Analize hematologice (hematocrit, formula

leucocitara, timp de coagulare, analiza

grupelor de sange, etc.)
Generalitati
Sus
Vezi galerie foto
Sangele omului este compus din doua elemente esentiale: partea lichida alcatuita din
apa, din substante organice si minerale solubile si partea solida alcatuita din elemente celulare
(globule rosii, globule albe si trombocite). In situatia in care sangele recoltat din vena pacientului
este introdus intr-o eprubeta se coaguleaza dupa cateva minute. Apoi acesta se separa intr-un strat
lichid, superior, care se numeste ser si intr-un strat inferior, solid care este cheagul. aca in eprubeta
in care s-a recoltat sangele se adauga o substanta anticoagulanta (prin care se impiedica coagularea
sangelui) atunci sangele nu se mai coaguleaza, dar se separa tot in doua straturi: stratul superior,
lichid constituit din plasma si stratul inferior, solid, constituit din elementele celuare necoagulate.
in aceste doua componente ser si plasma sanguina se vor efectua principalele analize medicale
biochimice si serologice. in elementele celulare sanguine se realizeaza analizele hematologice.
Analizele hematologice cerceteaza numarul, forma, caracteristicile si compozitia elementelor
celulare ale sangelui.
Cuprins articol
!. "eneralitati
#. $ematocritul
%. $emoglobina
&. 'umaratoarea hematiilor (eritrocitelor)
(. 'umaratoarea globulelor albe
). *ormula leucocitara
+. 'umaratoarea trombocitelor
,. -impul de coagulare (-...)
/. -impul de sangerare (-.S.)
!0.-impul $o1ell sau timpul de recalcifiere a plasmei
!!.-impul 2uic3 sau timpul de protrombina
!#.Viteza de sedimentare a hematiilor sau a eritrocitelor (VS$)
!%.Analiza grupelor de sange
P
Indeparteaza oboseala, durerea, astenia4 5chilibrare organocelulara.
Hematocritul
Sus
6eprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum de sange. 7rocedeul consta in
recoltarea sangelui dintr-o vena, apoi acesta se combina cu o substanta antiocoagulanta si se
repartizeaza intr-un tub de sticla foarte ingust, care se centrifugheaza puternic la o centrifuga. In
urma acestei operatii se observa separarea sangelui in stratul superior (plasma) si stratul inferior,
format din globule rosii, care constituie hematocritul.
$ematocritul se poate defini ca fiind volumul stratului de globule rosii (in procente) fata de volumul
total al sangelul din tubul de sticla.
Valori normale ale hematocritului:
- la barbati 8 &0-&,9
- la femei 8 %)-&#9
- la copii #-!( ani 8 %)-%/9.
Cresterea hematocritului se intalneste rar, cand se pierde multa apa din corp prin transpiratie, prin
febra, prin varsaturi (deshidratare) precum si in boala care se caracterizeaza prin cresterea e:agerata
a numarului de globule rosii (poliglobulie).
Scaderea hematocritului se observa in anemii, in pierderea de sange sau cand se consuma multe
lichide inainte de recoltarea sangelui. $ematocritul, alaturi de numaratoarea globulelor rosii si de
dozarea hemoglobinei, a;uta la punerea unui diagnostic mai precis de anemie.
Hemoglobina
Sus
.uloarea rosie a sangelui, respectiv a globulelor rosii este data de o substanta chimica care contine
un pigment pe baza de fier, numit hemoglobina. Aceasta substanta are capacitatea de a fi:a o:igenul
din aer la nivelul plamanilor, pe care apoi de a-l transporta in tot organismul, la celule.
Scaderea cantitatii de hemoglobina indica o anemie si acest fapt se datoreaza fie reducerii
continutului globulelor rosii in hemoglobina, fie scaderii numarului de globule rosii. Sunt oameni
cu un numar aproape normal de globule rosii, dar acestea contin hemoglobina putina, situatie care
se intalneste in asa-zisele anemii hipocrome. 5:ista si cazuri de anemii hipercrome, in care cu toate
ca sangele contine hemoglobina in limitele normale, anemia se datoreaza scaderii numarului de
globule rosii (hematii). $emoglobina se e:prima fie in procente la !00 ml sange, fie in grame la !00
ml sange.
Valori normale ale hemoglobinei:
- la barbati 8 !%-!) g la !00 ml sange
- la femei 8 !!-!( g la !00 ml sange.
umaratoarea hematiilor (eritrocitelor)
"lobulele rosii pot fi numarate la microscop. 7entru aceasta este nevoie de o picatura de sange
recoltata de la un deget sau din vena. 'umaratoarea se face pe un volum foarte mic de sange, iar
rezultatul se raporteaza la ! mm cub de sange.
Valori normale ale numarului de globule rosii:
- barbati 8 &,#-(,) milioane pe ! mm cub
- femei 8%,+-&,/ milioane pe ! mm cub
- copii (!-( ani)8 &,(-&,, milioane pe ! mm cub.
< scadere sub & milioane de eritrocite la barbati si %,( milioane la femei indica o anemie, care
trebuie tratata. Anemiile sunt produse de numeroase cauze: pierderi mari de sange (hemoragii), boli
infectioase acute si cronice, boli produse de paraziti, into:icatii cu diferite substante chimice, lipsa
de fier si de vitamine, subalimentatie etc.
Cresterea numarului de globule rosii peste (,(-) milioane pe ! mm cub se intalneste in pierderile
mari de apa (deshidratare) si in poliglobulie (eritrocitoza), boala rara.
umaratoarea globulelor albe
Sus
-ehnica de numarare a globulelor albe (leucocite) este similara ca si in cazul globulelor rosii, dar
numarul leucocitelor din sangele uman este mult mai mic.
Valori normale ale numarului de globule albe:
- la adulti 8 &000-,000 pe ! mm cub
- la copii (!-) ani) 8 &000-!000 pe ! mm cub.
=n numar crescut de leucocite (leucocitoza) se intalneste in infectiile acute cu microbi sau paraziti,
in infectiile cronice si in general in toate bolile insotite de febra. >eucocitoza este un mi;loc natural
de aparare a organismului deoarece prin mobilizarea unui numar mare de leucocite care au rolul de
a ucide si fagocita microorganismele patogene, organismul lupta impotriva infectiilor.
=n numar foarte crescut de leucocite peste #0.000?mm cub se intalneste atat in ale bolile sangelui
cat si in infectii deosebit de grave, peritonite, septicemii, etc.
Scaderea numarului de leucocite sub %000?mm cub se intalneste in unele infectii cu virusuri, in
anemii, organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta impotriva infectiilor, in imbolnavirea
maduvei osoase - structura responsabila cu producerea acestora.
!ormula leucocitara
Sus
"lobulele albe din sange nu sunt toate la fel fiind foarte variate ca forma, structura si functii. upa
modul in care ele se coloreaza cu colorantii s-au descris mai multe tipuri de globule albe, fiecare
avand un anumit rol in organism si o semnificatie. In cele ce urmeaza vom descrie numai patru
tipuri de leucocite, dintre cele mai importante, care se e:prima in procente.
Polinuclearele sau granulocitele neutrofile
6eprezinta procentul cel mai mare de leucocite din sange.
.resterea numarului de neutrofile se intalneste in bolile infectioase acute, de obicei atunci cand
creste si numarul de leucocite.
Scaderea procentului de neutrofile se produce in bolile infectioase cronice. 5ste o scadere relativa
prin cresterea procentului altor tipuri de leucocite.
