ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI

ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL DE RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI
INTEGRARE EUROPEANĂ
Specializarea Relații Internaționale și Integrare Europeană

Implicarea Uniunii Europene în criza

migrației și gestionarea relațiilor cu Belarus

Student:

Șerban Bianca Andreea

Anul I Semestrul I

București

2022

1
Introducere
Reușește oare Uniunea Europeană să păstreze bunăstarea cetățenilor și pacea națiunilor
prin implicarea sa în problematica migrației de la frontiera Belarusului cu Polonia? În
încercarea de a răspunde la întrebarea de cercetare mă voi folosi de teoria funcționalistă în
cadrul căreia accentul este pus pe maximizarea bunăstării cetățenilor și asigurarea păcii.
Fucționalismul pornește de la studierea acțiunilor internaționale, propunând un model de
acțiune fără a crea noi instituții, ci mai degrabă dezvoltându-le pe cele deja existente. Astfel,
ne vom uita la noile aranjamente și măsuri pe care Uniunea Europeană le-a luat cu privire la
gestionarea crizei.

Lucrare de față este structurată în trei părți, prima fiind o mică introducere cu privire la
apariția și dezvoltarea celor două crize din Europa, a doua parte prezintă pe scurt relațiile
dintre Uniunea Europeană și Belarus arătând faptul că neînțelegerile dintre acestea două se
întind pe o perioadă destul de lungă de timp, iar a treia parte reprezintă informații cu privire la
implicarea autorităților în ceea ce privește gestionarea crizelor accentul fiind pus în toate cele
trei părți pe criza cea mai recentă din 2021.

De la criza refugiaților din 2015 la jocul politic întreținut de Belarus

Există o mulțime de motive care determină cetățeni ai statelor din nordul Africii și din
Orientul Mijlociu să migreze spre alte țări, printre aceste motive se regăsesc și nivelul ridicat
de sărăcie, nerespectarea drepturilor omului, dar și conflictele, astfel ca aceștia își doresc din
ce în ce mai mult să migreze în state europene în speranța că vor trăi o viață mai bună.
Așadar, conform ONU, la mijlocul lunii noiembrie 2015 peste 800.000 de migraarnți au trecut
granița cu țările europene ajungând în mare parte în Italia, Grecia, dar și în Spania, iar 84%
dintre aceștia fiind din Irak, Afganistan, Somalia, Siria, dar și Eritrea. Din cauza aceasta,
statele europene s-au confruntat în 2015 cu o criză a refugiaților. Din cauza fluxului foarte
mare de migranți din acea perioadă, statele europene s-au împărțit în state precum Germania
care abandonează temporal controalele la frontieră și protocoalele UE pentru a accepta
solicitanți de azil, dar și în state precum Ungaria care își închid și controlează granițele 1.

Chiar din momentul în care SUA și-a retras armata de pe teritoriul Aafgan, europenii au
văzut acest demers ca pe o acțiune care ar duce la un nou val de migranți similar cu criza
1
Peters A. Michael, Besley T. „The Refugee Crisis and The Right to Political Asylum”, Educational Philosophy
and Theory, 26 noiembrie 2015, disponibil la
https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/00131857.2015.1100903, accesat la 15.01.2022.

2
refugiaților din 2015, lucru care s-a și întâmplat. Încă din luna iunie 2021 Belarusul a început
să organizeze cât mai multe zboruri, dar și călătorii interne în țări precum Afganistan, Siria și
Irak cu scopul de a ajuta migranții să intre în statele Uniunii. Încă de la începutul anului 2021
granița Belarusului cu Polonia și Lituania a adus numeroase probleme în cea ce privește
trecerea ilegală a frontierei. Iar în luna noiembrie 2021 Polonia a întâmpinat o mare problemă
cu privire la numărul de migranți care încercau să ajungă în țări ale UE folosindu-se de
granița cu Belarus. Migranții, majoritatea din Afganistan și Irak, au fost aduși la graniță chiar
de autoritățile bBelaruse întrucât în ultimii ani Uniunea Europeană a tot sancționat Belarusul
cu privire la încălcările grave ale drepturilor omului. Aceste acuzații au venit din partea
Comisiei, dar și din partea oficialilor din Lituania care au declarat pentru BBC faptul că
Belarusul a simplificat foarte mult procesul de obținere a vizelor de turist facilitând astfel
intrarea acestora în Europa2. Astfel, se poate spune faptul că evenimentele recente din
Afganistan au fost în avantajul lui Lukașenko în încercarea de a se „răzbuna” pe Uniunea
Europeană, acesta folosindu-se de migranți în scop politic. Această problemă este cu atât mai
mare cu cât pandemia de COVID-19 este din ce în ce mai accentuată, punându-se foarte multe
vieți în pericol, pe de-o parte a cetățenilor din Uniunea Europeană și pe cealaltă a migranților,
dar și a cetățenilor din Belarus.

Relațiile UE - Belarus
După terminarea Războiului Rece, Uniunea Europeană a recunoscut independența
Belarusului și chiar relațiile dintre cele două au fost bune până în perioada 1994-1996 când la
conducerea țării era Lukașenko care a încercat printr-un referendum în 1996 să își
prelungească mandatul schimbând Constituția, crescând represiunile opoziției, presei
independente și sistemului judiciar3.

Uniunea Europeană a făcut eforturi de a transforma Centrul și Estul Europei prin

reforme politice și economice, astfel în 2004 multe state din Centrul și Estul Europei aderând
la UE. Acest lucru făcând ca UE să lase o anumită influență și asupra Ucrainei, dar și
Moldovei în ceea ce privește reformele economice și politice, în schimb Belarusul rămânând
neinfluențat. UE a menținut în acea perioadă o poziție izolaționistă cu privire la Belarus, dar
în perioada 2008-2009 din ce în ce mai mulți oficiali ai Uniunii vedeau participarea Belarusul
2
A se vedea articolul: Adams, Paul. “How Belarus Is Helping ‘Tourists’ Break into the EU”, BBC News, 21
Octombrie 2021, https://www.bbc.com/news/world-58952867, accesat la 10.01.2022.
3
Gissele Bosse, „Challenges for EU governance through Neighbourhood Policy and Eastern Partnership: the
values/security nexus in EU–Belarus relations”, Contemporary Politics, Vol. 15, Nr. 2, 2009, p. 219.

3
ca pe o oportunitate în ceea ce privește succesul politicilor din Estul Europei. Chiar dacă în
ultimele decenii relația dintre UE și Belarus a fost uneori dificilă, în perioada 2014-2020
Belarusul a arătat o deschidere față de UE. Astfel, în cadrul art. 8 din TUE este specificat
faptul că Uniunea poate avea relații privilegiate cu statele vecine cu scopul stabilirii unui
spațiu prosper și a unei bune vecinătăți, acestea fiind întemeiate pe valorile UE și caracterizate
pe relații strânse și pașnice care au la bază cooperarea. Așadar, Belarus face parte în prezent
din parteneriatul estic al Politici Europene de Vecinătate alături de Ucraina, Moldova,
Armenia, Azerbaidjan, Maroc și Georgia. Obiectivele avute în vedere de PEV au fost
împărtășirea valorilor UE (democrație, respectarea drepturilor omului, statul de drept, buna
guvernanță) și țărilor vecine; de stabilizare a țărilor vecine prin acțiuni de dezvoltare
economică, de ocuparea forței de muncă etc. Cu toate acestea, pentru Uniune un criteriu
esențial al viitoarelor relații cu Belarus este reprezentat de respectarea valorilor UE.

Din octombrie 2020 și până în decembrie 2021, Uniunea Europeană a sancționat

Belarusul de cinci ori. Măsurile fiind luate ca răspuns al violențelor inacceptabile din partea
autorităților Belaruse în urma alegerilor prezidențiale din 2020. Astfel că, UE nu a recunoscut
rezultatul alegerilor susținând că acestea nu au fost libere și nici corecte. Ultimele sancțiuni
primite de Belarus au fost datorate de abuzurile continue asupra drepturilor omului și a
instrumentalizării migranților. Consiliul impunând restricții pentru 17 persoane și 11 entități,
vizând membrii importanți ai puterii juridice, dar si ai instituțiilor de propagandă care au
contribuit la reprimarea societății civile, a opoziției democratice, a instituțiilor de presă
independente și a jurnaliștilor. Măsurile de restricție au fost aplicate și oficialilor politici de
rang înalt, dar și actorilor economici care au contribuit la incitarea și organizarea trecerilor
ilegale ale frontierei în scopuri politice4.

Gestionarea crizelor
După criza refugiaților din 2015 Uniunea Europeană a fost mult mai preocupată de
existența unei politici de migrație. Astfel, în mai 2015 Comisia a adoptat o Agendă europeană
privind migrația punând accentul pe necesitatea existenței unei bune gestionări a migrației,
dar și pe faptul că migrația este o problemă comună a tuturor statelor membre. Tot de-a lungul
acestui an Comisia a propus mai multe seturi de propuneri de reformare a sistemului european
4
Consiliul Uniunii Europene, Secțiunea Politici, „Sancțiuni: cum și când adoptă UE măsuri restrictive – Măsuri
restrictive împotriva Belarusului”, disponibil la
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/sanctions/restrictive-measures-against-belarus/, accesat la
15.01.2022.

4
comun de azil. În anul 2016 una din măsurile Agendei europene privind migrația s-a înființat,
și anume Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Gara de Coastă care ajută la
consolidarea frontierelor externe ale Europei pentru a facilita funcționarea normală a spațiului
Schengen. Această agenție contribuind la o mai bună gestionare a migrației, dar și la
îmbunătățirea securității interne.

La 31 august 2021 pentru a discuta evoluțiile din Afganistan din ultima perioadă
miniștrii afacerilor interne s-au reunit punând în discuție și implicațiile în domeniul protecției
internaționale, al migrației și securității. Astfel, o prioritate a acestora a fost evacuarea
cetățenilor UE, dar și a resortisanților afgani care au cooperat cu UE și a familiilor acestora.
Așadar, UE și statele membre fac tot posibilul pentru a asigura că situația din Afganistan nu
amenință siguranța cetățenilor Uniunii. La data de 22 octombrie Consiliul European a discutat
despre faptul că nu se va accepta nicio încercare a țărilor non-UE de a instrumentaliza
migranții în scopuri politice, subliniind și necesitatea de a asigura un control eficient al
frontierelor externe ale Uniunii5.

Consiliul a adoptat la 9 decembrie 2021 Regulamentul privind Agenția UE pentru Azil,

acesta vizând o îmbunătățire a aplicării politicii în domeniul azilului în Uniune, dar și o mai
bună funcționare a sistemului comun de azil, furnizând asistență operațională și tehnică
statelor membre în evaluarea cererilor de protecție internațională. În contextul situației de la
granița cu Belarus, Comisia a propus la 14 decembrie 2021 noi norme cu privire la zona
Schengen, acestea permițând o mai bună coordonare la nivel UE, dar oferă și statelor membre
mijloace adecvate pentru a putea face mai bine față provocărilor legate de gestionarea
frontierelor externe, dar și interne din zona Schengen. Comisia subliniază faptul că rămâne o
măsura de ultimă instanță reintroducerea controalelor la frontierele interne. Noile norme oferă
Consiliului posibilitatea de a adopta într-un timp foarte scurt norme obligatorii cu privire la
restricțiile temporale de călătorie la frontierele externe în cazul în care sănătatea publică este
pusă în pericol. Tot aceste norme vin și cu un nou mecanism de salvgardare Schengen care se
referă la faptul că în cazul unor amenințări care vizează majoritatea statelor membre se pot
aplica anumite măsuri comune la frontierele interne.

