ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

Facultatea de Administrație Publică

Tema proiectului

Buna administrare în viziunea instituțiilor Uniunii Europene – aspecte

teoretice și practice actuale (2019-2022)

Disciplina: Instituții Europene

Student: Petre Laura Miruna

Program de master: Drept și Guvernare Europeană IF

Anul I, Sem II
 CUPRINS:

1. Evolutia UE

1.1 Scurt istoric

1.2 Componenta

2. Tratatele Uniunii Europene

3. Concluzii
 Entitatea pe care astăzi o cunoaștem toți sub numele de Uniunea Europeană, a luat
naștere din dorința politicienilor de a pune capăt conflictelor care au culminat cu cel de-al Doilea
Război Mondial. Primul pas în acest sens a fost înființarea Comunității Europene a Cărbunelui și
Oțelului, înființată în anul 1951, scopul acesteia fiind de a asigura o pace durabilă, iar țările
membre sunt: Franța, Italia, Germania, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg. În următorii ani iau
naștere Tratatele de la Roma (1957), și de asemenea are loc prima reuniune a Adunării
parlamentare europene, cea care urmează a fi precursoare a Parlamentului European de astăzi, ce
are loc la Strasbourg, iar președintele ales este Robert Shuman.

În anul 1973 alte trei țări devin membre: Regatul Unit, Irlanda și Danemarca și tot atunci
Europa este lovită de criza petrolului cauzată de razboiul arabo-israelian.

Un aspect foarte important are loc în 1979, când au loc primele alegeri prin vot direct
pentru membrii Parlamentului European, aleși de cetățenii europeni.

Odată cu prăbușirea regimului militar și instaurării democrației în Grecia, aceasta face

primul pas și devine eligibilă pentru a adera la Comunitățile Europene încă din 1974, dar devine
membră în anul 1981.

Urmând Greciei, apar alți doi membri, anume Spania și Portugalia, ceea ce unește o mare
parte din Europa Vestică.

În următorii ani, de la un număr de 12 membri, Uniunea Europeana are astăzi 27 de state

membre. Aceasta a dezvoltat o piață unică internă cu ajutorul unui sistem standardizat de legi ce
au aplicabilitate în toate statele membre, având obiective precum apărarea democrației,
prosperitatea și pacea, respectarea drepturilor omului.

Uniunea Europeana este cea mai actuală formă a constructiei comunitare, înființată în
anul 1952. Temeiul juridic al acesteia este Tratatul de la Maastricht, potrivit căruia Uniunea
Europeană este formată din trei piloni.

Instituțiile Uniunii Europene constituie structura acționară cea mai importantă, acestea
fiind un număr de șase instituții:

Consiliul Uniunii Europene

Comisia Europeană

Parlamentul European

Curtea de Justiţie

Curtea de Conturi

Tribunalul de Primă Instanţă

Principiile ce guvernează activitatea acestor instituții sunt principiul autonomiei de

voință, principiul atribuirii de competențe, principiul echilibrului instituțional.

În jurisprudența Curții de Justiție și a Tribunalului de Primă Instanță conceptul unei bune

administrări apare sub forma pricipiului bunei administrări sau sub forma dreptului la o bună
administrare. Citat din https://www.academia.edu/43450788/Dreptul_la_o_bun
%C3%A3_administrare_oi_impactul_s%C3%A3u_asupra_procedurilor_administra
%C3%BEiei_publice

În viziunea celor două instanțe comunitare, buna administrare reprezentă un concept

general care curprinde o mulțime de principii cu caracter administrativ, atât principii de ordin
subtanțial, cât și principii de ordin procedural. Precum principiul unei administrări corecte, buna
administrare bune accentul pe un tratament imparțial, echitabil, în care există obligația de a
motiva toate deciziile luate, iar obligația de transparență a instituțiilor fiind foarte importantă.

În articolul 41 al Cartei Drepturilor Fundamentale sunt stipulate menționate obligațiile

instituțiilor comunitare și drepturile fundamentale ale persoanelor care intră în contact cu
acestea. Astfel cele menționate anterior, au obligația de a fi imparțiale, de a avea un tratament
echitabil, să respecte termenul rezonabil, să motiveze actele adoptate și orice persoană are
dreptul la repararea de către Uniunea Europeană a prejudiciilor cauzate de către instituțiile sau
agenții acesteia. CITAT DIN https://fra.europa.eu/ro/eu-charter/article/41-dreptul-la-buna-
administrare
 ”Curtea de Justiție a Uniunii Europene cuprinde Curtea de Justiție, Tribunalul și
tribunalele specializate. Aceasta asigură respectarea dreptului în interpretarea și aplicarea
tratatelor .” 1

Categoria “bune practici” cuprinde practici ce reprezintă un program sau o strategie ce a

funcționat în cadrul uneia sau mai multor organizații și au rezultat premise ca aceasta sa poată fi
un exemplu de „cea mai bună practică”. Buna practică dispune de anumite baze obiective pentru
a putea obține eficacitate și are potențialul de a reproduce rezultatele în cadrul altor organizații.

O practică ce poate fi identificată ca făcând parte din categoria „cele mai bune prectici”
este un program sau o strategie de formare având cel mai înalt grad de eficacitate, rezultat al unor
cercetări și evaluări cuprinzătoare și obiective.