Polinuclearele sau granulocitele eozinofile
Sunt in procent crescut mai ales in bolile produse de paraziti si in bolile alergice.
"onocitele
@onocitele se gasesc crescute in bolile produse de virusuri si in unele boli de sange.
#imfocitele
>imfocitele in procent mare se intalnesc in bolile cronice, in bolile virale si bolile de sange.
Scaderea relativa a limfocitelor are loc in bolile care cresc numarul de granulocite neutrofile.
umaratoarea trombocitelor
Sus
-rombocitele cele mai mici elemente solide ale sangelui, au rolul important de a produce coagularea
(inchegarea) sangelui. In caz de hemoragie, prin leziuni ale vaselor sanguine, trombocitele se aduna
in gramezi si contribuie, pe langa alte mecanisme la formarea cheagului si inchiderea ranii si deci la
oprirea hemoragiei.
Valori normale ale trombocitelor: !(0 000-%00 000?mm cubi.
Scaderea trombocitelor sub ,0 000- !00 000 pe ! mm cub predispune la sangerearea vaselor
sanguine, chiar dupa leziuni foarte mici. e aceea, inainte de orice operatie, se recomanda
numaratoarea trombocitelor.
in contra, cresterea numarului de trombocite, peste &00 000 poate predispune coagularea
accentuata a sangelui chiar in interiorul corpului, impiedicand circulatia in vase, cu producerea de
cheaguri, infarcte, tromboflebite, accidente vasculare cerebrale, etc.
$impul de coagulare ($.C.)
.lasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii sau in vederea unei
operatii chirurgicale, se determina t.c. dupa cum urmeaza: se recolteaza o picatura de sange din
pulpa degetului, se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la
coagularea sangelui.
Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: ,-!# minute.
epasirea acestui timp (-... crescut) arata ca, coagularea sangelui se face cu intarziere, fapt ce
poate predispune la sangerari, la hemoragii.
=n -... scazut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la
coagularea sangelui chiar in vasele sanguine, asa cum se intampla in unele infectii microbiene.
$impul de sangerare ($.S.)
5ste o analiza care se efecteaza tot in scopul cercetarii puterii de coagulare a sangelui. Analiza nu se
face pe lama, in afara corpului ci chiar pe organismul omului. .u un ac se inteapa usor lobul urechii
astfel incat sa iasa o picatura de sange, apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura
nu mai sangereaza.
Valori normale ale timpului de sangerare: %-& minute.
Prelungirea -.S. indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui, cu tendinta la
hemoragie.
$impul Ho%ell sau timpul de recalcifiere a plasmei
Sus
Analiza se face cand medicul suspecteaza o tulburare in coagularea sangelui mai ales dupa
tratament cu substante anticoagulate (trompostop, heparina, etc.). epasirea dozei acestor
medicamente poate scadea capacitatea de coagulare a sangelui, fapt ce predispune la hemoragii.
6ezultatul analizei se e:prima in timpul necesar pentru coagularea plasmei, dupa ce i s-a adaugat o
cantitate de calciu.
Valori normale ale timpului $o1ell: )0-!#0 secunde.
$impul &uic' sau timpul de protrombina
Sus
5:ploreaza capacitatea de coagulare a sangelui. Intr-o eprubeta peste plasma bolnavului se adauga
un reactiv special si se cronometreaza timpul, in secunde, necesar pentru coagularea plasmei.
6ezultatele se mai dau si in procente de activitate a protrombinei.
Valori normale ale timpului 2uic3: !#-!( secunde sau ,0-!009.
Valori scazute alte timpului 2uic3 se intalnesc in numeroase boli (boli de sange, boli de ficat), in
lipsa vitaminei 3, dupa un tratament cu medicamente anticoagulante, cu aspirina, salicilati, etc.
In afara de analizele mentionate, in vederea stabilirii mai precise a cauzelor care perturba
coagularea sangelui, medicul mai poate recomanda si alte analize. -oate aceste analize sau Aprobe
de coagulareA a sangelui se fac cand se suspecteaza diferite boli in care coagularea sangelui este ori
prea lenta, fapt ce predispune la hemoragii, ori prea rapida, situatie care favorizeaza formarea de
trombi in vasele sanguine. e asemenea, aceste analize se mai fac si inaintea operatiilor
chirurgicale, pentru a se stabili daca nu e:ista riscul unei hemoragii, la persoanele care prezinta
sangerari repetate din cavitatea nazala (epista:is), gingii (gingivoragii), etc., precum si la bolnavii
sub tratament cu medicamente anticoagulante pentru a urmari efectul acestora.
Viteza de sedimentare a hematiilor sau a eritrocitelor (VSH)
5ste o analiza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii de a sedimenta, de a se depune
intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu o substanta anticoagulanta.
VS$ se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in
plasma si globule rosii, fara ca sa fie centrifugat in prealabil. aca un tub subtire, inalt de #00 mm,
se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore, se observa cum
deasupra se separa plasma. Valoarea VS$ se socoteste dupa numarul de mm de plasma separata
intr-o ora si in doua ore.
Valori normale ale vitezei de sedimentare a hematiilor:
- la barbati 8 %-!0 mm, la o oraB (-!( mm la # ore
- la femei 8 )-!% mm la o oraB !-#0 mm la # ore
- la copii mici 8 +-!! mm la o ora.
.u cat creste inaltimea plasmei separate si cu cat scade inaltimea stratului inferior compus din
globule rosii, cu atat valoarea VS$ este mai crescuta, mai mare.
Cresterea VS$ se intalneste in numeroase boli. in aceasta cauza, o crestere a VS$ nu este
specifica si nu poate pune un diagnostic de boala ci arata medicului ca undeva in organism e:ista o
infectie acuta sau cronica, o boala cronica neinfectioasa sau o dereglare a functiei normale a unor
organe interne (ficat, rinichi, plamani, etc.).
VS$ este o analiza de orientare si numai medicul se pricepe sa caute dintre sutele de cauze pe cea
care a produs cresterea peste normal a valorii VS$.
Cresterea VS$ peste &0-(0 mm la ora constituie un semnal de alarma, chiar in lipsa altor simptome
de boala. In acest caz, repetarea analizei dupa doua saptamani este absolut necesara. upa cum
valorarea VS$ scade, se mentine sau creste, medicul isi poate da seama si de evolutia bolii. ar
VS$ poate creste si in unele conditii fiziologice, asa cum s-a constatat la femei in perioada
menstruala sau dupa luna a patra de sarcina, ori la persoanele mai in varsta. 5:ista si persoane care
toata viata au VS$ moderat crescut (#0?&0 mm) fara sa aiba vreo boala - constitutional. -otusi
cresteri foarte mari ale VS$ se intalnesc in aproape toate infectiile acute microbiene si virale, in
tuberculoza, in reumatism, in anemie, in unele boli parazitare, in boli hepatice, ale rinichilor, in boli
tumorale, etc.
Analiza grupelor de sange
Sus
"lobulele rosii (eritrocitele) din sangele uman difera din punct de vedere imunologic. 5le se
deosebesc de la o persoana la alta prin prezenta sau absenta unor substante chimice speciale, care se
regasesc atat pe suprafata eritrocitelor cat si in serul sanguin. 7e baza acestor deosebiri in
compozitia sangelui, oamenii au fost impartiti in mai multe grupe sanguine. ar in mod obisnuit, in
laborator se analizeaza numai doua sisteme de grupe sanguine sistemul <AC si sistemul 6$.
