Chirurgie III C. 1 18.02.

2014

Aparatul locomotor

- anim mari -

Examinarea i semiologia ap locomotor dpdv al localizrii

Implic mai multe etape:

-examinarea dpdv funcional

-examinare n repaus (poziie patrupodal, picioare inute egal, schimbul centrului de greutate,
unghiuri ext ale iliumului egale, coada inut normal, pctele feselor normale, dac la schimbarea poziiei
exist vreo jen, pocniri de art, zgomote etc)

-examinare n micare pas egal, chioptur, ridic mai mult sau mai puin spata sau un
picior, cifoz, poziia capului

-examinarea modului de trecere din repaus n micare (n general vaca nu suport

mirosul i ltratul cinelui)

-examinarea dpdv morfologic - examen fizic

-inspecie - plgi, respiraie, poziii, facies, privire, receptivitate

-palparea zgomote, tumefieri locale, temp local, durere la presiune, consist

-percuie torace i abdom (cal dr (cecum), vac stg (rumen) - sonoritate crescut,
timpanism)

-metode speciale:

-ex hematol biochimic i hemogram. n special la cal dar i la vac biochimia sngelui
d multe informaii.

Acidoza sangvin continuare a acidozei ruminale se observ la ex hematologic.

Corpii cetonici prezeni n urin dau indir o uremie peste limita normal, coroborat cu
transaminazele, bilirubina - d multe inf.

-puncia biopsic - la animalele mari are mai puin imp dect la animalele mici n boala
tumoral

-puncia art mai imp difereniere ntre tenosinovit i artrit i forma ei.
 -puncie tendinoas

-ex radiologic oblig n reparaia osoas

-ex ecografic mai ales al articulaiilor i muchilor la animale mari.

-laparascopia rezultate semnificative doar la cal i doar pt afeciuni din cav abd.
(prere pers).

Puncie diagn n bolile ce deform zonele abces, tum, colecie purul, seroas, etc

Necroza cornului bulbar cauz: alim hiperacid prelung.

CURS 1 +2

Examinarea aparatului locomotor la animalele mari

Ex clinic este foarte greu de realizat si completat cu ex paraclinice.

Semiologic functional prima data

In vederea diagnosticarii suspiciunilor ce pot aparea in bolile inflamatorii, sau in bolile ce

deformeaza regiunea (abces, tumora, flegmon, colectie purulenta, seroasa de alta natura).

Punctia chiar daca este biopsica si suspicionam un cancer cu toate ca acest cancer ar trebui sa
existe dupa un ddx facut, poate duce la metastaza in pulmon, ficat. Animalul devine compromis in
totalitate.

1. EXAMINAREA FUNCTIONALA se examineaza in repaus (pozitie patrupodala, sprijin pe

toate membrele, schimbul centrului de greutate, unghiurile externe ale iliumului in poz normala, pozitia
cozii, jena in statiune, crepitatii articulare)

In miscare (schiopatura, egalitate si uniformitatea pasilor, manifestari anormale: ridicare

spetelor, ridicarea incomplete a picioarelor, mers cifozat, mers incapusonat)

Modul in care animalul schimba pozitia de repaus in cea de miscare (cu sau fara dificultate,
durere, refuz)

Vaca nu suporta mirosul cainelui si latratul. O vaca culcata, linistita, se verifica prin stimulare cu
un caine vaca trebuie sa se ridice la simpla prezenta a cainelui.

2. Examinare morfologica inspectie: plagi, decubit, respiratie, pozitie ortotnice,

receptivitate la stimuli, facies

Palpare: natura tumefactiilor, crepitatii articulare, sensibilitate locala, consistent

 Percutie: utila in special la nivelul toracelui sip e partea dreapta la cal si stanga la ccaca
(sonoritate crescuta in caz de timpanism cecal la cal pe dreapta/ruminal la vaca pe stanga)

Metode speciale hematologic: biochimic + HLG: in special la cal dar si la vaca, biochimia
sangelui poate spune foarte multe

Acidoza sanguine: continuarea celei ruminale bine pusa in evidenta

Corpii cetonici din urina uremie crescuta + transaminaza +bilirubinemie

Punctie biopsica: are o relevanta mai mica in cazul AM

Punctia articulara: se poate face diferenta intre tenosinovita si artrita si formele lor
(seroasa/fibrinoasa, fibroasa, hemoragica si necrotica)

Rx: obligatoriu in interventiile osteosintetice

Eco: in special al articulatiilor si muschiilor pentru AM

Laparoscopia: cu rezultate semnificative doar la cal pentru afectiunile cav abdm

Examinarea muschilor inspectie, palpatie, percutie, ecografie, rx, punctie etc

In general punctia biopsica se realizeaza pentru precizarea diagnosticului pentru boala tumorala
maligna sau in afectiuni sinoviale si articulare. Daca pentru boala tumorala maligna, specia care plateste
cel mai mult tribut este calul si proportie mare calul dezvolta melanoma grija mare la efectuarea
punctiei!

Vaca face in general abcese reci care nu implica neaparat punctie biopsica.

Punctia da raspunsuri pe care examenul clinic poate nu le poate oferi

Examenul scheletului prin inspectie, palpatie, rx si numai in cazuri speciale cand rx-ul pune un
semn de intrebare intre osteoperiostita si boala tumorala se impune si PUNCTIE BIOPSICA

Pentru animale mari osteoperiostite 90% si 10 % boli tumorale

De asemenea, art si tendoanele au aceeasi ordine inspectie, palpatie, percutie, ecografie, rx si

punctie

Copita si ongloanele ar trebui sa beneficieze de examen clinic cu precizarea ca pentru percutie si

pentru sensibilitate exista ciocan special pentru incercat copita.

La examenele coloanei vertebrale se apreciaza prin inspectie si palpatie. Prin inspectia pozitia
specifica pentru regiuni si pentru fiiecare animal in parte

Exista apofize spinoase de pe C7 pana la T2-3 apoi apofizele grebanului occipital sau axis exista
lig cervical dintr-o portiune funiculara si o portiune lamelara.
 Exista o acolada concave pe regiunea cervicala, dar animalul trebuie sa stea cu capul putin ridicat
in sus; altfel capul pozitionat lateral anomalii (opistotonus, torticolis etc)

La nivelul celeilalte regiuni poate aparea lumbago (toracala, lombara) deci o exagerata
convexitate spre dorsal sau o lordoza, scolioza, cifoza care este rasucirea intr-o parte sau in cealalta.

Toate aceste anomalii sunt insotite de schiopatura atat la AM si la am.

Schiopatura este un symptom si nu o boala.

Ruperea armoniei intre sprijin si miscare in timpul mersului = schiopatura!!!

Schiopaturile se clasifica dupa mai multe forme: adevarata care este data de o afectiune a
scheletului si a musculaturii in principal sau una falsa care se traduce prin tulburarea mersului ce poate
aparea datorita unor cauze nepatologice.

Prima cauza este oboseala, pierderea unei potcoave, hamurile neajustate corespunzator.

Afectiuni ale nervilor sau a altor organe care pot genera schiopaturi dar nu se numesc false ci se
numesc simptomatice si atunci se numesc simptomatice (adevarata si simptomatica)

Cauzele ce provoaca schiopaturi: favorizante si determinante.

Favorizante de aplomb, cahexia, obezitatea.

Determinante traumatisme (85-90%) loviri, caderi, alunecari etc + defecte de potcovit, leziuni
traumatice ale nervilor periferici, procesele inflamatorii (osteite, osteoperiostite, miozite etc)

Schiopaturile se clasifica in functie de mai multe criterii si anume:

- Momentul aparitiei in faza de sprijin, de suspensie sau prezinta schiopatura mixta

Cauzele schiopaturii pot fi esentiale procese inflamatorii ce sunt localizate la nivelul ap

locomotor

Si simptomatice procese patologice cu localizari in afara aparatului locomotor (hernie

ingvinoscrotala, tumora metastatica la nivelul unui lnn)

Dupa durata/manifestarii schiopaturii continua pe o portiune de timp indelungata; este

prezenta in timpul mersului si in repaus.

Remitenta apare in mers dar dispare in repaus.

Intermitenta apare si dispare

La rece care se manifesta la inceputul miscarii cand animalul trece din stare de odihna in stare de
miscare si dupa un anumit timp aceasta dispare.
 Eratica

La cald apare la un interval de timp dupa ce animalul a inceput activitatea

Dupa intensitate gr 1 putin vizibila sau foarte usoara

Gr 2 intensitate medie; se manifesta atat in sprijin cat si in suspensie

Gr 3 intensitate mare; se manifesta permanent, merge dificil, tine piciorul in pensa; refuza
miscarea din cauza durerii

Gr 4 membrul este scos din functie; are sprijin nul (PARALIZIE DE NERV MOTOR SAU FRACTURA
SAU RUPTURA TENDINOASA SAU O LUXATIE) Durere vie in focar

C#3

Afectiuni podale si chirurgicale la bovine

Sunt de natura traumatica si metabolica.

Clasificarea afectiunilor acropodiale la rumegatoare:

1. Pododermatita traumatic septic

2. Pododermatita aseptic (furbura)

3. Dermatita interdigitala

4. Abcesul calcaiului

5. Pododermatita necrotica circumscrisa a talpii

6. Necroza cornului bulbar

7. Ulcerul Rustelholtz

8. Onglonul de stabulatie

Toaleta mecanica onglonului cu clestele

Onglonul axial: mai lat sis curt

Onglonul abaxial: este mai lung, pe margine

Prima data se ajusteaza in lat apoi se scobeste talpa, se asigura concavitate, intre cele 2 ongloane
(ca un fel de scoica)

Ajustare manuala: clestele, reneta

 Ajustare mecanica: flex

La nivelul calcaielor necroza cornului bulbar (macerarea calcaielor)

Intre calcai + talpa poate apare o zona hemoragico-necrotica denumita ulcer Rusterholtz

La nivelul talpii pododermatita traumatic: inflame tes moi ale talpii membrane cheratogene a
podofilului.

Orice corp strain poate patrunde prin traversal talpii datorita greutatii podofil sensibilitate
exagerata, dur, schiopatura deoarece atrage germeni ce ajuta in mediu cald umed + sange aparitia
infectiei

Dizlocarile de talpa se face sub forma de trunchi de con, ce aplica pudre, spray, sicative si se
aplica bandaje.

Abces coronarian si leziune ulcerative a varfului talpii si a calcaiului

Calcai tumefiat, tendinta la abcedare si dureros

Inainte de drenarea inflamatiei: animalele tine membrul in pensa

Se dreneaza: Ab-terapie, se aplica unguente, mai putin spray-uri (folosite mai des pt calcaie
pentru ca nu au contact cu solul) se aplica bandaje

Vindecarea unei asemenea afectiuni 2-3 luni

Pododermatita in faza incipient talpa in exces, bombeaza supraf talpii poarta denumirea de
talpa dubla, dupa intreruperea excesului de cutie de corn.

Pododermatita in faza avansata membru tumefiat, dureros, in pensa, procesul inflamator cu

crevase. Datorita infiltratiei, excesului si greutatii animalului pielea se desprinde pentru ca este
infiltrate, se deschide = Tenosinovite

Pododermatita traumatica- talpa edematiata, proces inflamator + infiltratie poate aparea un

flegmon la acest nivel

Pododermatita in faza de vindecare

Abcesele reci la nivelul trenului post, de la baza cozii spre crupa, pe partea stanga

Se dreneaza in zona inferioara, in zonele cele mai declive

Actinomicoza se dezvolta in tesuturile dure

Actinobaciloza se dezvolta in tesuturile moi

 C#4

Diagnosticul schiopaturilor cuprinde localizarea. Este nevoie de anamneza, inspectie, palpatie,

percutie

Animalul trebuie examinat in repaus si in miscare.

Stabilirea sediului schiopaturii consta in examinarea anatomo-morfologica cu metodele

enumerate anterior.

Se completeaza prin examinarea prin metode speciale. Examinarea cu metode speciale cuprinde
operatiuni, manopere care scot in evidenta o anumita afectiune.

La animalele mari proba eparvenului/spavanului exostoza osteoperiostita cu sediu fix ce

apar microhemoragii din cauza unor eforturi supralimitante in care filete in tendon se rup la niv insertiei
unui os si sunt insotite de hemoragie.

Os bont care se gaseste pe extremitatea proximala a metatarsului rudimentar.

Flexarea puternica a piciorului si mentinerea in aceasta pozitiei 1-2 minute. In momentul in care
se elibereaza piciorul, animalul trebuie sa plece din poz de repaus si apoi in trap.

In CAz de spavan acut pleaca in 3 picioare.

Proba planului inclinat. In momentul in care exista o anume afectiune, daca se forteaza animalul
sa stea pe un plan inclinat numai cu membrele ant/post se schimba centrul de greutate si apare jena.

Animalul refuza aceasta pozitie / o accepta se poate identifica sediul schiopaturii.

In momentul in care suspicionam naviculoartrita sau fractura de sesamoid punem potcoava cu

punte pt a opri osul navicular si pentru a reduce schiopatura in 2,3 zile

Cabalinele anestezia tronculara metamerica in care se incepe distal cu aneestezie pe traiectul

nervilor si in momentul in care se face anestezie cu tehnica coresp schiopatura poate sa dispara. Se
anesteziaza digitalii posteriori proximali la nivelul buletului, digitalii anteriori pt afectiuni ale cutiei de
corn.

Examene paraclinice : Rx si analize de laborator.

Din punct de vedere al etiologiei, ea poate fi falsa schiopatura este generate de cauze
nepatologice (pierderea potcoavei)

Etiologia schiopaturilor este de natura traumatica. Din acest punct de vedere, etiologia
traumatica exprimata prin schiopatura este aprox 80-90%

Mai exista o etiologie simpt aparitia schiopaturii la un animal care este generata de alte
afectiunice nu au nimic in comun cu aparatul locomotor: peritonita, hernie, pneumotorax.
 Stabilirea afectiunii sediu (localizarea)+evolutia+intensitatea+durata

Natura afectiunii. In stabilirea afectiunii acuta, mai pronunta; cronica mai stearsa; de pozitie
este coroborata cu poz anormala a unui membru; de effort sau aparuta in timpul efortului.

In ceea ce privesc solipedele, ca sediu al schiopaturii in functie de afectiunea incriminata in

aparitia si manifestarea schiopaturii, mai mult de 50% din subiecti au afectiuni chirurgicale.

Din aceste cazuri peste 50% din subiectii cu schiopaturi care au etiologie chirurgicala intre 30-
40% - afectiuni pe tendoane

Intre 30-35% - localizarea afectiunii este intraarticular

Aprox 15% la nivelul oaselor, vezi oasele moarte (osteoperiostite cu sediu fix)

20-30% de la nivelul copitei

5% ar trebui sa fie pe tesuturi moi

Prognosticul schiopaturilor este in general clasificat in functie de leziunea respectiva

Favorabil schiopatura este de pozitie, de efort sau este falsa

Rezervat afectiunile sunt mai grave (tendinita nodular, proliferare pe un tendon, spavan, scoica)

Grav fractura de os navicular, furbura cronica cu bombarea talpii datorita modif falangei aIII-a

Tratamentul orientat in functie de cauza, de gradul de afectare al componentelor ce det

schiopaturilor si de motivatia ulterioara a animalului.

C#5

Pt schiopatura se trateaza cauza articulara/tendinoasa

Incastelura calcaielor apropierea calcaielor cu rigiditatea cutiei de corn + blocarea aparatului

pasiv.

Ap pasiv fibrocartilajele complementare si negativul furcutei.

Afectiunile cutiei de corn si anexelor acesteia pododermatite.

Pododermatita infl exsudativa, serohemoragica, serofibrinoasa, fibrinoasa a membranei

cheratogene.

Cornul de acoperire port muscular ce acopera tes sensibile pe care le prot. De med ext
 Pododermatitele etiologic se clasif

- Aseptice

- Septic

Pot fi acute si cronice.

Anatomopatologic, pododermatitele sunt seroase, serofibrinoase, serohemoragice,

hiperplastice, purulente si gangrenoase.

Dupa localizare sunt circumscrise si difuze.

Toate aceste inflamatii ale pododermului, sunt localizate la membrana cheratogena. Intre tes
insensibile de acoperire al onglonului si formatiunile vasculare subadiacente exista o stransa leg: tesutul
cherafilos si tes velutos de la nivelul talpii.

Aceste afectiuni pot fi intalnite atat la solipede cat si la rumegatoare.

Frecventa cea mai mare a pododermatitelor se intalneste la rumegator.

Sunt si situatii in care exista boli ale cutiei de corn + tes podofilos.

Cal: necroza furcutei + necroza fibrocartilajelor complementare

Rumegator: ap de amortizare este simplificat la nivelul calcaielor necroza calcaielor.

Exista insa si boli pododermatita septic difuza datorita etiologie inseamna intepatura in cui de
strada. Este foarte frecvent intalnita la solipede dar si la rumegatoare

Furbura pododermatita septica difuza. Se manifesta la solipede pana la caine si pisica numai ca
cea mai grava manifestare sic el mai grav prognostic il are furbura la solipede. Este de natura metabolica.

Furajele care sunt bogate in histamina cum ar fi cerealele proaspete ingerate intr-o cant mai
mica/mare de unii indivizi cauza pt furbura

Cand se curata cutia de corn a talpii, la vaca dp indepartarea excesului cutiei de corn se pot
observa striuri de sange cauza pt furbura.

Mersul pe supraf dure, nepotcovit fara antrenament cauza pt furbura.

Furbura postcastrare alta cauza: interv chirurgicala

Furbura postpartum in fatarile distocice la iapa.

Furbura de sprijin atunci cand se curata onglonul, aparatul de suspensie trebuie sa existe

obligatoriu.
 Pododermatita aseptica acuta. Simpt schiopatura, durere, stare generala modificata
semnificativ, apetitul dispare, accepta decubitul. Toata simpt se install brusc si are manifestari
exacerbate. Poate sa apara la un membru sau la ambele fie ca sunt post/ant.

Diag: semne clinice + anamneza completa

Ddx: miozita mioglobinurica

Boala se manifesta cel mai bine la cabaline. Apare si la bovine.

PrOGNOSTICUL. Rezervat furbura

Favorabil pododermatita aseptica difuza circum

Trat: etiologic alimentar: se schimb alimentatia + antihistaminice (NU corticosteroizi sunt

vasodilatatori capilari) sau diclofenac si derivatii lui

Symptomatic venisectie larga 1-1,5 l la 100 kg 1 singura data afectiune acuta. (SANGELE repr
aprox 10% din GC se poate recolta pana la 8 l sange la un cal de talie >)

Trat specific soliped NUUUU se despotcoveste!!!! Se aplica din abundenta ung sau emoliente
pe cutia de corn; se face anestezie tronculara pe digitalul post, repausul este obligatoriu si total.
Alimentatia se modif elementele proteice se scad, crioterapie, hidroterapie.

KNCD Kanamicina, neomicina, cloramfenicol/colistin?, dexamethasone

Pododermatita aseptica acuta la porc nu slabeste

Pododermatita aseptica cronica. Apare ca o consecinta la o pododermatita septica tratata

necoresp, sau cauze mult prea pregnante.

Poate sa evolueze de la sine in pododermatita cronica. Poate aparea cu un caracter polimorf

imbracand aspectul de pododermatita hiperplastica deformand cutia de corn.

O consecinta a formei hiperplastice neajustarea necoresp a cutiei/onglonului.

C#6

Furbura cronica este continuarea nefavorabila a furburei acute. Semnele clinice sunt sterse,
animalul nu mai prezinta durere. Ele devin mai putin vizibile, mai violente, dar nu se rezolva problemele.

Din cauza inflamatiei si hemoragiei intre tes lamellar si angrenajul tesutului din profunzime se
desprind una de celelalte, in special la nivelul peretelui cutiei de corn la nivelul cutiei de corn si apar
modif ale falangetei. Are tend de verticalitate si ajunge sa impinga in talpa cu varful falangei a III-a spre
furcuta. Durerea e vie si animalul adopta o pozitie campat dinainte pt a scoate presiunea de pe varful
falangetei. Revine apetitul la un moment dat, animalul merge ca pe ace, prefer decubitul si cu timpul
talpa se bombeaza atat de puternic incat ajunge sa perforeze supraf cutiei de corn. Animalul in aceasta
situatie nu mai poate face fata mersului animal compromis.

In aceasta situatie nici antihistaminicele, nici AB-terapia nu mai au eficacitate. Se poate pune o
potcoava ortopedica de tip Schneider PENTRU a scoate ap pasiv din functiune sau potcoava in T, cu
punti, perpendicular una pe cealalta.

Nu intotdeauna furbura se manifesta in forma ei acuta si apoi in forma cronica. Sunt situatii cand
se trece in forma cronica.

Diagnosticul se face pe baza semnelor clinice, se face un diagnostic diferential intre celelalte boli
care deformeaza cutia de corn si anume: Crapod, Crapodina. Sutn boli traduse prin schiopatura dar
niciodata bombajul care apare la furbura cronica (in talpa) nu poate fi confundat cu crapodina = cancerul
copitei si se manifesta prin macerarea cutiei de corn (in special a talpii).

Ev: la baza, etiologia este traumatica si sunt implicate si factori genetici.

Se manifesta denivelare si sfacelare a cutiei de corn a talpii, in zonele anfractuoase supuratie

maronie, cu miros respingatori care daca se indeparteaza cu un jet de apa in cazurile mai grave, in
funcudl acestor lacune pot aparea burjoni rozalii, puternic hemoragici (DDx cu putrezirea furcutei, care
are ca sediu negativul furcutei)

Crapod= proliferare hiperplastica (cancerul benign al cutiei de corn) si apare ca o ingrosare a

peretelui cutiei de corn care deranjeaza prin compresiunea pe care o exercita la nivelul teusutului
sensibil al copitei (lamele podofiloase). Are cresterea atat spre exterior cat mai ales la interior.

Este o formatiune benigna. Se recunoaste prin faptul ca peretele cutiei de corn este usor
bombat, sub forma sferica, nedureroasa la palpare si percutie dar care determina o schiopatura
permanenta datorita compresiunii in timpul mersului. Cutia de corn este mai dura si mai putin elastic in
zona respectiva.

Prognosticul este rezervat iar ca tratament se incearca extirpareea intregii portiuni de copita
bombata, si NU ajustarea prin rabotaj, pilire.

Animalul se tine bandajat

Scoaterea de sub presiune a cutiei de corn pt ca daca bombajul este undeva in zona,
corespondentul la nivelul liniei albe atata timp cat este pansament se recomanda ca la nivelul peretelui
cutiei de corn din talpa sa se faca o renura pana la nivelul liniei albe sis a aplicam potcoava.

Potcoava, daca facem aceasta renura sprijin pe ea fara deranj pe zona respectiva; altfel
hemoragie.
 Crevasele la nivelul cutiei de corn a copitei, poarta numele de seime sau crapaturi si pot interesa
peretele cutiei de corn a copitei, aproape pe toata dimensiunea cutiei de corn de acoperire.

Seimele sunt crapaturi intalnite la nivelul cutiei de corn pe lungime si in profunzime pe toata
grosimea cutiei de corn de acoperire. In dreptul acestia se face o renura pe corespondentul talpii si
punem potcoava pentru a scoate din tensiune zona pe care este prezenta seima. Altfel nu se vindeca.

Seima se trateaza printr-o renura destul de adanca sub forma de V care sa degajeze mult la
suprafa cutia de corn si in profunzime a.i sa fie scaosa in totalitate .

Etiologie. Prin uscarea excesiva, cand animalul este supus unui drum pietruit, asfaltat
microleziuni la nivelul cutiei de corn si cu timp apar seimele/crapaturile.

Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice, se evd fisura in cutia de corn, uneori apare
hemoragia; ea se accentueaza in timpul mersului in timpul mersului sau in repaus.

Schiopatura se accentueaza la cald. Este de gradul 2 spre 3 iar seima respectiva nu are tendinta
de vindecare. Prognosticul este favorabil pentru ca trat chirurgical si medicamentos duce la vindecarea ei
in totalitate.

Medicamentos adm de VITAMINA A SI E, per os sau parenteral + emoliente (ulei de oase ulei
pentru copita, indifferent de care ar fi toate au origine animal si foarte putina orgine vegetala) In niciun
caz nu sunt uleiuri minerale!!!

Prognosticul este favorabil.

Bleimele pododermatita circumscrisa cu ev acuta sau cronica de etiologie traumatica cu

modificari de culoare.

Poate evolua uscat, umed, supurativ sau cronic aparand sfacele!!!

Se manifesta in principal pe peretele cutiei de corn dar poate ev si in talpa. Apare circumscrisa si
uneori fara delimitare neta cu o cutie de corn care este deschisa la culoare spre galbui si mai putin dura.

Forma umeda este cea subtiaza cutia de corn dar doar la palpare se simte modificarea.

Bleima supurativa apare cu o sfacela deci cu pierdere de substanta si cu o supuratie seroasa care
se poate complica si poate deveni si purulenta.

Forma cronica apare sfacelata cu mai multi solzi de cutie de corn desprinsi de la marginea
leziunii respective.
 Calcatura la coroana (Contuziile coronariene).Datorita defectelor de aplomb sau datorita
drumului necoresp, in momentul calcaturii, cu toate ca trochleea astragaliana are cea mai mare
oblicitate (confera o exactitate extraordinara a mersului), ajunge sa calce pe coroana necroza
fibrocartilajului complementar.

Etiologie surmenaj, cahexie si traumatisme

Sttimp pe fata soleara a membrelor post apare o leziune hemoragica

Schiopatura se instaleaza brusc, in timpul mersului sau in repaus; are tendinta sa dispara in
prima faza in timpul mersului, dar revine de fiecare data dupa perioada de repaus (schiopatura la rece)

Progn favorabil

Trat: se incearca initial tratament orthopedic ajustarea peretelui cutiei de corn pe fata medial
prin pilire in asa fel in cat sa indeparteze picioarele; concomitant se ajusteaza si potcoava.

Macerarea furcutei putrezirea furcutei

Etiologie conditiile de microclimat, suprainfectia cu germeni patogeni (Staphilo, Strept,

fusarium)

Apare la un singur membru sau biped, foarte rar la 4 membre.

La membrele posterioare in general pt ca in repaus in stabulatie, in grajd umiditatea e mai mare

la nivelul trenului posterior.

Se deceleaza un miros respingator la apropiere.

Varful furcutei este macerat intr-o prop mai mare sau mai mica. Leziunea tinde sa uniformize
crestele furcutei cu lacunele mediale si laterale, in lateral se aduna o magma urat mirositoate de culoare
inchisa care dupa indepartare lasa leziuni profunde.

Cand leziunea depaseste cornul de acoperire al furcutei, apare schiopatura portiune

hemoragica.

Diagnosticul se pune pe baza semnlor clinice miros FFFF RESPINGATOR!!!

DDX- crapodina.

Tratament se adreseaza trat local toaleta mecanica, dezinfectie chimica si aplicarea de

unguente a carui continut trebuie continut cu gudroane vegetale, aldehida formica <5%, lotagen.

Lotagenul ataca sau are actiune doar asupra tes necrozate fav cicatrizarea lor! Este f caustic si f
irritant. Se foloseste pt animalele mari!
 Animalele mici se pot trata cu lotagen diluat 20%.

Se pot aplica pudre sicative cu talc, oxid de Zn, iodoform. Mai exista ung cu acid acetil salicylic si
oxid de Zn sau oleum jecoris.

JAVARTUL CARTILAGINOS consecinta a calcaturii la coroana.

Javartul este macerarea fibrocartilajului complementar acoperit de cutia de corn a copitei si un

sfert depaseste marginea sup a cutiei de corn si este situate sub pielea latero-caudala a extremitatii
piciorului. Fiind cartilaj hialin nu are vascularizatie proprie.

Odata aparuta necroza la nivelul cartilajului in urma traumatismelor repetate, in loc sa se

vindece, necroza continua si imbraca o forma exsudativa care macereaza intreg fibrocartilajul, indifferent
de tratament.

Se trateaza prin ablatie totala a fibrocartilajului. Este hemoragica, cartilaginoasa, se realizeaza

sub anestezie generala si regionala sub garou. Se aplica pansament compresiv.

Exongulatia. Smulgerea copitei la caii de tractiune. Piciorul prins intre pietre/linii tramvai/atelaje,
animalul smulge piciorul fara copita- schiopatura IV EXTREM DE HEMORAGICA piciorul este
compromis.

Poate fi partiala sau totala. Ca diagnostic semnele clinice sunt evidente, prognosticul este
rezervat spre grav, pericolul imediat este de infectie si hemoragic.

Pericolul tardiv sprijin permanent pe piciorul sanatos si aparitia furburii.

Tratament indepartarea cornului desprins in totalitate si o masura urgenta si de neglijat

calmarea durerii.

Aplicarea de ungv sau pudre, bandaj de acoperire, compresiv de acoperire si terapie nespecifica.

Terapie nespecifica: antihemoragica (adrenostazin si etamsilat concomitent) + VITAMINA K3.

protectia antihemoragica pt 72 h o singura doza.

Pentur toate afectiunile care au ca tratament interventia chirurgicala sangeroasa, pt ca e sensibil

la anaerobioze, in mod obligatoriu!!! SEROTERAPIA ANTITETANICA!!!!

C#7

Pododermatitele specifice bovinelor

Dupa etiologie aseptica si septice

 Aseptice laminitele

Septice cele infectate

Flora care se gaseste in pododermatite este polimorfa.

Niciodata nu lipseste Fusobacterium necrophorum

Fusobacterium necrophorum nu produce singur boala ci in asociere cu alte bacteria intotdeauna.

Dupa evolutie acute si cronice

Evolutia acuta prezinta semne locale si generale (hipertermie, abatere, anorexie, anurie,
polikisurie, fecale coafate)

Ev cronica prezinta semne generale estompate sau sunt mult involuate.

Starea generala a animalului se imbunatateste.

Din punct de vedere anatomo-patologic serofibrinoasa, purulenta, seroasa, gangrenoasa etc

Seroasa cea mai simpla, cu serozitate (usor rozalie fara miros, fara culoare, secretie poate chiiar
si transparente)

Serofibrinoase cu flocoane lactescente care se gasesc mai mult sau mai putin in zona
respectiva

Serohemoragica leziunea a trecut de bariera capilara leziunea a spart vase

Fibrin care este o colagenaza incearca sa protejeze rana dar este inlocuita de sange

Proliferativa (hiperplastica)

Purulenta cu material purulent

Gangrenoasa germenii devin anaerobi

Dupa localizare circumscrisa sau difuza

Circumscrisa la rumeg ulcerul podal al solei faza INCIPIENTA SAU CIRCUMSCRISA

Difuza intr-o leziune care se infecteaza printr-o intep/crevasa/sol de continuitate la nivelul cutiei
de corn si se raspandeste. (Laminita septica difuza)

Laminita septica difuza se comporta ca o plaga prin intepare la supraf, bacteriile se aglomereaza.

Intepatura in cui de strada ex f bun pentru laminita septica difuza!

Pododermatita inflam membr cheratogene

 Pododermatita la rumeg afectiunile acropodiale specifice rumeg sunt in general impartite in 3:

- Panaritiu inflamatia septica a pielii din reg periongulara si/sau interdigitala. Pt zona
interdigitala exista si un alt caz fic interdigital si care trebuie diferentiat de panaritiul interdigital prin
faptul ca este modif hiperplastica si cornificarea pielii din reg interdigitala fara complicatii septice.

- Panaritiul poate fi coronarien sau interdigital

- Panaritiul poate fi cutanat, subcutanat, tendinos, articular producand artrite si osos

Apare si la oaie.

ETIOLOGIE: Infectii plurifactoriale in care mereu este prezent Fusobacterium care se dezvolta la o
poarta de intrare de tip plaga, crevasa, intepatura.

Semne clinice: infectie locala in faza acuta, temp locala crescuta, eritem, durere, chiar
sensibilitate exagerata in prima faza, schiopatura de grad 1,2

Daca panaritiul avanseaza schiopatura avanseaza, creste in volum, modif starii generale cu
pierdere de lapte, schiopatura de grad 3, apetit capricios, inapetenta, stare generala alterata
semnificativ.

Netratarea coresp face ca boala sa evolueze in stadiu articular sau tendinos in care starea
generala a animalului este modificata, sprijin poate nul, proportie de peste 50% prod de lapte modif,
durere acc

Panaritiul osos in prima faza are semne locale; sunt situatii in care modif la nivel osos sunt
traduse prin proliferare de tes osos depus haotic.

In partea 2-a, regiunea deformata, dura, piele cu eritem insotit de un edem pastos uneori, leziuni
ireversibile, schiopatura isi reduce din intensitate dar devine permanenta spre gradul 1 sau 2

Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice si anamnezei. Facem precizarea ca nu toate

animalele tinute in aceleasi cond pot dezvolta panaritiu ci numai anumiti indivizi care sunt genetic si
etiologic slabiti.

Prognosticul este fav in faza panaritiului cutanat, subcutanat

Rezervat forma tendinos

Grav forma articulara si osoasa

Tratatament la vaca in general la vaca local!! - asepsie mecanica, chimica prin indepartarea
crustelor, tunderea perilor aglutinati, debridarea marginilor plagii, aspersiuni in plaga cu apa oxigenata
(doar la cal si porc!!, la vaca nu!!!) Daca se fol apa oxigenata se usuca plaga cu vata hidrofila. Pentru
aspersiuni la vaca se recomanda tincture de iod, eter iodoformat perifocal in plaga pentru prevenirea
miazelor de ex

Trat la vaca nu se face cu antibiotice pe cale generala pentru ca AB se elimina prin lapte.

RECOMANDARE daca vaca e prop personala antibioterapie pe cale generala!

Se pot folosi cheratoplastice (cheratolitice: ungv cu gudroane vegetale, nitrofuran, spray cu violet
de gentiana, albastru de metilen amestecat cu tetracycline

Sub garou se pot aplica antibiotice! iv

Nu se fol ca AB penicilinele pt ca se inactiveaza in mediu acid iar plagile de obicei au pH acid.

Pansamentul este bun augur. Pansamentul sa fie hygroscopic imbinat cu vaselina neutra sau
mibazon de ex si nu cu uleiuri minerale! Pansamentul se schimba la 72 h

In momentul in care leziunea este supurative pudre sicative cu oxid de zn; plaga uscata se
recomanda unguentele!

C#8

Pododermatita = inflamatia septica/aseptica a membr cheratogene.

In analogie cu solipedele fac laminita septica difuza.

Spre deosebire de solipede, rumegatoarele sunt mai putin receptive la aceasta forma de
inflamatie cu simptomatologie mult redusa fata de solipede si aproape niciodata cu furbura cronica.

Etiologia este asemanatoare cu cea din furbura solipedelor adica alimentara, de effort dar
niciodata nu a fost descrisa laminita postpartum/postcastrare.

Cea mai frecventa cauza = alimentatia.

Animalul produce timpanism ruminal acut decat furbura.

In lit de specialitate este descrisa ev concomitenta a timpanismului ruminal acut peste care se
suprapune o forma de laminita.

Ca simpt animalul isi pierde vioiciunea, productia de lapte scade, apetit abolit pt 24 h, o
schiopatura.

Se constata cand se face o toaleta a onglonului in care in zona impricinata apare o usoara
hemoragie in fata de rezolutie a cutiei de corn a talpii.
 Pododermatitele la vaca sunt ca etiologie traumatice traumatismele de orice fel, intepatura in
cui de strada, mersul pe suprf dure care se infig in cutia de corn a talpii. In 90% se intampla asta

Foarte putine se pot descrie prin toaleta mecanica se racleaza prea mult din cutia de corn
hemoragie netratata duce la pododermatita.

Pododermatita = sol de cont la niv cutiei de corn.

Forme: seroasa, serofibrinoasa, purulenta, hemoragica, serohemoragica, gangrenoasa

Seroasa ap o serozitate

Germeni saprofiti, conditionat patogeni (stafilo,strept, gonococ) + FUSOBACTERIUM MEREU care

se grefeaza de obicei pe leziune.

Fusobacterium se gaseste mereu in necrobaciloza oilor.

Gl carpala se gaseste plantar, sebacee care are rolul de a emite sebum pentru intretinerea
onglonului n.

Serozitatea poate fi transf in fibrina cand leziunea este mai profunda si mai veche
serofibrinoasa.

Serohemoragica/hemoragica sunt distruse capilarele. Hemoragia poate fi oprita prin

acumularea dejectiilor. Dar in momentul in care se indeparteaza crustele de la niv leziunii, hemoragia
apare difuz. Este periculoasa pentru ca deschizandu-se inf ascendente.

Purulente cu germeni supraadaugati. Devin virulenti.

Gangrenoasa anaerobioza se desf si exista conditii pentru desf lor.

Simpt schiopatura in functie de gradul afectiunii. Apare o scadere a productiei de lapte,

animalul adopta pozitia in decubit prelungit, temp generala a animalului fiind modificata subfebrilitate
pana la grad mai mica.

Caine 38,5-39 grade (Tanase)

Diagnosticul pt pododermatica serohemoragica cand se face o toaleta riguroasa apare o

hemoragie semnificativa dupa indepart corpurilor straine din talpa onglonului. Apare pierderea de
substanta.

Purulenta evidenta!, miros respingator, se vede/simta la distant de animal, schiopatura

semnificativa

Progn la vaca in pododermatie favorabil si uneori rezervat

Trat toaleta mecanica prin indepart resturilor din adapost agglutinate in zona
 Spalarea zonei cu apa si dupa se indeparteaza APA DIN ZONA RESPECTIVA!!!

Dupa aceea, toaleta mecanica a cutiei de corn prin indepartarea si ovalizarea marginilor leziunii

O toaleta chimica sau o asepsie chimica prin administrarea de: substante dezinfectante in plaga:
clorhexidina, betadina chiar si tinctura de iod mai putin ALCOOL.

Alcoolul in plaga precipita proteinele la suprafata si creaza o pelicula sub care nu mai exista
dezinfectie. Prin urmare in plaga NU SE FOLOSESTE ALCOOL SANITAR!

Tratamentul se aplica dupa ce facem dezinfectie, toaleta chimica, regularizam marginile plagii,
punem spray-uri, pudre in functie de supuratia plagii.

Daca este purulenta si superficiala la animale mari spray-uri cu cicatrizante si ab, cristal violet
(nu la animale mici) AB neomicina, tetracycline

Pudre cand trat se aplica pentru cicatrizare per secundam. Pudre cu sicativ, cu oxid de zinc
lucru care nu functioneaza pt cicatrizare per primam

Cand exsita cruste ce trebuie inmuiate unguente cu chimioterapice (nitrofuran). Este un

antibacterian nitrofuranul f rezisnt in cond precare de adapost.

Antibioterapia pe cale generala cand animalul este izolat!

Administrarea medicamentelor iv sub garou!

Tumefierea vaselor sangv, seroase se extravazeaza subst medicamentoase care cresc concr in
zona. Atunci se scoate garoul, se resoarbe ab dar concr din zona impricinata incepe sa scada.

Tratamentul se face local in afara de sprayurile sicative, toate celelalte se pun cu bandaj. El se
schimba la 72 h si apoi la sapt.

Se pot folosi bandaje hidrofobe. Apoi bandajare cu vaselina pt a impiedica patrudnerea apei.

In faza de rezolutie, bandaj usor ce se toceste in timpul mersului animalului.

La 3-4 zile se schimba bandajul in mod ideal dar in practica se schimba la 7 zile.

Cresterea in exces a cutiei de corn a onglonului in stabulatie prelungita.

Nu este o entitate patologica propriu zisa poate conduce la aparitia de entitati patologice.

Exista o leziune specifica bovinelor = ULCERUL PODAL, RUTHERHOLTZ

Etiologie necunoscuta in general .

 Este o leziune a peretelui cutiei de corn a talpii situata la limita dintre cutia de corn si calcai si are
ca si correspondent insertia distal a FDP. Apare frecvent la degetul abaxial al membrelor posterioare.
Uneori aceasta leziune poate fi o surpriza la toaleta mecanica.

Flora bacteriana eeste prezenta dar nu este incriminata ca factor declansator.

2 FAZE: care traduc = leziunea crateriforma, hemoragica si sensibila. Intereseaza cutia de corn si
stratul podofilos adiacent.

Colectia purulenta este redusa si o forma cronica sau profunda in care necroza imbraca aspect
lezional difuz si profund ce intereseaza toate straturile anatomice pana la tendonul FDP

ACUTA: schiopatura de gr 1 uneori este o surpriza la curatarea onglonului care lasa o ulceratie
purulenta sau/si hemoragica sensibila.

CRONICA: schiopatura de gr 3; exista modificari la nivelul chisitei, tumefactie.

Diagnosticul semne clinice

Prognosticul este fav in cazul formelor incipiente si f grava in f profunde.

Trat se instituie o toaleta mecanica, creandu-se un crater cu varful in interior.

Penttru inlaturarea in totalitate a tesuturilor necrozate, chiar daca hemoragia este semnificativa.
Daca nu se indeparteaza intreaga supraf necrozata, vindecarea este intarziata-abolita.

Dupa indepartarea crustelor unguent CHERATOPLASTIC cu gudron vegetal, nitrofuran.

Cronica medicina operatoare. Operatie in ulcerul podal! (VEZI CARTE!!!)

La rumeg tendinitele si tenosinovitele. Sunt entitati patologice traumatismele

Intereseaza tend si tecile ce trec prin ele.

Sunt localizate la nivelul burselor seroase din art antebrahio-carpo-metacarpiene; jaret si la

nivelul acropodiului (marea teaca postsesamofalangiana)

Durere, tumefactie locala, sensibilitate crescuta. Se constata deformare regionala mai mult decat
manifestarea schiopaturii.

Zona indurate aderenta, durere estompate

In caz grave: schiopatura de grad I (II, piele aderenta, ingrosata, fund de sac destines ce nu pot fi
puse in evidenta.)Uneori ap fistule

Zona de necroza (cu exprimarea de lichid synovial alb laptos, pur)

Dg: semne clinice

 Progn favorabil

Regional trebuie protejata zona prin bandaj, AB localizat in zona lezionata + frctiuni cu
fenilbutazona, acid salicylic perifocal.

Nu se recomanda AB-terapie pe cale generala

DDX: artrita (durere crescuta, cu tinerea unui membru in suspensie) si tenosinovita (durerea
lipseste)

Distensie fundurilor de sac articulare

Tumefactia mai putin exag la artrita fata de tenosinovita

Piele ingrosata la tenosinovita fata de artrita

Necroza cornului bulbar

Se manifesta prin necroza la nivelul pielii cornificate din regiunea calcaiului care tine loc atat de
perete post a micii teci sesamofalangiene si ap de amortizare la nivel onglonului

Etiologia: acidoza ruminala acidoza sangv ce da semne la nivelul calcaiului

Datorita suculentelor acide pe durate lungi de timp

Factori genetici

Conditii de microclimat

Microleziuni (factori posttraumatici)

Animalul schiopateaza, piele interdigitala modif, miros resping, sfacelari pe supraf intinse ale
cornului bulbar.

Leziunea poate sa cuprinda un calcai si pielea interdigitala. Apare sub forma de crevase,
hemoragie in zona

Toaleta mecanica, chimica si ung/subst astringente pentru leziunille incipiente cu bandaj/vechi

fara bandaj.

Se tine bandajul 72 h apoi la 7 zile se schimba.

Trebuie schimbata alimentatia

 C#9

Niciodata necroza de corn bulbar nu se extinde mai mult decat regiunea anatomica acoperita de
pielea cornificata denumita calcai.

La bovine nu exista nici perete al micii teci sesamofalangiene;

Leziunile imbraca forma de sfacele; sunt f sensibile, supurative, acoperite uneori cu corpuri
straine de tip asternut, secretii, dejectii samd care creaza un mediu prielnic dezvl microorg (staphylo,
strepto, enterococ f periculos) +FUSOBACTERIUM INTOTDEAUNA!!

Necroza cornului bulbar trat

Etiologic admn de furaje alkaline, tamponament cu creta furajera,

Local: - toaleta mecanica, asepsie chimica, bandaj impermeabile aplicate dupa aplicarea
bandajului de acoperire pentru a patrunde apa in leziune

Se pot aplica 4,5 fasii

Nu se aplica uleiuri sicative, nici vaselina

Accidentele de potcovit

Prima si cea mai des intalnita este subtierea talpii accident traumatic specific potcovitului.

Apar bataturile in talpa mai frecvent decat daca talpa are o grosime de protectie.

Daca este prea subtire, falangeta/falanga 3 poate apasa mai mult decat este necesar pe cutia de
corn a talpii, o poate leziona, se pot produce crapaturi. Aceste leziuni se produc in varful falangetei. Se
datoreaza in mometnul curatarii copitei.

Semne clinice: cutia de corn a talpii este moale, elastic la apasare moderata

Animalul prezinta o sensibilitate accentuate

Uneori, cand cutia este subtiata in exces prin traversul ei se vad vase de sange sau culoarea se
modifica dinspre roz rosietic.

Diagn semne clinice

Prognosticul este rezervat penru o per lunga de vreme numai daca potcoava respectiva va fi
completata cu un capac.
 Calul se despotcoveste, se confectioneaza un capac din tabla care se prinde cu o limba sub
fruntea copitei si a potcoavei

Capacul poate fi usor de montat sub el punandu-se subst antiseptice si cheratoplastice

(gudroane vegetale, emoliente pentru copite si chimioterapice de tip nitrofuran care sa protejeze
eventualele crevase care sa impiedice bataturile sau leziunile care s-ar produce prin antrenarea pietrelor
ce accidenteaza spre cutia de corn)

Acest capac in potcoava sa fie detasabil pentru ca el trebuie controlat nu ca la vaca 1data/sapt ci
cel mult la 2 zile.