2. Tratatele Uniunii Europene

În anul 2003, Convenția Europeană a analizat cele mai importante dificultăți pe

care le întâmpină din punct de vedere instituțional privind viitorul mod de
dezvoltare al Uniunii. Acest lucru a fost premergător Proiectului de Tratat privind
Constituția Uniunii Europene. Cu toate că Franța și Olanda s-au opus, astfel încât
procesul de ratificare a fost întrerupt, în 2007 s-a încheiat Tratatul de la Lisabona
de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana și a Tratatului de instituire
a Comunității Europene. Începând de atunci, Uniunea Europeană s-a substituit și
Comunității Europene, astfel încât Tratatul de instituire a Comunității Europene a
fost redenumit Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Putem numi Tratatul de la Lisabona ca fiind un izvor primar de drept. Acesta

aduce elemente de noutate, precum personalitatea juridică a Uniunii,
competențele Uniunii și cooperarea consolidată.

Cu ajutorul acestui tratat, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

primește forță juridică primară, un lucru deosebit de important pentru analiza
conceptului bunei administrări. Tot atunci a fost intrdusă inițiativa legislativă
cetățenească, ceea ce înseamnă că cel puțin un milion de cetățeni ce aparțin
1Tratatul de la Lisbona de Modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de Instituire a
Comunității Europene, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 2007/C 306/01, 17 decembrie 2007, art 9F, p 21.
 Uniunii Europene, care să fie din mai multe state membre, pot solicita Comisiei
Europene să prezinte o propunere în materiile în care cetățenii consideră că este
necesar.

Așadar, aceste prevederi ale Tratatului valorifică ideea conform căreia Uniunea
Europeană are, în prezent, obiective precum o dezvoltare economică unitară și, cel
mai imporant, întărirea respectării drepturilor fundamentale ale cetățenilor săi,
precum și drepetul la buna administrare stipulat de Carta Drepturilor
Fundamentale a Uniunii Europene. referinta Bălan Emil, Varia Gabriela, Iftene
Cristi, Troanţă Dragoş, Văcărelu Marius, Dreptul la o bună administrare şi
impactul său asupra procedurilor administraţiei publice, Ed. Comunicare.ro,
Bucureşti, 2010

În primul articol al Tratatului privind Uniunea Europeană este precizat faptul că

prin acest tratat statele membre au parte de o uniune căreia îi atribuie competențe
în vederea obținerii obiectivelor comune. Acest tratat aduce cu sine crearea unei
uniuni mai profunde între statele membre, în cadrul căreia deciziile luate respecta
deplin principiul transparenței și încearcă să fie cât mai aproape de cetățeni.

Ca urmare a acestor tratatee, împreună cu Codul European al bunei conduite

administrative, ne îndreptăm către subiectul nostru, buna administrare. Există
câteva reguli ce trebuie urmate, prevederi cu caracter de principiu, precum:
legalitatea, interdicția abuzului de putere, echitatea, nediscriminarea,
proporționalitatea și imparțialitatea acțiunilor funcționarilor din cadrul instituțiilor
Uniunii Europene, independența, amabilitatea și obiectivitatea.

https://health-inequalities.eu/ro/eu-beyond/european-union-institutions/

https://health-inequalities.eu/ro/eu-beyond/european-union-institutions/#interlink7

https://mfe.gov.ro/programe/programe-gestionate-d irect-de-uniunea-europeana/ !!!!!

ASTA E TOP

https://op.europa.eu/webpub/com/eu-what-it-is/ro ACTIVITATI CONCRETE

CONCRETE
 Concluzii

Conceptul de bună administrare în contextul Uniunii Europene, s-a dezvoltat atunci când
principiile generale de drept au fost recunoscute și folosite de statele membre, dar și când la
nivelul Uniunii Europene existau suficiente reglementări juridice având ca scop soluționarea
unor cauze care aveau ca subiect administrația publică europeană.

Reglementări privind buna administrare regăsim în Tratatele Uniunii Europene, printre

care se evidențiază promovarea principiului transparenței și principiului proporționalității. De
asemenea, dreptu de petiționare este prevăzut si protejat, precum și dreptul de acces la
documentele publice ale instituțiilor și organelor Uniunii Europene, avându-se în vedere până și
posibilitatea de a se constitui comisii de anchetă pentru a examina posibilitatea de încălcare a
normelor de drept sau de administrare defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii Europene. De
asemenea, trebuie pus în lumină faptul că Ombudmanul European este împuternicit pentru a
putea primi plângeri din partea oricărui cetățean al Uniunii sau din partea unei persoane fizice
sau juridice ce are reședința sau sediul social pe un teritoriu al unui stat membru Plângerile pot
avea ca subiect cazuri de administrare defectuoasă în una dintre instituțiile europene sau
organele, oficiile, agențiile Uniunii.

Consider că în prezent buna administrare evoluează într-o manieră rapidă și corectă,

devenind de la modul în care era asimilată, eficiența activității administrației, la un adevărat
punct de reper, standardizat al administrației publice.

Un fapt ce trebuie evidențiat este importanța schimbării viziunii cetățenilor în fața

administrației publice, cât și a angajaților acesteia în fața cetățenilor, buna administrare
cuprinzând și aceste aspecte, nu doar mijloacele juridice de manifestare.

Bibliografie: