sursa Sfatul medicului

Cand menstruatia inceteaza vreme de un an, se considera ca menopauza s-a instalat. Orice sangerare
survenita dupa incheierea vietii reproductive este anormala si poate anunta diverse afectiuni care trebuie
sa fie investigate in cel mai scurt timp de un specialist.

Cuprins articol

1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Tratament
Cauze
Sangerarile postmenopauza pot sa apara nu doar in cazul femeilor de peste 50 de ani, ci si in randul
pacientelor mai tinere diagnosticate cu insuficienta ovariana prematura sau menopauza prematura.
Hemoragiile nefiresti ale femeilor ajunse la varsta menopauzei si care urmeaza terapia de substitutie
hormonala sunt si ele clasificate drept simptom patologic. Acestea sunt fie sangerari non-ciclice care
continua dupa 6 luni de terapie hormonala sau cele care se instaleaza dupa o jumatate de an
de amenoree.
Sangerarile dupa menopauza sunt intalnite frecvent, in circa 5% din cazurile ambulatorii ginecologice.
Cauzele cel mai des intalnite sunt
- Inflamatia si subtierea peretelui vaginal (vaginita atrofica);
-Subtierea endometrului (atrofia endometriala), cauzata de nivelul redus de estrogen;
- Polipii cervicali sau uterini (excrescente de regula necanceroase, formate pe cervix sau in cavitatea
uterina);
- Ingrosarea endometrului (hiperplazie endometriala), cauzata de terapia de substitutie hormonala;
Cea mai comuna cauza a hemoragiilor postmenopauza este atrofia, indusa de privarea aparatului
reproducator feminin de estrogen, hormon produs de ovare in cantitati mult mai mici dupa incheierea
vietii reproductive. Carenta de estrogen conduce la subtierea tesutului vaginal, fenomen care aduce
vasele de sange mai aproape de suprafata, favorizand aparitia senzatiilor de disconfort si a sangerarilor.
Hiperplazia endometriala poate fi cauzata si de obezitate.
Alte cauze posibile ale sangerarilor dupa menopauza sunt dezechilibrele hormonale, infectiile uterine si
cervicale, administrarea unor tipuri de medicamente (asa cum sunt anticoagulantele).

Simptome
Principalul simptom al femeilor care prezinta sangerari postmenopauza sunt hemoragiile vaginale. Alte
manifestari clinice pot fi date de afectiunea care cauzeaza scurgerile de sange. De pilda, cand sangerarile
apar din pricina subtierii tesutului vaginal, ele sunt insotite si de dureri in timpul actului sexual.
Potrivit Clinicii Mayo din SUA, sangerile dupa menopauza pot varia in cantitate de la o pacienta la cealalta,
orice tip de flux fiind un semnal de alarma. In cazul unor femei ajunse la menopauza, sangerarile se pot
rezuma la spotting (cateva picaturi de sange) sau pot fi la fel de abundente precum menstruatiile
obisnuite, necesitand utilizarea unui absorbant.

Diagnostic
Primul caz in stabilirea unui diagnostic este evaluarea istoricului medical al pacientei si efectuarea
unui test Papanicolau, in scopul identificarii cauzei sangerarilor si excluderii posibilitatii unei eventuale
instalari a cancerului.
Examenul fizic consta in introducerea unui specul metalic in vagin, astfel incat vulva, vaginul si colul uterin
sa poata fi examinate in detaliu. Medicul ginecolog poate preleva mostre de secretii din vagin si cervix,
pentru a exclude posibilitatea unei infectii.
Un instrument numit colposcop poate fi utilizat pentru observarea atenta a colului uterin, atunci cand
exista suspiciuni cu privire la integritatea sa.

Printre alte teste medicale necesare se pot numara:

- Ecografia transvaginala. Un dispozitiv special de inregistrare video este introduc in vagin, astfel incat
medicul sa poata observa organele pelviene si sa poata depista anomaliile.
- Biopsia edometriala. Un tub subtire este introdus in cavitatea uterina, pentru prelevarea unei mostre
din tesutul uterin si evaluarea acesteia in laborator.
- Histeroscopia. In timpul acestui test, medicul foloseste un instrument prevazut cu camera video si
sistem de iluminare, cu care sa poata examina in detaliu interiorul uterului si eventualele anomalii de la
acest nivel.
- Dilatatia si chiuretajul. Aceasta procedura presupune dilatarea colului uterin, iar mucoasa uterina este
razuita apoi cu ajutorul unui instrument ascutit, numit chiureta. Mostra este transferata apoi in laborator,
pentru analiza.
Tratament
Tratamentul pentru sangerarile postmenopauza este stabilit in functie de cauza care a produs
hemoragiile. Daca este vorba despre polipii cervicali, indepartarea lor chirurgicala este suficienta pentru
oprirea sangerarilor. Procedura este simpla, utilizeaza un anestezic local si forcepsuri mici, cu care
excrescentele sunt extrase. Hemoragia este oprita prin cauterizare sau aplicarea de substante speciale.
Atrofia endometriala poate fi tratata cu creme pe baza de estrogen sau ovule, pe cand hiperplazia
endometriala este controlata prin medicatie hormonala (progestogeni) sau interventie chirurgicala de
indepartare a portiunilor ingrosate din tesutul uterin.

sursa Medicover Romania

Este normala sau nu sangerarea post menopauza?