Sistemul (A)
Sistemul <AC cuprinde patru grupe sanguine. .u e:ceptia grupei 0(!) globulele rosii contin o
substanta cu rol de antigen numita aglutinogen. 7e de alta parte, serul oamenilor, cu e:ceptia grupei
AC(IV), contine alta substanta cu rol de anticorpi (aglutinina). 5:ista doua aglutinine: anti-A si anti-
C. Venirea in contact a antigenelor A si C cu aglutininele respective (anti-A si anti-C) produce
aglutinarea (alipirea una de alta) globulelor rosii.
5ste deci foarte important ca atunci cand se fac transfuzii de sange sa nu se intalneasca antigenul A
cu anticorpii anti-A si antigenul C cu anticorpii anti-C.
Sangele persoanelor din grupa sanguina 0(I) neavand antigene (aglutinogene) i s-a spus si gange de
grupa zero (0). e aceea aceste persoane au fost numite Adonatori universaliA de sange, pentru ca
sangele lor poate fi donat la subiectii care poseda alte grupe sanguine de sange, fara teama de a se
produce accidente de transfuzie. Iar persoanele care apartin grupei de sange AC (IV) neposedand in
serul lor anticorpi (aglutinine) care sa se uneasca cu aglutinogenele, pot primi sange de la subiectii
cu alte grupe de sange, de aceea au fost numiti Aprimitori universaliA de sange.
Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se putea sti in cazuri de boli si accidente grave,
ce grupa de sange are bolnavul sau accidentatul pentru a i se face transfuzia cu sange din grupa
potrivita. -ransfuzia sanguina facuta cu sange nepotrivit cu grupa persoanei tratate poate produce
accidente grave de transfuzie. "rupa sanguina cea mai intalnita la noi in tara este AII urmata in
ordine descrescatoare de 0I, CIII si ACIV.
Grupele umane sanguine in sistemul (A)
*enumireagrupei
sanguine
Prezenta
anigenului pe
globulele rosii
Prezenta
anticorpilor in
ser
*e la cine se
poate primi
sange
#a cine se poate
da sange
0 sau I 'u are Anti-A si Anti-C 'umai de la
grupa 0
>a toate grupele
(donator
universal)
A sau II A Anti-C e la grupa 0 si
A
'umai la grupa
Asi AC
C sau III C Anti-A e la grupa 0 si
C
'umai la grupa
C si AC
AC sau IV A si C 'u are e la toate
grupele (primitor
universal)
'umai la grupa
AC
$oate persoanele au obligatia sa aiba trecuta grupa sanguina pe cartea de identitate, pe
carnetul de conducere auto sau pe pasaport.
*eoarece grupele de sange se mostenesc de la parinti si nu se schimba in timpul +ietii, in unele
cazuri se poate stabili paternitatea unui copil. *ar pentru aceasta este necesara si analiza altor
grupe sanguine, lucru foarte dificil care se face numai in laboratoare specializate in filiatie.
*esi s,au facut unele speculatii, stiinta nu a do+edit ca ar e-ista anumite calitati sau defecte
ale oamenilor in legatura cu apartenenta lor la o grupa sau alta de sange.
Sistemul .h
Sistemul 6h - prescurtarea 6h provine de la o specie de maimute (6hesus) la care s-a descris prima
data factorul 6h. 7e baza sistemului 6h, globulele rosii umane au fost impartite in doua tipuri: cele
care poseda antigenul sau factorul 6h (6h pozitive) si cele care nu poseda acest antigen (6h
negative). 7ersoanele care au acest factor in sange se numesc 6h pozitive si reprezinta circa ,(9
din populatie, iar restul persoanelor de !(9 care nu au acest factor se numesc 6h negative. In mod
normal nu e:ista anticorpi (aglutinine anti-6h) in serul uman care sa aglutinizeze propriile globule
rosii ale persoanelor 6h pozitive. eoarece globulele rosii ale persoanelor 6h negative nu contin
factor 6h, sangele acestora poate fi transfuzat la persoanele 6h pozitive fara nici o teama, caci
lipsind factorul 6h, nu pot lua nastere nici anticorpii (aglutinina anti-6h). ar in cazul unei
transfuzii cu sange de la o persoana 6h pozitiva, la o persoana 6h negativa, in corpul acestei
persoane se produc in mod artificial anticorpi anti-6h, care cu ocazia unei a doua transfuzii cu
sange 6h pozitiv, produc aglutinarea globulelor rosii ale donatorului, cu complicatii grave. Acelasi
lucru se poate intampla si cand o femeie 6h negativa este insarcinata, copilul fiind 6h pozitiv.
.u ocazia sarcinii, a nasterii, a avortului, sangele copilului trece prin placenta in sangele mamei
dand nastere la anticorpi anti-6h. Iar in timpul celei de-a doua sarcini acesti anticorpi ai mamei se
combina cu globulele rosii ale fatului pe care le distruge (hemoliza), provocandu-i icter si anemie
grava. aca si mama si sotul sunt 6h negativi nu este nici un pericol pentru copil.
e asemenea, daca ambii soti sunt 6h pozitivi nu se produc anticorpi anti-6h si daca nu e:ista nici
un fel de urmari neplacute pentru copil. < mama 6h negativa care are un sot 6h pozitiv poate da
nastere unui copil 6h pozitiv in ,(9 din cazuri si unui copil 6h negativ in !(9 din cazuri. aca
copilul este 6h negativ, ca si mama, nu are nici o importanta pentru nasterile urmatoare. ar daca
copilul este 6h pozitiv (ca si tatal) atunci el poate cu ocazia primei nasteri sa-si imunizeze mama
(6h negativa) cu anticorpi anti-6h ca si in cazul unei transfuzii cu sange 6h pozitiv. In acest caz,
copiii 6h pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de complicatiile amintite. e aceea, toate
femeile gravide trebuie sa-si faca analiza pentru factorul 6h, iar in cazul in care ele sunt 6h
negative trebuie sa-si faca 6h-ul si sotii. aca sotii sunt 6h pozitivi, atunci ele sunt luate in evidenta
pentru observatie si tratament in vederea preintampinarii complicatiilor ce ar putea apare la copii.
-ot in scopul preintampinarii acestor complicatii se determina 6h-ul la fetele care urmeaza sa faca
transfuzie de sange. aca ele sunt 6h negative trebuie sa primeasca un sange identic. 7entru ca daca
primesc sange 6h pozitiv ele vor forma anticorpi anti-6h, care vor actiona asupra copilului atunci
cand vor fi gravide. In unele situatii, mama 6h negativa cu copil 6h pozitiv poate avea anticorpi
anti-6h nu numai in sange ci si chiar in lapte, in acest caz se contraindica alaptarea copilului.
Prescurtari si termeni folositi de catre
laboratorul de analize medicale
$ermeni
Sus
@a;oritatea termenilor care se gasesc intr-un buletin de analize medicale isi au originea
in limba greaca. Acesti termeni se folosesc fie simpli, fie mai ales sub forma combinata
de prefi:e si sufi:e. 7entru a a;uta la o mai buna intelegere si memorare a acestor
termeni precum si la o pronuntare corecta a lor, redam mai ;os cativa din acesti termeni, care provin
din limba greaca si care sunt utilizati in limba romana.
Prefi-e
Cito, 8 celula. 5:emple: leucocite (celule albe), eritrocite (celule rosii), e:amen citologic (e:amen
al celulelor), monocite (celule cu un singur nucleu)
/ritro 8 rosu. 5:emple: eritrocite (celule rosii), eritrocitoza (numar crescut de celule rosii).