Se pot adm intre capac si cutia de corn a talpii pansamente sau vata ap de amortizare.

Leziunea treneaza 2,3 sapt 1 luna pana cornul de acoperire creste, copita creste 1 cm/luna, in
grosime 1-2mm.

Strangerea in caiele a potcoavei.

Caielele = cuie patrate din fier mort cu care se prinde potcoava de unghie. Ele se bat inafara liniei
albe.

Senzatia este ca atunci cand porti un pantof cu sau cu 1 numar mai mic.

Simpt animalul imediat dupa potcovit incepe sa schiopateze la 1,2 sau toate membrele.
Schiopatura este de gradul 1, usoara dar pe masura ce animalul este miscat mai mult durerea se
amplifica, schiopatura se accentueaza.

Simptomele apar IMEDIAT dupa potcovit.

La controlul/inspectia copitei nu poti gasi cauze care produc aceasta schiopatura, oricum
potcoava fiind recent aplicata este fixa pe picior.

La un moment dat, reg coronariena este usor edematiata.

Schiopatura este usor accentuata iar calu,. In cazul acestei afectiuni, presiunea fiind mare
animalul adopta decubitul.

In momentul in care se scoate potcoava, schiopatura dispare aproape instantaneu. Daca se bate
potcoava din nou cu caiele mai putin stranse animalul nu mai schioapata.

Prognostic favorabil
 Atingerea cu caiaua (intepatura). Se produce numai daca la baterea caielelor in copita, acestea
ranesc tesutul podofilos (dincolo de linia alba)

Netratata pododermatita septica difuza.

Semne clinice durere exagerata si raspuns exagerat la durere cand in timpul potcovitului se bat
acele cuie.

Progn rezervat

Trat extragerea caielei respective

Despotcovirea

Crearea unui trunchi de con pe traiectul caielei respective pana la tes vascularizat afectat.

Dezinfectie chimica cu subst dezinfectante ALTELE DECAT ALCOOLUL!!! (tinctura de iod,

clorhexidina etc)

Oprirea hemoragiei cu un pansament imbibat in dezinfectant

Aplicarea de chimioterapice in craterul format peste care se pune un bandaj compresiv

Calul se va potcovi de asa natura incat sa exista posibilitatea schimbarii pansamentului fara sa
despotcovim animalul eventual aplicarea unui capac in potcoava.

AB-terapie

Preventie antitetanica timp 3,5 zile

Repaus in primele 5-7 zile de la accident

Inspectia zonei respective cu responsabilitate cel putin 30 zile

C#10

Tromboflebila accidental a venei jugulare

Malpraxis la cabaline (greseala de admn a subst iritante IV)

Vena jugulara este un loc accesibil pentru admn IV a subst la cabaline pentru ca este usor
abordabila (se gaseste superficial).

Jgheabul jugular: sternocleidomastoidian + omohioidian; vena jugulara este separate de carotida

in port proximala si mijlocie de m. omotransvers.

In port distal lipseste => abordarea se face in 1/3 mijlocie.

 Admn de formol 10% (numai colica abdmn medicala numai la cal)

Admn de ca iv, hhc admn perivenos este f caustic.

HHC are ca solvent o subst f caustica.

Odata ajunsa subst iritanta perivenos devine f caustic si atunci afecteaza si peretele vasului.

Trat: dupa admn perivenoasa: se face anestezie locala, in cantitate mare, pe supraf mare, in %
mica (1%) => opreste raspunsul organismului la durere + dilueaza Solutia caustica, iar efectele sunt
estompate.

Anestezia se poate realiza la 4 h. De obicei nu este suficienta o singura admn de anestezic local.

Abcesul exprima de obicei cont purulent urmat inconstant de emisie sangvina.

Deschiderea venei jugulare s-a facut la mare distant de locul admn subst iv = cauza a
tromboflebitei .

De obicei, peretele venei jugulare afectat este lezionat si este friabil pe toate circumferinta. Din
acest considerent nu se recomanda sutura venei jugulare longitudinal.

Ca trat: rezectia venei jugulare.

Prin aparat de trantire frantuzesc se face contentia.

Trantirea de obicei pe stanga

Daca trantirea se face pe dreapta, se gaseste topografic cecumul si trebuie sa se actioneze

repede.

Incizie ce intereseaza zona craniala fata de abcesul respectiv si zona caudala fata de abcesul
respectiv

Se izoleaza si se ligatureaza cu fir de nylon. Nu vycril sau alt fir tensiunea e mare si poate ceda.

Sutura se face dubla ancorata de tes conj din jur.

Daca situatia nu o permite, atunci e bine sa pexam ambele extremitati ale venei afectate si
numai dupa se face ligature, altfel hemoragia este f mare si animalul poate muri.

Meloxicamul nu este recomandat (TANASE) posibile efecte adverse iritatia gastrica, insuf
pancreatica etc

Sutura pielii dupa indepart in totalitate a tes necrozat. Obligatoriu dren.

Postop AB-terapia este suficienta.

Repausul anim tre sa fie total.

 Orice miscare a gatului poate produce desprinderea firelor.

Ligatura suf de bine facuta, stransa atat proximal cat si distal. Ambele capete prezinta importanta
f mare.

Dupa 24-48h animalul = cefalee.

Edemul pe partea cu vnea rezecata se poate produce si da si congestie pe meninge.

Edemul este moale si pastos datorita extravazrii vasului

Dupa 2,3 zile circ se remodeleaza si trece pe segmentul de vena ramasa adica pe congener.

Animalul poate fi folosit la munca sau la alte servicii unde e folosit dupa aprox 14 zile.

O alta entitate ce este specifica cabalinelor dar nu numai cabalinelor = flegmonul grebanului.

In cartile de chirurgie este descries ca o entitate separate cu repercusiuni grave si se intalneste la

solipede.

Flegmonul grebanului este o celulita septica difuza cu localizare in apropierea apofizelor

spinoase ale grebanului. Cele mai proeminente aprofize spinoase si acelea in care se prind fascicule de
unde se prind fasc din lig cervical.

Este greu de tratat datorita pozitiei si considerentelor pur anatomice. In rest evolueaza ca orice
flegmon.

Etiologie: plaga superf ce repr poarta de intrare a germnenilor cu tend de difuzibilitate, cu tend
de abcedare.

Mecanisme: lovituri accidentale, rosaturi de harnasamente, lipsa igienei coresp a regiunii coamei
care creste semnificativ (se acumuleaza sebum in cant excesiva - miaza)

Eterul iodoformat produce un discomfort semnificativ a germenilor din zona.

Infectia odata aparuta dat gravitatiei are tend sa coboare prin fascii tend de fistulizare.

Poate sa apara afectiuni resp grava cu jetaj posibil purulent, ba chiar de cele mai multe ori
flegmonul grebanului actioneaza cu/fara modificari la supraf pielii, reduse ca amplitudine.

Subfascial subaponevrotic subscapular drenare in partea ventrala,pe fata medial a

membrului ant sau in reg muschilor pectoriali, cu afectarea fasciilor subscapulare si a plexului brachial
=>nevvrita (care nu se poate trata, animal compromis)

Evolutie;
 1. Faza superf: piele si tes conj, care produce un edem local, temp + durere locala, jena in
locomotive bilateral pe trent anterior si o pozitie a capului anormala, in prelungirea tren anterior, in
prelungirea trunchiului, se sprijina cu barba de iesle

2. O faza in care tes sunt mai intinse (apofize spinoase ale grebanului pe supraf de insertie
a ligam, musc, regiune edematiata cu simpt locala: durere + edem exagerat, schiopartura tinde spre grad
2-3, durere la orice fel de miscare a capului, tendinta de fistulizare multipla, stare generala modificata,
lipsa apetitului, temp generala modif 40-41 grade)

3. Faza generalizata fistulizare flegmon in cav toracica/subscapulara/reg pectoral => anim

nu mai poate fi recuperat

Diagn anamneza + semne clinice

La magar cordonul testicular se sutureaza pentru ca vasele sunt f sensibile si elastice.

La armasar, aceeasi recomadare.

Flegmonul grebanului este o afectiune care trece neobservata iar anamneza trebuie bine
condusa.

Prognostic fav in prima faza si grav in toate celelalte faze datorita declivitatii gravitationale.
Patrunderea puroiului chiar pana in cav toracica.

Trat: se incepe cu stimulare nespecifica (proteinoterapie, autohemoterapie)

Toaleta mecanimca: desc zonei cu elim tes necrozate/purulent.

Postoperator: trat se face deschis

Avand in vedere faptul ca e insertia lig cervical se poate ascunde intre foite lamelare infectie
purulenta => recidiva

Subst aspersante: H2O2 => risc de infect anaeroba => gangr si tetanus

In faza avansata - rezectia capetelor apofiz spinoase ale grebanului ce prez osteomielita cu risc
de a desprinde si o port din lig funicular/lamellar.

Daca infectia este propagate pe partea laterala inciziei vertical la 8-10 cm, pt drenaj, in incizii se
fac aspersiuni cu subst dezinfectante eter iodoformat binevenit, clorhexidina, betadina + alte subst

AB-TERAPIE/sulfamidoterapie pe c generala

Se pot admn pudre cicatriz in plaga: sa contina un monozaharid si un chimioterapic.

