlament şi adoptarea bugetului

 Parlamentul are la dispoziţie 15 zile pentru a termina a doua lectură. - dacă nu îşi menţionează poziţia în
acea perioadă, bugetul este considerat adoptat împreună cu amendamentele modificate de către Consiliu. - dacă,
statuând cu majoritatea membrilor săi şi cu trei cincimi din voturile exprimate, amendează sau respinge
schimbările Consiliului la amendamentele iniţiale, în acest sens grăbeşte procedura iar Preşedintele
Parlamentului declară că bugetul a fost în final adoptat şi că poate fi implementat. - de asemenea, Parlamentul
poate respinge bugetul în întregime, statuând cu majoritatea membrilor săi şi cu două treimi din voturile
exprimate. În acest caz, procedura trebuie reluată de la început, pe baza unei noi schiţe, şi, până când acesta este
adoptată, Comunitatea trebuie să opereze cu aprecierile lunare calculate pe baza unei doisprezecimi a bugetului
pentru anul fiscal anterior (cunoscute ca „sistemul doisprezecimilor provizorii”).

6. Bugete rectificate şi suplimentare

În cazul circumstanţelor inevitabile, excepţionale sau neprevăzute, Comisia poate propune pe durata
anului ca bugetul adoptat să fie modificat; aceasta se realizează trimiţând bugetele schiţă de modificare
preliminare. Bugetele de modificare sunt folosite, de asemenea, pentru a intra din balanţa anului anterior în
bugetul pentru anul curent. Aceste bugete de modificare se încadrează sub aceleaşi reguli ca bugetul general.