Gluco, glico ,8 dulce. 5:emple: glucoza, glucide (substante dulci, zaharoase), glicemie (zahar in
sange), glicozurie (zahar in urina).
Hemo, hem, hemato ,8 sange. 5:emple: hematologie (stiinta care studiaza sangele), hemoragie
(scurgere de sange), hematocrit (separarea sangelui), hematurie (sange in urina).
Hiper, 8 mai mult, peste normal. 5:emple: hiperglicemie (zahar crescut in sange),
hipercolesterolemie (colesterol crescut in sange).
Hipo, 8 mai putin, sub normal. 5:emple: hipoglicemie (zahar scazut in sange), hipocalcemie
(calciu scazut in sange).
#euco, 8 alb. 5:emple: leucocite (celule, globule albe), leucocitoza (numar crescut de celule albe),
leucociturie (celule albe in urina).
#ipid, 8 grasimi. 5:emple: lipidemie (grasimi in sange), lipidograma (inregistrarea compozitiei
lipidelor).
0ro, 8 urina. 5:emple: urobilinogen (pigment urinar), urocultura (cultivarea bacteriilor din urina).
Sufi-e
,emie 1acest sufi:se foloseste pentru a indica prezenta unei substante in sange. 5:emple: glicemie
(zahar in sange), colesterolemie (colesterol in sange), lipidemie (grasimi in sange), calcemie (calciu
in sange).
, grama 8 descriere, inregistrare. 5:emple: hemograma (numaratoarea celulelor din sange),
leucograma (numaratoarea globulelor albe).
, urie 8 Sufi:ul AurieA se utilizeaza pentru a indica prezenta unei substante in urina, astfel:
hematurie, leucociturie, glicozurie, calciurie (prezenta de sange, leucocite, zahar, respectiv calciu in
urina).
Cuprins articol
!. -ermeni
#. 7rescurtari
P
Indeparteaza oboseala, durerea, astenia4 5chilibrare organocelulara.
Prescurtari
Sus
7entru reducerea timpului necesar scrierii, ca si pentru economisirea de spatiu dintr-un buletin de
analiza, unii termeni care privesc analizele medicale se utilizeaza uneori sub forma prescurtata
astfel:
A2G 8 albumina?globulina (raport A?")
Ag Au 8 antigen Australia
A#A$ 8 alanin aminotransferaza (vezi -"7)
ASA$ 8 aspartat aminotransferaza (vezi -"<)
AS#( 8 antistreptolizina <D (anticorp)
AV" 8 acid vanil mandelic (hormon in urina)
) 8 bazofil (celula sanguina)
)S! 8 vezi CS7
)SP 8 bromsulphaleina (test hepatic)
Ca 8 calciu
C3 8 creatin3inaza (vezi .7E)
CP3 8 creatifosfo3inaza (enzima)
45,CS 8 !+-cetosteroizi (hormoni in urina)
45,HS 8 !+-hidro:isteroizi (hormoni in urina)
*" 8 debit pe minut (de urina)
/ 8 eozinofil (celula sanguina)
!A 8 fosfataza alcalina (enzima)
!CH 8 frotiu citohormonal (preparat celular)
H 8 hematie, globula rosie sau eritrocit
HA 8 hemaglutinare (metoda de analiza)
Hb 8 hemoglobina (pigment sanguin)
6*. 8 intradermoreactie (reactie care se face pe piele)
6g 8 imunoglobuline: Ig ", Ig @, Ig A (anticorpi)
3 8 3aliu, potasiu
# 8 limfocit (celula sanguina), leucocit (globula alba)
#C. 8 lichid cefalorahidian
#*H 8 lactat dehidrogenaza (enzima)
" 8 monocit (celula sanguina)
m/7 8 mili-echivalent (unitate de masura)
"g 8 magneziu
"# 8 @ac >agan (unitate de masura pentru analiza AtimolA)
"ol 8 mol, unitate molara (unitate de masura)
8 neutrofil (celula sanguina)
a 8 natriu, sodiu
P 8 fosfor
PC. 8 proteina . reactiva
.)8 8 reactie Cordet-Fassermann
.!C 8 reactie de fi:are a complementului
.h 8 6hesus (factor sau grup sanguin)
SG($ vezi -"<
SGP$ vezi -"7
$b 8 tuberculina
$C 8 timp de coagulare
$H 8 timp $o1ell
$G( 8 transaminaza glutamat o:alacetica (enzima)
$GP 8 transaminaza glutamat piruvica (enzima)
$& 8 timp 2uic3
$S 8 timp de sangerare
0 8 unitate
0) 8 unitate Codans3i (pentru fosfataza)
0! 8 unitate fotometrica
06 8 unitate internationala
08 8 unitate Fohgemuth (pentru amilaza)
V 8 volum
V*.# 8 prescurtare din limba engleza (analiza de sifilis)
VG 8 valoare globulara (relativ la globulele rosii)
V"A vezi AV@
VSH 8 viteza de sedimentare a hematiilor
Analiza materialului seminal (spermograma)
Generalitati
Sus
Spermograma evalueaza calitatea si cantitatea materialului seminal produs de un barbat
si este intre primele teste efectuate pentru a se determina daca un barbat are o problema
de fertilitate. Intr-o treime din cuplurile care intampina dificultati in a procrea, barbatii
obtin rezultate sub limita normalului la aceasa analiza.
Cuprins articol
!. "eneralitati
#. -este
%. 7regatirea pentru spermograma
&. .um se realizeaza spermograma
(. Interpretarea rezultatelor
). .e poate influenta acuratetea spermogramei
+. Alte informatii
P
Indeparteaza oboseala, durerea, astenia4 5chilibrare organocelulara.
$este
Sus
-estele care pot fi efectuate in cursul unei analize a materialului seminal includ:
- volumul - se masoara cat de mult material seminal este prezent in urma unei singure e;aculari
- timpul de lichefiere - materialul seminal are consistenta unui gel mai gros in momentul e;acularii
si in mod normal devine lichid dupa #0 de minute de la e;aculare. -impul de lichefiere masoara
timpul necesar materialului seminal pentru a se lichefia.
- cantitatea totala de spermatozoizi - se refera la numarul de spermatozoizi pe mililitru de material
seminal dintr-o singura e;aculare.
- morfologia spermei - implica masurarea procentului de spermatozoizi care au forma normala.
- motilitatea spermei - este masurat procentul de spermatozoizi care sunt mobili si pot fecunda
ovulul
- p$-ul - masoara aciditatea sau alcalinitatea materialului seminal
- celulele albe sanguine - in mod normal, in sperma nu sunt prezente celule albe
- nivelul de fructoza - este evaluata cantitatea de zahar numita fructoza, din sperma. *ructoza este
cea care genereaza energie pentru spermatozoizi.
Cand este necesara spermograma9
< analiza a materialului seminal se poate face pentru a se stabili daca:
- un barbat sufera de probleme de reproducere care cauzeaza infertilitate
- o vasectomie a avut succes
- o inversare a vasectomiei a avut succes.
Pregatirea pentru spermograma
Sus
Inainte de spermograma cu #-( zile este recomandat ca barbatul sa evite orice activitate se:uala care
ar putea duce la e;aculare. Acest lucru asigura obtinerea unei cantintati marite de sperma si creste
fiabilitatea testului. aca este posibil, nu se va face o pauza a activitatii se:uale mai mare de !-#
saptamani inainte de test, intrucat o perioada lunga de inactivitate se:uala va influenta calitatea
spermei. e asemenea se va evita consumul de alcool cateva zile inainte de test, iar medicul trebuie
sa cunoasca ce fel de suplimente sau medicamente utilizeaza barbatul.