Pentru a venii în ajutorul persoanelor vulnerabile aflate la granița cu Belarus, Uniunea

Europeană a alocat 700.000 de euro pentru asistență umanitară, această sumă fiind împărțită

5
Consiliul Uniunii Europene, Secțiunea Politici – Politica UE în domeniul migrației, „Calendar – politica UE în
domeniul migrației”, disponibil la https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-migration-policy/migration-
timeline/, accesat la 15.01.2022.

5
în două parți și anume 200.000 de euro pentru Federația Internațională a Societăților de Cruce
Roșie și Semilună Roșie, iar restul de 500.000 de euro pentru finanțarea ajutorului umanitar 6.

Potrivit Comisiei, noile reguli introduse până acum sunt suficiente pentru a menține
intacta zona Schengen până la o revizuire majoră prin adoptarea unui nou Pact privind
migrația și azilul.

Concluzii
Nici acum, în luna ianuarie, această situație nu a putut fi oprită, însă numărul
migranților care încearcă să treacă granița ilegal este mult mai mic, dar cu toate acestea unii
dintre ei devin agresivi atacând astfel autoritățile în încercarea lor de a intra in statele Uniunii.
Am putea spune faptul că, pentru momentul de față măsurile luate de UE și-au atins oarecum
scopul având în vedere faptul că cetățenii Uniunii sunt în siguranță, dar s-a asigurat să ofere și
asistență umanitară migranților. În ceea ce privește relația dintre UE și Belarus, aceasta este
încă una dificilă datorate diferențelor de viziune ale Belarusului datorate influenței ruse.

Zona Schengen este o zonă foarte importantă din punct de vedere economic, dar și
social pe care o tranzitează și de ale cărei beneficii se bucură cetățenii Uniunii, unii dintre ei
chiar trecând zilnic frontiera în condițiile în care există cetățeni care locuiesc aproape de
graniță și își găsesc un loc de muncă mai bun în țara vecină. Deci, trebuie ca spațiul Schengen
să fie cât mai bine consolidat, iar statele să poate răspundă cât mai eficient și rapid la o nouă
eventuală criză, dar și la instrumentalizarea migranților, având în vedere că această zonă a tot
fost destabilizată în ultimii ani de criza refugiaților din 2015, atacurile teroriste, dar și
pandemia globală de COVID-19. Pe baza neînțelegerilor dintre Uniunea Europeană și
Belarus, aceasta din urmă încearcă să destabilizeze Uniunea atacând chiar zona Schengen, în
schimb UE tot o sancționează încercând păstrarea păcii chiar dacă, poate, Belarus și-ar dori un
conflict mai mare cu statele UE. Așadar, Uniunea Europeană reușește prin implicarea sa să
mențină bunăstarea tuturor cetățenilor UE, dar și pacea între națiuni având în vedere că
această neînțelegere cu Belarus nu s-a amplificat.

6
Consiliul Uniunii Europene, Secțiunea Politici - Sancțiuni: cum și când adoptă UE măsuri restrictive, „Măsuri
restrictive împotriva Belarusului”, disponibil la
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/sanctions/restrictive-measures-against-belarus/, accesat la
15.01.2022.

6
 Bibliografie

Articole științifice

7
Gissele Bosse, „Challenges for EU governance through Neighbourhood Policy and
Eastern Partnership: the values/security nexus in EU–Belarus relations”,
Contemporary Politics, Vol. 15, Nr. 2, 2009, p. 219.
Peters A. Michael, Besley T. „The Refugee Crisis and The Right to Political Asylum”,
Educational Philosophy and Theory, 26 noiembrie 2015.

Resurse online

Adams, Paul. How Belarus Is Helping ‘Tourists’ Break into the EU, BBC News, 21
Octombrie 2021, https://www.bbc.com/news/world-58952867.
Consiliul Uniunii Europene, Secțiunea Politici – Politica UE în domeniul migrației,
Calendar – politica UE în domeniul migrației, disponibil la
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-migration-policy/migration-timeline/.
Consiliul Uniunii Europene, Secțiunea Politici, Sancțiuni: cum și când adoptă UE
măsuri restrictive – Măsuri restrictive împotriva Belarusului, disponibil la
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/sanctions/restrictive-measures-against-
belarus/,