 Patologia urechii, abdomenului si recto-anala (afectiuni ombilic si recto-anale congenitale si
dobandite), vezicii urinare si uretrei in special in ceea ce priveste boala Calculilor urinary;

Bolile ap sesamoidian (materie IN PLUS PENTRU EXAMEN)

C#11

Flegmonul grebanului este f important la cal dar apare si la rumeg mare sau chiar si la caine.

Indiferent de specie sau nu, el este f greu de tratat si are o evolutie ciudata sau grava prin aceea
ca, datorita gravitatiei si anatomiei specifice formata din fascii si aponevroze, atunci declivitatea trece pe
sub spata si ajute in torace.

Din acest considerent, este gresit a se alege ca si loc de implantare al microcipului in reg
grebanului.

O alta entitate asem cu flegmonul grebanului batatura de jug dar poate fi catalogata ca fiind un
corp/o escara la niv pielii din reg coamei.

Escara resp este datorata frecaturii permanente cu corpuri dure (lant cu care este contentionat
animalul si este tinut la iesle, alteori zgarda care pentru a fi mai rezistenta are ca efect advers rosaturi si
escara intr-un final).

F aproape de supraf pielii se gaseste lig cervical

Cele mai mari prob sunt tineretul taurin supus ingrasarii in conditii de exploatare precare
(gospodaresti)

Etiologie: traumatica pt absolute toate cazurile

Batatura la rumegator este tot atat de periculoasa ca si cea a grebanului de la cal.

Apar cruste, supuratie, sta cu capul in jos, apetit scazut, lantul este prea mic pt dim gatului
animalului.

Semnele clinice apar evidente.

Trat indepartarea corpului strain, toaleta mechanica prin tundere, radere si indepart firelor de
pas sau in profunzime din plaga, indepartarea tes necrozate + aspersiuni cu subst dezinfectate si se aplica
pudre, sprayuri sau unguente in functie de supuratia plagii.

Indiferent de supuratia plagii, pielea trebuie unsa cu un ung (ung cu ab, dar nu pentru Ab in
primul rand ci pentru a conduce la inmuierea pielii)
 General, fiind rumegator si destinat consumului uman nu se admn ab si sulfamide decat in
cazurile f grave.

Spre deosebire de cal, vaca are 2 vene jugulare. Improprie inf pentru ca uneori afluentii venei
jugulare pot veni pana la niv treimii mijlocii, mult mai jos decat la cal si din acest considerent tromboza
venei jugulare sau tromboflebita venei jugulare este mai imp la vaca decat la solipede dat capacitatii
venei profunde sa preia vascularizatia locala.

Patologia toracelui contuzii.

Ele apar la tineret atunci cand din diverse consideratii, animalele se lovesc.

Contuziile sunt superficiale si profunde.

Superf pot duce la ap de chisti serosangv si uneori doar din intamplare la hematoame (contuzie
de gr II sau repetata in acelasi loc) pe marg laterala a latissimus dorsi, care este insotit de vena pintenului
(vena subcutanata a toracelui) vena epifasciala poate produce un hematom.

Contuziile profunde implica sist osos coaste si stern repr de fisuri sau fracture ale coastelor
datorita agresiunii sau loviturilor cu capul intre animale.

Chistul sero-sangv cav incomplete umpluta, cu senzatie de val si tendinta de declivitate cu

aparitie imediata

Hematom temp locala usor crescuta +/- puls, unde dupa cateva zile apare crepitatie de
amidon.

Contuzii profunde: implicarea coastei se trad prin jena in deplasare, scolioza pe partea afectata,
durere acc in primele 48 de h, sensibilitate locala crescuta; jena in respiratie ce devine abdominala. Nu
de putine ori exista si zone in care se deschide hemitoracele si apare emfizemul subcutanat gazos care da
senzatia unui balon si crepitatie gazoasa la cal + caine hemitoracele dr comunica cu cel stang si se
produce colabare pulmonara (la nivelul mediastinului postcardiac unde exista aceasta comunicare).

Simptomele + edem, durere

Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice

Chist sero-sagv sau hematom, deplasare greoaie, resp abdm toate apar brusc.

Prognosticul este fav chiar si in cazul unei coastei rupte

Rezervat cand timpul scurs de la prod pana la vindecare este marit.

Trebuie combatuta durerea, edemul, animalul trebuie tinut in repaus, alimentatia mai usoara si
trebuie supravegheat
 Fistula prezenta atunci se incearca ex unei brese cu drenarea continutului.

Ab-terapie pe cale generala pentru ca s-ar putea ca prin bresa creata sa apara infectie
pulmonara.

Ab-terapia dureaza 5,6,7 zile

Chist se dreneaza

Hematom se trateaza dupa 14 zile

Coasta fractura in 14 zile se poate vindeca.

Ranile toracelui. Ranile sunt nepenetrante si altele penetrante.

Nepenetrante tes, fascii, piele si musculatura pana la zona intercostala.

Etiologie traumatica

Simpt ap brusc, tipic unei plagi taiate/muscatel/intepate/smulse

Refacerea planurilor anatomice se face prin sutura.

Daca plaga este hemoragica se poate aplica si un tub de dren. La vaca se poate tine si 48 h
pentru ca animalul nu se poate scarpina pentru a-si produce alte leziuni

Penetrante plagi care comunica cu exteriorul sau plagi care sunt generate in cutia toraceluide
fragmentele de os din coastele rupte => considerate tot plaga penetranta pentru cutia toracica, fara
comunicare cu ext dintre acestea, mai periculoasa este cea care are comunicare cu ext

Aceste plagi se subimpart in plagi penetrante cu torace inchis si plagi penetrante cu torace
deschis (=comunicare intre cav pleural si exterior)

Aceasta plaga este insotita de emfizem sc trebuie tratata in sensul prevenirii infectiei propagate
pe cale aerogena, dinspre pulmon spre tesuturi.

Trat aplicarea unui bandaj elastic + Ab-terapie generala.

C#12

Bolile grebanului si ale spinarii.

Edemul traumatic difuz. Se intalneste la anim de munca la cabaline in special, dar si la animalele
mari de tip rumeg (boii de munca).
 EDEMUL traumatic difuz apare in urma frecaturilor de harnasament care sunt moderate dar
permanente sau harnasamentul este inadecvat

La aparitia edemului difuz, contribuie si transpiratie deci cond de zooigiena necoresp in timpul
exploatarii.

Dpdv simptomatologic debuteaza cu un eritem local. Prima data cu o sensibilitate exagerata

urmata de un edem cald, difuz, ce modifica topographic leziunea tradus prin refuzul animalului de a fi
supus aplicarii harnasamentului.

Este nelinistit, zona este calda, edematiata, pastreaza amprenta fara o delimitare neta intre zona
edematiata si cea sanatoasa cu tend la difuzibilitate.

Uneori, poate sa apara o secretie galben citrin, in cant redusa la niv pielii afectate care
aglutineaza perii.

Sensibilitatea este crescuta semnificativ.

Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice coroborat cu faptul ca zona de contact al

harnasamentului cu pielea este zona de plecare.

Prognosticul este fav in faza incipient si uneori rezervat cand leziunile sunt grave.

Daca nu se iau masuri de trat in primele semne de boala, edemul traumatic difuz creste in
amplitudine, apar pungi de lichid in tes conj sc decliv, uneori cu infiltrat seros si chiar seropurulent in tes
conj sc care se poate sa se intinda pnaa in apertura toracala cranial.

Temp crescuta generalizat, starea generala initial integra se modif.

Trat diferentiat in functie de ce stadiu prezinta afectiunea:

Faza incipient trat local cu aspersiuni dezinfectante si neiritante + repaus cateva zile duc la o
vindecare rapida

Refolosirea anim la munca se face dupa ajustarea harnasamentului si exploatarea sa moderata in

primele 5-7 zile.

Acest edem difuz poate sa apara si sub sa.

In cazurile grave, se fac badijonari cu glicerina pentru reacutizarea procesului, se aplica ungv cu
anestezina si hidrocortizon, pot fi aplicate si ungv cu antibiotic pentru ca odata cu aparitia edemului apar
si sol de continuitate la niv pielii (crevase, depilda) unde se pot angrena germen ice infecteaza plaga.

Eterul iodoformat poate fi folosit cu succes, sub forma de aspersiuni pe toata supraf edematiata.

Aceste masuri sunt binevenite cu toate ca edemul difuz in marea maj a cazurilor ev aseptic.
 Bursita aseptica.

Apare la toate speciile de animale, cu exceptia cainelui care o face dar foarte rar.

Este o afectiune ce intereseaza insertia lig nucal sau cervical dar la marea maj a cazurilor, lig cerv
este format din 2 zone o zona funiculara dorsal si una lamelara care face leg intre apofizele cervicale si
cea funiculara.

De obicei, la insertia pe occipital apare bursita

Apare datorita efortului atunci cand anim este supus unor eforturi mai mari coroborat si cu
harnasamentele din zona => edem cald, circumscris, pastos, dureros, la nivel cranian, care atrage dupa
sine o pozitie anomrala a capului in jurul gatului.

Temp locala crescuta, edem ce pastreaza amprenta, fara aglutinare de peri, fara supuratie in
zona, fara eritem.