Cum se realizeaza spermograma
Sus
7entru a se obtine proba de sperma, pacientul va e;acula intr-un recipient curat iar recoltarea se
poate face atat intr-o clinica specializata cat si la domiciliu insa recoltarea la domiciliu este
recomandata doar in cazul in care locuinta barbatului se afla in apropierea clinicii, iar materialul
seminal poate fi transportat destul de rapid la laboratul de analize.
7roducerea unei mostre de sperma nu produce nici un disconfort si nu e:ista riscuri asociate acestei
proceduri. ar poate e:ista o ;ena legata de metoda utilizata pentru colectarea acestia. @asturbarea
poate fi o actiune aflata in opozitie cu credintele religioase ale unei persoane - in acest caz se va
discuta cu medicul care ar putea fi metodele alternative de colectare a esantionului.
6nterpretarea rezultatelor
Sus
7rin analiza materialului seminal se masoara cantitatea de sperma pe care o produce un barbat si se
determina numarul si calitatea mostrei de sperma. 6ezultatele analizei materialului seminal, de
obicei pot fi disponibile intr-o zi iar valorile normale pot varia de la un laborator la altul.
Analiza materialului seminal implica:
- volumul de material seminal normal este de #-) ml (0.00#-0.00) > in unitati SI) - la o e;aculare.
6ezultatele anormale sunt indicate de prezenta unui volum de material seminal anormal de mic sau
mare si pot semnala, uneori, probleme de fertilitate.
- durata normala a timpului de lichefiere este de #-%0 de minute dupa colectare. 6ezultatele
anormale vor releva o perioada crescuta de lichefiere, ceea ce ar indica prezenta unei infectii.
- numarul de spermatozoizi normal este de &0 milioane sau chiar mai multi spermatozoizi in urma
unei e;aculari. In cazul in care nu este e;aculat nici un spermatozoid pe mililitru este posibil ca
barbatul sa fi suferit o vasectomie. =n rezultat anormal este acela caracterizat de un numar foarte
redus de spermatozoizi, ceea ce indica infertilitate. -otusi, acest lucru nu inseamna, intotdeauna, ca
acel barbat nu va putea procrea. .hiar barbatii care au e;aculat sub un milion de spermatozoizi pe
mililitru au devenit tati.
- forma normala (morfologia) spermatozoizilor presupune ca peste +09 dintre acestia sa aiba forma
si structura normala. Anomaliile implica mai multe forme de spermatozoizi: doua capete, doua cozi,
coada scurta etc. @aterialul seminal anormal va avea motilitate redusa si nu poate penetra ovulul.
-otusi sansele ca un barbat care sufera de acest inconvenient sa procreeze sunt destul de reduse.
- p$-ul normal al materialului seminal este de +.#-,. =n ph ridicat sau faorte scazut al materialului
seminal poate ucide sperma sau poate afecta capacitatea sa de a se deplasa si a penetra ovulul.
- absenta celulelor albe sau a bacteriilor este specifica unui material seminal normal. In caz contrar,
sunt prezente celule albe, fapt ce indica o infectie.
Anumite boli pot fi legate de numarul mic sau de absenta spermei: orhita, varicocelul, sindromul
Elinefelter, tratamentul cu radiatii la nivelul testiculelor sau boli care pot cauza atrofia testiculelor
(cum ar fi oreionul la varsta adulta). In cazul in care sunt prezente un numar mic de spermatozoizi
sau un procent ridicat de anomalii, se vor efectua teste suplimentare: analiza hormonoilor
(testosteron, hormon luteinizant, hormon foliculostimulant sau prolactina), biopsie de la nivelul
testiculelor etc.
Ce poate influenta acuratetea spermogramei
Sus
In oricare din situatiile de mai ;os, ar trebui eliminate de orice barbat care doreste sa faca o
spermograma:
- administrarea de medicamente, hormoni se:uali masculini si feminini, sulfasalazina,
nitrofurantoina, unele medicamente utilizate pentru chimioterapie
- cafeina, alcool, cocaina, mari;uana si tutun
- unele medicamente care contin plante (sunatoare, doze mari de echinaceea)
- proba de sperma care nu poate fi transportata in scurt timp la laboratorul de analiza (motilitatea
spermei nu va mai fi corespunzatoare daca temperatura acesteia scade)
- e:punerea la radiatii, substante chimice (pesticide sau spermicide) si e:punerea la caldura
prelungita
- o mostra incompleta de sperma (care este frecventa mai ales in cazul in care esantionul este
colectat in alt mod decat prin masturbare).
- absenta e;acularii o perioada indelungata de timp (care poate afecta volumul materialului seminal).
Alte informatii
Sus
=n esantion de material seminal colectat la domiciliu trebuie sa fie dus la laborator in
termen de ma:im ! ora. Se va pastra proba departe de lumina directa a soarelui si nu se va
permite pe modificarea temperaturii acesteia (recomandabil sa se pastreze recipientul lipit de
corp). @ostra de sperma nu se va congela.
- etectarea de sperma in materialul seminal al unui barbat care a suferit o vasectomie
indica faptul ca operatia nu a avut succes. -otusi, imediat dupa o vasectomie pot fi prezenti
intr-o proba de material seminal un numar mic de spermatozoizi.
- =n barbat a carei mama a utilizat dietilstilbestrol in timpul sarcinii are un risc mai mare
decat in mod obisnuit de a nu procrea.
- 7ot fi necesare in cazul suspiciunii de infertilitate mai multe analize suplimentare
hormonale, care prevad masurarea nivelului de hormoni (lh, fsh, prolactina) din organism.
- -estarea fertilitatii mai poate implica nivelul penetrare al spermei, prezenta anticorpilor in
sperma sau analiza dupa actul postcoital.

Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si

chimice ale urinei, analiza calculilor urinari,
analiza microscopica a urinei)
Generalitati
Sus
Vezi galerie foto
7rimul produs biologic care s-a analizat in vederea punerii unui diagnostic a fost urina.
Inca de acum %000 de ani, medicii din antichtate stiau sa e:amineze urina si pe baza caracterelor
sale fizice (cantitate, culoare, limpezime, sange, cheaguri, spuma, sediment) stabileau diagnosticul
si chiar prognosticul bolilor.
In evul mediu au aparut uroscopistii sau prorocitorii de urina care puneau diagnosticul tuturor
bolilor numai pe baza e:amenului vizual al urinii. =roscopistii aveau si a;utoare, Acurieri de urinaA
care transportau urina de la bolnavi in AlaboratorulA uroscopistilor. =rina este produsa de rinichi atat
prin filtrarea sangelui (urina primara) cat si prin retinerea (reabsorbtia) din urina primara numai a
acelor substante care mai pot fi necesare corpului (apa, zahar, minerale, etc.). .eea ce mai ramane
neretinut din urina primara (o parte din apa minerala, reziduuri to:ice rezultate din arderea
alimentelor in organism) constituie urina finala care se elimina prin caile urinare. In urina se elimina
astfel peste !(0 de substante chimice, minerale si organice, dar in mod curent pentru diagnosticul
bolilor se analizeaza numai cateva componete principale.
Cuprins articol
!. "eneralitati
#. 7roprietatile fizice ale urinei
%. 7roprietatile chimice ale urinei
&. .alculi urinari
(. Analiza microscopica a urinei
P
Indeparteaza oboseala, durerea, astenia4 5chilibrare organocelulara.