Exista unele cazuri in care, dupa instalarea menopauzei, pot aparea episoade de sangerare. Acestea pot
varia de la pete usoare, pana la flux intens. Este sau nu normala sangerarea uterina la femeile aflate la
menopauza? Afli din acest material toate lucrurile pe care trebuie sa le stii despre sangerarea post
menopauza.
Este normala sau nu sangerarea post menopauza?
Menopauza este un proces natural si apare atunci cand ovarele inceteaza sa functioneze si sa mai
produca estrogen. Drept urmare, femeia nu mai are menstruatii. In unele cazuri, se poate intampla ca
femeia sa aiba sangerari, chiar daca se afla la menopauza. Se iau in calcul aceste sangerari daca a trecut
mai mult de un an de la ultima menstra.

Articol realizat de Dr. Magdalena-Maria Dorobantu - Medic primar Obstetrica-Ginecologie

Cuprins

 De ce apare sangerarea post menopauza?

 Cum se manifesta sangerarea post menopauza?
 Este considerata normala sangerarea post menopauza?
 Ce afectiuni poate indica sangerarea post menopauza?
De ce apare sangerarea post menopauza?
Dupa menopauza, nivelul hormonului foliculostimulant (FSH) are o valoare crescuta, deoarece axa
hipotalamo-hipofizo-ovariana incearca sa stimuleze ovarele in continuare, in ciuda faptului ca ele nu mai
sunt functionale.

Lipsa estrogenului determina atrofia vaginului si a endometrului. In interiorul uterului, pe suprafetele

subtiri si atrofice ale endometrului pot aparea microeroziuni ale suprafetei epiteliale, cu inflamatie
cronica ulterioara, iar acestea pot duce la sangerari usoare. Ecografia evidentiaza un endometru subtire.
Sangerarile genitale anormale sunt adesea atribuite uterului, femeile aflate in postmenopauza descriind
sangerarea uneori ca „menstruatie” . Sangerarea poate sa fie insa si din perineu, vulva, vagin, colul uterin
sau trompele uterine. De asemenea, poate fi legata de o patologie ovariana sau poate fi din uretra, vezica
sau tractul gastro-intestinal (anus, rect, intestin) si confundata cu sangerarea vaginala.
Cum se manifesta sangerarea post menopauza?
Sangerarile post menopauza pot varia ca intensitate. Unele paciente pot observa pete usoare, care sunt
gri-roz sau maronii. In alte cazuri, aceste sangerari pot lua forma unui flux intens sau o menstra regulata,
de cele mai multe ori, neinsotite de durere.
Este considerata normala sangerarea post menopauza?
Dupa ce o femeie este la intrata la menopauza, sangerarile vaginale nu mai sunt considerate
normale. Indiferent de simptomele pe care le resimte pacienta, este necesar un consult ginecologic,
pentru a stabili cauza exacta a aparitiei acestora.
Ce afectiuni poate indica sangerarea post menopauza?
Atunci cand observi sangerari vaginale si a trecut cel putin un an de la ultima menstra, consultul de
specialitate este cel care poate stabili cauza exacta a aparitiei acesteia.
Diagnosticul diferential al sangerarilor postmenopauzale include multe afectiuni benigne, dintre care cea
mai frecventa este atrofia-fiziologica.
Atrofia este cea mai frecventa cauza a sangerarilor postmenopauzale, fie a endometrului, fie a mucoasei
vaginale. Tot frecvente sunt insa si hiperplazia endometriala-ingrosarea mucoasei uterine, polipii
endometriali si fibroamele uterine - afectiuni benigne.
Terapia sistemica numai cu estrogen, anovulatia cronica (cum ar fi sindromul de ovar polichistic),
obezitatea si tumorile secretoare de estrogen pot duce la modificari endometriale anormale.
La fel ca in majoritatea cazurilor, diagnosticul precoce poate duce la un prognostic mai bun. Prin urmare,
o femeie in postmenopauza cu sangerari vaginale trebuie evaluata prompt si in mod adecvat.

Sangerarea nu este motiv de panica, ci doar de atentionare ca trebuie facut un control si investigatii
suplimentare: ecografia ginecologica si uneori, proceduri mai complexe, cum ar fi histeroscopia.