Daignosticul se pune pe baza localizarii si semnelor clinice, progn este favorabil, trat consta in
aplicare de antiinflaam si repaus + comprese cu apa rece/gheata.

Aceeasi simptomatologie poate sa apara pe apofizele spinaose ale grebanului si la insertia

caudala a lig cervical vertebre cervicale, impunand DDx cu flegmonul grebanului (infectie absenta in
burista)starea generala mult modificata, pe cand in bursita aseptica edemul este cald, iar starea generala
nu este modif.

Bursita aseptica poate evolua cu o forma acuta sau incipient care intereseaza doar pielea si tes
conj sc si o forma profunda in care in tes conj apare un edem dur in special la rumeg mare care nu
trebuie ignorat si trebuie tratat ca atare.

Surprins in forma profunda, indurate => trebuie reacutizat procesul la solipede printr-un ungv cu
biiodura de mercur, iar la rumeg mare rubecfactie cu tincture de iod cu 10% gaiacol si 10% glicerina sau
injectare a 1-2 ml tincture de iod local -=> reacutiz process, inmoaie edemul => trat ca la unul superficial
(ungv cu anestezina, ab si antiinflm)

Prep Mibazon special conceput pt afectiunile mamare este fol din ce in ce mai putin deoarece
BAZA DE crema este VASELINA NEUTRA care nu poate dizolvata, lubrefiata, dizolvata de struct din
profunzime.

Astazi bazele de crme, la cateva ore de la aplicarea noilor ungv speciale pentru afectiuni
mamare nu se mai gasesc, ele difuzeaza

Cel mai bun antiinflam nesteroidian local Diclofenac local

 C#13

Patologia coloanei vertebrale este repr de afectiuni in general congenitale, sechele aparute in
urma rahitismului sau traumatologiei.

Entorsa cervicala TORTICOLIS. Aparuta in septicemia (pesta,pseudopesta aviara, coccidioza).

Apare cu o rasucire exagerata a capului pe axul sau sau cranio-caudal datorate traumatismelor, miscarilor
bruste, contractie musculara.

Simpt durere, tumefactie, pozitie anormala.

Diagn: anamneza + clinic (in ce imprejurari a aparut leziunea, timpul ei de instalare)

- Brusc: traumatica

- Lent = contractie de alta natura

Poate fi pus si in cond in care persista aceasta pozitie anormala a gatului.

Prognosticul este rezervat atunci cand rasucirea gatului este semnificativa.

Poate fi f grav atunci cand este cu amplitudine f mare si de lunga durata iar trat cu miorelaxante
si analgezice facute diseminal local (infiltratii) nu cedeaza.

Trat: combaterea inflamatiei (ung si infiltratii cu antiinflamatorii altele decat dexametazona)

Se poate face: finadin, metamizol (ALGOCALMIN), prednison, hidrocortizon etc

Poate aparea din cauza luxatiilor si trebuie remediate.

Entorsa lombara mai putin intalnita dar este generata de tulb locomotorii ce apar ca o consecinta
a traumatismelor in zona lombara, in special la solipede si la caine. Magarul si catarul sunt foarte
rezistenti, pisica are o inflexibilitate crescuta a coloanei vertebrale si nu prea dezvolta acceasta affect; se
dezvolta la caii de munte

Mers oscilant leganat de trenul post, durere la apasare, evid sant median in zona lombara si
proeminenta musculaturii dorso-lombare pt ca sunt incordate permanent pentru a mentine o poz
anatomica a coloanei.

Semne clinice si anamneza = diagn

DDx: spondiloza si fractura

Spondiloza: mersul nu este oscilant, mers cu pas redus insotit de multa durere.
 Refuza miscarea la spondiloza.

Progn rezervat. Se recomanda un repaus prelungit, prin urmare nu mai poate fi folosit la munca
o lunga per de timp

Trat infiltratii locale, anestezie, antiinflam pe cale generala.

Spondilartroza afectiune care poate fi intalnita in urma unei entorse lombara in urma
spondiloza adica este o osteoperiostita proliferative ce prod compresiune pe tes musc adiacent si pe
nervii spinali.

Caract printr-o prolif degenerativa a supraf osoase ale art corpului vertebrelor si a proceselor
acestora.

Etiologia tine de individ: genetic, rasa, varsta, anomalii de dezvoltare.

Cauzele determinante: cifoza, lordoza si scolioza

Cauzele care duc la ap spondilartritei sunt cond de intretinere si de adapost nefav, exploatare
excesiva, lovituri in zona lombara sau discopatii.

Simpt se poate imparti:

Faza de debut incepere proliferari, semne clinice sterse, usoara durere, anim este supus
specifica adica la urcat in panta de obicei; face pauze dese si evita denivelarile pentru a proteja coloana
vertebrala.

Simpt este stearsa in aceasta faza

Faza de prolif osoasa se install la cateva sapt-luni de la debut; apar si tulb funct trad: durere,
pareza, paralizii, incontinent urinara, mers oscilant, lipsa fortei uneori inconstant pe unul din membre
sau amandoua, aparitia pasului de cocos sau de vrabie.

Diagn semne clinice si este completat de Rx care poate exprima cu certitudine diagn

Progn rezervat/grav

Trat nu are rezultat cel curative.

Trat ineficace pentru anim mari.

Pentru anim mici se pot incerca xilina, bupivacaina anestezice locale in dilutii 0,5% + antiinflam
(prednisolon, diclofenac)

Pt cazurile mai grave corticoterapie retard (Sinacten)

Laminectomia nu este recomandata intrucat este cauza care duce la spondiloza si spondilartrita
dar sunt cu mult aparute inainte, iar compresiunile pe maduva spinarii sunt immediate.
 In trat se recomanda arcoxia, rymadil, trocoxil. De preferat interferarea cu med umana.

La niv cozii apar fracture, apar smulgeri sau desirari, apar plagi. Plagile sunt cu pierdere mare de
substanta si cel mai bine se prefera vindecarea per-secundam.

La anim mari este salutara acest aspect.

La pisica coada este f importanta pentru mentinerea echilibrului; o pisica fara coada, de obicei
este vulnerabila, nu se plimba pe garduri, nu se poate catara.

La anim mici, se prefera amputarea.

Coada se poate sutura, dar hemostaza trebuie sa fie prin ligature obligatoriu. Sunt 5 vase care
trebuie saturate: artere respective foarte aproape de os si sunt proteja de apofizele vertebrale 2
ventrolaterale, 2 dorsolaterale si una subsacrata; nu se recomanda sutura circulara pentru ca se produce
necroza!!!

Pt caine, se intra prin spatiul intervertebral care se gaseste cu un ac steril si pe urma se face
incizia sub forma unei felii de pepene si lambourile trebuie sa fie INEGALE!!!

Patologia abdm si recto-anala.

Afectiunile ombilicului. Ombilicul apare la nou-nascuti.

Ombilicul trebuie ligaturat cat mai aporape de abdmn, taiat scurt si dezinfectat.

Urinarea prin ombilic din cauza neinchiderii canalului urac. Simpt urinare in zona ombilicala +
eritem

Diagn clinic

Progn favorabil

Trat ligature canalului urac cat mai scurt.

Ulcerul ombilical. Infectia poate fistuliza =>ulcer => CRATER + o secretie purulenta combinata cu
resturi de urina.

Se trat chirurgical ca pt ulcer.

 Simpt zona ombilicala iritata, edematiata, cu cont purulent cremos care poate sa fistulizeze
multiplu + stare generala modificata + hipertermie.

Inflam poate sa cuprinda zone intinse.

Pot fi afectate uneori si struct profunde

Progn fav

Diagn semne clinice

Trat deschiderea focarului si indepartarea tuturor tes necrozate, colectiilor purulente, controlul
inchiderii perfecte a canalului urac. In cazul in care acesta nu este perfect inchis se ligatureaza, se reface
peretele abdmn de la peritoneu. => trat CHIRURGICAL INTOTDEAUNA!

Omfalita inflame septica a cordonului ombilical; frecvent la AM, mai grave la manz =>
peritonita.

Se defineste inflame cordonului ombilical => perete muscular->peritoneu

Etiolg lipsa de igiena, nedezinfectare coresp a cordonului ombilical.

Simpt flegmonos, gangrenos, vasculara, toate cele 3 sunt periculoase = > septicemia

Cea mai dispusa forma este cea vasculara = > septicemia. Inflam vaselor, ramase tumefiate dupa
fatare poae duce la septicemie .Poate sa se complice si cu piemie!!!!

Dd: este greu de sesizat pentru ca dpdc si simpt, omfalita apare ca o inflame mascata de piele (se
gaseste sc sau chiar intraabd pe cordonul ombilical)

Clinic apare ca un eritem in jjurul cordonului, sensibilitate crescuta la palpare, indurare, stare
generala modificata, hipertermie, inapetenta, durere exagerata tradusa prin decubit, gamete si
autoascultatie.

Progn f grav din cauza septicemiei si a piemiei care paote aparea in orice moment.

Trat consta in Ab general, sustinerea marilor functii , rehidratare a anim, metronidazol.

Deschiderea focarului, curatarea acestuia, refacere planuri anatomice => Ab 5 zile sustinere cu
ab cu spectru larg (quinolonele sunt bune dar sunt contraindicate la tineret; atunci se fol sulfamidele
potentate, spectin, lincospectin)

Afectiunile recto-anale (de citit pt examen!!!!)