Proprietatile fizice ale urinei
Sus
Culoarea urinei normale este galbuie sau rosiatica. 5a este mai inchisa la culoare cand este foarte
concentrata sau dupa consumul unor medicamente (piramidon, antinevralgice, tetraciclina, albastru
de metilen, etc.). In bolile insotite de eliminarea sangelui in urina, urina are o culoare rosie murdara.
Iar in bolile de ficat cu icter, bila trecand in sange se elimina prin urina producand o culoare bruna-
negricioasa (ca berea neagra). Si o serie de alimente ca: sfecla, varza rosie, bomboanele colorate,
etc. pot sa modifice culoarea normala a urinei.
"irosul urinei este specific. In infectiile urinare care duc la fermentarea urinei, mirosul este
caracteristic de amoniac sau de gunoi de gra;d. =nele alimente sau medicamente aromate care se
elimina prin urina pot sa-i imprime acesteia mirosuri aromate. =rina bolnavilor de diabet poate
mirosi a acetona, iar a alcoolicilor a alcool.
$ransparenta este caracteristica urinei proaspeteB dupa cateva ore de la urinare se poate tulbura,
mai ales daca este tinuta la rece. Acest lucru se datoreaza precipitarii (solidificarii) sarurilor
minerale care se gasesc in mod normal dizolvate in urina si nu constituie simptomul vreunei boli asa
cum cred unele persoane. ar daca urina proaspata, calda este tulbure atunci poate fi vorba de o
infectie (puroi si mucus) de o hemoragie sau de un consum foarte mare de produse bogate in calciu
(lapte, branza) ori de carne.
In cazul unei urine cu sange, se pot vedea plutind cheaguri cu sange. 7entru a putea aprecia daca
urina este clara sau tulbure trebuie sa fie e:aminata intr-o sticla sau eprubeta necolorata.
Cantitatea de urina in ;< de ore la un adult variaza de la !-!,( litri. In sezonul cald, dupa febra,
dupa varsaturi, diaree, dupa transpiratii intense (deshidratare), dupa fumat sau consum redus de
lichide, cantitatea de urina este mai mica. In socul produs de hemoragii mari, arsuri sau
traumatisme, in bolile care retin apa in organism (insuficienta cardiaca, ciroza hepatica) cantitatea
de urina scade foarte mult. Sunt unele boli de rinichi (insuficienta renala, infectii renale) sau
into:icatii cu substante chimice in care cantitatea de urina scade sub (00 ml (oligurie). In aceste
situatii organismul sufera deoarece nu se mai pot elimina prin urina deseurile nesanatoase din
sange. In bolile care blocheaza caile urinare (calculi urinari, hipertrofie de prostata, etc.) din cauza
dificultatii de a urina, cantitatea de urina este mai mica. upa frig, emotii, tratamente cu diuretice,
consum mare de lichide, de alimente sarate, de alcool, creste si cantitatea de urina peste # litri
(poliurie). Colile cronice de rinichi (glomerulonefrita, scleroza renala) care nu mai permit
reabsorbtia apei filtrate prin rinichi, produc eliminarea unei cantitati foarte mari de urina.
atorita consumului e:agerat de lichide, in diabetul zaharat netratat, bolnavii elimina cantitati mari
de urina, pana la cativa litri pe zi. 5:ista si un ritm biologic de eliminare a urinei, eliminarea fiind
mai mare in timpul zilei si mai mica in timpul noptii. Inversarea acestui ritm indica o tulburare in
functia rinichiului. e asemenea, barbatii elimina mai multa urina decat femeile.
*ensitatea (greutatea specifica) urinei este mai mare dacat a apei (care este de !000) si se
determina cu urodensimetrul.
Valori normale in cazul densitatii: !0!(-!0%0.
.and se consuma mai multe lichide, deci in cazurile in care creste cantitatea de urina, se produce in
general o scadere a densitatii urinare si invers, cand urina din #& de ore este in cantitate mai mica si
mai concentrata, atunci densitatea urinara este mai crescuta. 'umai in diabetul zaharat, in ciuda
unei cantitati mari de urina, densitatea urinei nu scade, ci creste datorita zaharului dizolvat in urina.
< densitate urinara se considera anormala atunci cand e:amenele repetate arata cifra sub !0!#.
Aceasta situatie arata ca rinichii bolnavi nu mai au capacitatea de a produce o urina mai
concentrata.
.resterea densitatii urinare peste cifra !0%0 indica fie o deshidratare a organismului, fie un diabet
zaharat.
PH,ul urinar sau reactia urinei arata daca urina este acida sau alcalina. eterminarea p$-ului se
face cu o hartie impregnata cu tinctura de turnesol (sau cu alta substanta indicatoare). Se introduce
hartia in urina si se observa modificarea culorii benzii de hartie. Sub p$-ul +,0 urina este
considerata acida si hartia se inroseste, iar peste p$-ul +,0 urina este considerata alcalina si hartia se
albastreste. In mod normal urina este acida avand p$-ul cuprins intre (,( si ),(. upa o alimentatie
bogata in carne si medicamente acide (sare de lamaie, vitamina .), se elimina o urina mai acida, iar
dupa un regim alimentar vegetarian, dupa medicamente alcaline (bicarbonat, ape minerale) sau dupa
infectii ale aparatului urinar, devine alcalina. =rina care este permanent prea acida sau prea alcalina,
predispune la formarea de calcului urinari de acid uric, respectiv de fosfat si carbonat de calciu.
Proprietatile chimice ale urinei
Sus
Albumina din urina (albuminuria)
Albumina sau proteinele urinare provine din albumina sanguina, si in mod normal ea nu se gaseste
in urina. ar in bolile care altereaza porii din filtrul rinichilor sau in bolile care produc sangerari pe
traiectul cailor urinare, albumina trece in urina (albuminurie, proteinurie). >a unele persoane cu
constitutie mai slaba a rinichilor urina poate contine albumina in cantitate mai mica. 5ste vorba mai
ales de tineri de !(-#( ani, de obicei slabi si inalti, care dupa eforturi fizice, dupa mers, dupa statul
indelungat in picioare prezinta albuminurie tranzitorie in timpul zilei, care dispare noaptea si dupa
repaus la pat. Albuminurii tranzitorii se mai intalnesc dupa frig, stari emotionale, vaccinari si stari
alergice, dupa consumul de oua si medicamente in timpul sarcinii. Albuminurii permanente si
masive se intalnesc frecvent in cazul bolilor de rinichi si ale cailor urinare (bazinet, uretere, vezica):
glomerulonefrita, nefroza, cistita, pielocistita, tuberculoza renala, calculi urinari etc. Si alte boli care
pot atinge rinichiul se insotesc de albuminurie cum sunt: hipertensiunea arteriala, diabetul, bolile de
sange si de inima, infectii cu microbi sau virusuri, into:icatii cu substante minerale sau organice.
eseori albuminuria se insoteste de hematurie. upa pierderea cronica de albumina prin urina se
produce o scadere a proteinelor corpului cu consecinte negative asupra intregului organism. In
marea ma;oritate a cazurilor albuminuria este moderata si se apreciaza calitativ, in raport cu
cantitatea de albumina, astfel:
- albumina8absentaB nor foarte finB nor fin si dozabila.
In acest caz se face si dozarea albuminei din urina care se e:prima in g?l.
Aprecierea se mai poate face si prin !-% plusuri.
=aharul sau glucoza din urina (glucozuria sau glicozuria)
@edicii din antichitate au observat sa urina diabeticilor care este dulce, atragea furnicile si albinele
si au numit-o Aurina de albineA. 5i foloseau aceste insecte pentru descoperirea diabetului, metoda
aceasta fiind cea mai veche Aanaliza medicalaA care se cunoaste. @ai tarziu, medicii sau a;utoarele
lor puneau rapid diagnosticul de diabet zaharat chiar la patul pacientului prin simpla gustare a
urinei. Asa cum s-a aratat la analiza zaharului in sange, cand glicemia din diabet depaseste !(0-#00
mg?!00 ml sange, glucoza (zaharul) trece prin filtrul renal si se elimina prin urina, de unde poate fi
analizata.
e mentionat ca glicozuria nu se intalneste numai in diabet ci si in alte situatii, de e:emplu, dupa un
consum e:agerat de glucoza sau alte zaharuri, dupa diferite medicamente, la femeile gravide si la
persoanele care urmeaza tratamente cu hormoni. 5:ista persoane care, fara sa aibe diabet zaharat,
elimina permanent sau periodic zahar prin urina (diabet renal). Acest fapt se datoreaza unui defect al
filtrului renal care permite trecerea glucozei in urina, care nu influenteaza starea de sanatate a
persoanei respective.
Corpii cetonici din urina (cetonuria)
.orpii cetonici nu se gasesc in urina normala. ar dupa cum s-a aratat la diagnosticul de laborator
al diabetului, concentratia lor urinara creste foarte mult in diabetul zaharat netratat. Si alte cauze pot
sa creasca concentratia corpilor cetonici din urina: infectii microbiene, into:icatii grave, dupa un
post prelungit sau dupa un regim alimentar sarac in dulciuri si bogat in grasimi, in cursul sarcinii,
dupa varsaturi prelungite. =nele medicamente luate de bolnavi produc o reactie falsa pentru corpii
cetonici. 7rezenta corpilor cetonici se noteaza cu !-% plusuri.
Pigmenti biliari
7igmentii biliari sunt substante colorate care ii imprima bilei hepatice culoarea brun-verzuie. In
bolile de ficat insotite de icter, acesti pigmenti trec in sange dand culoare galbena pielii, iar din
sange trec in urina, colorand-o in brun. In mod normal, pigmentii biliari sunt absenti in urina.
7rezenta lor se notifica prin e:presia AprezentiA.
0robilinogenul
=robilinogenul este o substanta care se gaseste in cantitate mica in urina normala. Insa in bolile de
ficat cu sau fara icter (hepatita, insuficienta hepatica) in into:icatiile care ataca ficatul, in boli ale
vezicii biliare (colecistita), in bolile intestinale cu tulburari de digestie (enterita, colica, constipatie)
urobilinogenul este foarte crescut. 7rezenta sa in urina se e:prima calitativ prin !-% plusuri ori prin
e:presia AnormalA sau AcrescutA.
Alte componente ale urinei
@ineralele urinare sunt aceleasi care au fost descrise si in sange, dar in urina concentratia lor e mult
mai mare, deoarece rinichii elimina prin urina orice e:ces de minerale din sange si din organism.
eseurile to:ice rezultate din arderea proteinelor ca acidul uric, creatinina, ureea sunt, de asemenea,
eliminate in cantitati mari prin urina. .ercetarea lor in urina se face mai rar, deoarece analiza
sangelui ofera date mai precise.
Calculi urinari
Sus
.alculii sunt niste concretiuni ce se formeaza in rinichi sau in vezica urinara, datorita solidificarii
substantelor minerale sau organice, care se elimina in e:ces prin urina. .alculii urinari produc
dureri, hemoragii (hematurie) si infectii ale cailor urinare. Analiza calculilor se face pentru
stabilirea compozitiei lor chimice, cu scopul de a se cunoaste masurile ce trebuie luate pentru
prevenirea formarii de noi calculi. e aceea, bolnavul care are o Acriza de rinichiA (colica renala)
trebuie sa fie atent cand urineaza pentru a recupera eventualul calcul si a-l aduce la laborator ca sa
fie analizat. In vederea recuperarii calculului (mai ales daca este mic) bolnavul trebuie sa urineze
timp de &-( zile intr-un borcan de sticla. Apoi urina se filtreaza printr-o bucata de tifon, care retine
calculul. 7revenirea formarii calculilor se face in primul rand prin regim alimentar. Astfel,
persoanele care au facut calculi de fosfat de calciu vor evita alimentele bogate in calciu si fosfor
(lapte, branza) iar cele care au avut calculi de o:alat de calciu vor consuma mai putine alimente care
contin calciu si o:alat (spanac, cafea, ciocolata, ceai etc.)B persoanele care au avut calculi de acid
uric sau urat vor reduce ratia de carne. Indiferent de compozitia chimica a calculului urinar, pe
langa aceste recomandari, la indicatia medicului, bolnavii vor trebui sa ia si alte masuri de prevenire
a calculozei urinare.
Analiza microscopica a urinei
Sus
5lementele si formatiunile solide din urina cum sunt celulele, cristalele etc. se pot observa numai la
microscop. .and aceste elemente sunt putine, nu au importanta pentru sanatate, dar cand depasesc o
anumita cantitate pot a;uta la punerea unui diagnostic. >a femei unele din aceste elemente pot
proveni nu numai din urina ci si din sfera genitala. e aceea pentru a evita unele confuzii, la femei
se recomanda repetarea e:amenului microscopic din urina recoltata dupa toaleta prealabila.
Celulele epiteliale sunt rare in mod normal, dar in infectiile vezicii urinare si ale rinichiului pot
deveni numeroase.
#eucocitele sunt celule sanguine albe, care au trecut in urina din sange (leucociturie) de obicei cu
ocazia unei infectii urinare acute sau cronice (puroi).
Hematiile (globulele rosii) provin din sange si indica o sangerare (hemoragie) la nivelul cailor
urinare sau ale rinichilor. Infectiile urinare acute (cistita, glomerulonefrita, pielocistita), infectiile
urinare cronice (pielonefrita, tuberculoza), calculii urinari, tumorile, bolile de sange, hipertensiunea
arteriala, etc., sunt insotite de eliminari de sange in urina (hematurie). =neori hematuria este asa de
mare incat sangele care coloreaza urina, producand cheaguri, se vede si cu ochiul liber. ar sunt
persoane care prezinta hematurie fara a avea vreo boala oarecare ci datorita unei debilitati ereditare
a rinichilor (hematurie congenitala).
Cilindrii urinari sunt niste formatiuni cilindrice care apar numai in cazurile de boli are rinichilor
(glomerulonefrita, nefroza).
Cristalele urinare de natura minerala sau organica se gasesc la toate persoanele. Insa sunt persoane
care elimina aproape permanent cristale numeroase de acid uric si de o:alat de calciu, mai ales cand
urina este prea concentrata. In astfel de situatii e:ista riscul de a se forma litiaza renala (piatra la
rinichi). Si unele medicamente (sulfamildele) pot sa se elimine sub forma de cristale, perturband
filtrarea urinei la nivelul rinichiului. =n consum mai crescut de lichide poate sa previna formarea de
cristale in urina.
"icrobii care se pot inmulti in urina si care sunt cauza infectiilor urinare, se observa la microscop.
Sedimentul urinar (proba Addis)
7entru aprecierea cantitativa a elementelor celulare din urina se face numaratoarea la microscop
(proba Addis) in felul urmator: dimineata bolnavul goleste vezica urinara dupa care sta in repaus la
pat trei ore. Apoi se recolteaza toata urina stransa in acest timp si se aduce la laborator. =rina se
e:amineaza la microscop numarandu-se elementele celulare. 'umarul de elemente celulare gasite
se e:prima pe mililitru de urina si pe minut.
Valori normale:
- >eucocite 8 #(00 pe ml?minut
- 5ritrocite 8 %000 pe ml?minut.
Analize biochimice , analiza proteinelor
sanguine (proteine totale, proteinograma,
probe hepatice, fibrinogen)
Generalitati
Sus
7roteinele sunt substante organice comple:e ale materiei vii, care contin azot, sulf si
fosfor. 5le sunt necesare pentru cresterea organismului pentru refacerea celulelor uzate,
precum si pentru producerea de energie calorica, un gram de proteine producand &
calorii. @a;oritatea proteinelor din organismul omului provin din alimente bogate in proteine, fie de
origine animala (carne, lapte, branza, oua), fie de origine vegetala (fasole, mazare, soia, linte etc.).
Analiza proteinelor se face din serul sanguin. 5:ista mai multe feluri de analize care e:ploreaza
diferite componente ale proteinelor, astfel: proteine totale, electroforeza, fibrinogenul, teste hepatice
etc.
Cuprins articol
!. "eneralitati
#. 7roteine totale
%. 5lectroforeza serului (proteinograma)
&. 7robe hepatice
(. *ibrinogen
). 7rodusi de degradare ai proteinelor
P
Indeparteaza oboseala, durerea, astenia4 5chilibrare organocelulara.
Proteine totale
Sus
7roteinele totale reprezinta cantitatea globala a proteinelor sanguine e:primate in grame la !00 ml
ser sanguin.
Valorile normale ale proteinelor sanguine sunt:
- la adulti 8 ),)- ,,) g la !00ml
- la copii !-% ani 8 ),0 - ,,) g la !00ml.
in acestea, circa )09 (%,)-&,,g) sunt constituite din albumina restul din globuline. .antitatea de
proteine din ser depinde si de alimentatie, cand alimentatia este foarte bogata in proteine, creste si
concentratia lor in sange si invers proteinele sanguine scad din sange in subnutritia proteica.
Scaderea proteinelor sanguine se intalneste in diferite boli. Astfel, cand ficatul care este laboratorul
ce fabrica proteinele, se imbolnaveste scade si concentratia proteinelor din sange. >a fel se intampla
cand omul pierde proteinele prin hemoragii sau prin urina (albuminurie). Varsaturile, care impiedica
alimentatia normala, bolile de stomac, intestin si pancreas care perturba digerarea proteinelor,
diareea sunt numai o parte din cauzele care scad concentratia sanguina de proteine. e asemenea,
efortul fizic intens, stresul nervos, precum si bolile care produc febra prin consumul crescut de
proteine, contribuie la scaderea proteinelor organismului. Scazand proteinele din sange, organismul
cauta sa le inlocuiasca apeland la proteinele din organele sale si mai ales din muschi, fapt ce duce la
slabirea si la scaderea in greutate a corpului.eoarece proteinele sanguine au capacitatea de a retine
apa in vasele sanguine, prin scaderea lor, apa din vasele sanguine trece in tesuturile corpului (maini,
picioare etc.) producand edeme.
@ai rar, proteinele sanguine pot sa aiba valori crescute, ca in unele boli genetice si parazitare sau ca
in hipertensiunea arteriala.
/lectroforeza serului (proteinograma)
aca pe o hartie de filtru pusa in legatura cu un curent electric continuu se pune o picatura de ser
sanguin, proteinele totale din ser sunt descompuse in ( categorii de substante numite fractiuni
proteinice. Valorile medii normale ale acestor fractiuni (care se refera la persoanele de varsta adulta
si normal hranite) pot sa varieze pana la !09 in plus sau in minus, in special la copii, varstnici sau
la persoane care nu se alimenteaza normal.
Valori normale
!ractiunea proteica a
serului
Proportii inprocente Proportii in grame
Albumine (#-)#9 %,)&-&,%&
Globuline
din care:
%,-&,9 #,))-%,%)
alfa,4,globuline #-(9 0,!&-0,%(
alfa,;,globuline )-/9 0,&#-0,)%
beta,globuline ,-!!9 0,()-0,++
gama,globuline !&-#!9 0,/,-!,&+
Probe hepatice
Sus
7robele hepatice sau testele de disproteinemie, sunt analize care e:ploreaza capacitatea ficatului de
a sintetiza proteinele normale, necesare organismului. =n ser cu proteine normale in prezenta
reactivilor cu care se fac probele hepatice, nu produce modificari vizibile. ar un ser cu proteine
modificate, in urma unor boli, produce cu reactivii respectivi o tulbureala. .u cat tulbureala este
mai mare, cu atat si modificarile biochimice ale proteinelor sunt mai intense.
In categoria analizelor care e:ploreaza functia hepatica intra reactia cu -imol, reactia -a3ata, "ros
etc. Aceste analize devin anormale (pozitive) mai ales in bolile de ficat: hepatita acuta si cronica,
ciroza, colecistita. ar ele devin pozitive si in alte boli, in care se produc fractiuni proteinice
anormale: boli de rinichi, de plamani, de splina, boli de sange si tumorale. eci nu orice proba
hepatica cu volori crescute arata o boala de ficat dupa cum nu indica totdeauna nici gradul de
gravitate al bolii. e altfel aceste probe se pot modifica de la o luna la alta dupa tratament si regim
alimentar. e aceea probele hepatice se interpreteaza intotdeauna in corelatie cu alte analize
a;utatoare: proteinele totale, electoforeza etc.
Serul prea gras falsifica rezultatele probelor hepatice. e aceea, persoanele care isi fac aceste
analize nu vor manca cu !# ore inainte de recoltarea sangelui. Colnavii cu diabet, netratat au un
sange gras. Inainte de a-si face probele hepatice, ei trebuie sa-si trateze mai intai diabetul, caci
grasimile din serul lor nu scad numai cu regim alimentar.
Valori normale ale probelor hepatice
$estul, analiza Valori normale
$imol !-& unitati @ag >agan
$a'ata,Ara 6eactia negativa (analiza normala) se
noteaza cu minus
6eactia pozitiva (analiza anormala) se
noteaza cu !-% plusuri
Gros 6eactia negativa (analiza normala) se
noteaza cu minus
6eactia pozitiva (analiza anormala) se
noteaza cu !-% plusuri
Sulfat de cadmiu 6eactia negativa (analiza normala) se
noteaza cu minus
6eactia pozitiva (analiza anormala) se
noteaza cu !-% plusuri
Sulfat de zinc (3un'el) #-!# unitati
!ibrinogen
Sus
*ibrinogenul este o substanta proteinica din sange care este sintetizata de ficat si care are rol
important in coagularea sangelui.
Valori normale ale fibrinogenului: #00-&00 mg la !00 ml sange.
Scaderea fibrinogenului sub aceste valori poate produce hemoragii la bolnavii cu boli ale ficatului.
*ibrinogenul creste insa foarte mult (peste (00 mg la !00 ml sange) in bolile infectioase acute si
mai ales in reumatismul articular acut.
Produsi de degradare ai proteinelor
Sus
.a urmare a consumului de proteine de catre organism rezulta si o serie de produsi de
degradaresaudeseuri, care nu mai pot fi utilizate si pe care organismul le elimina din sange in urina,
iar in cantitati mai mici si prin transpiratie. .ele mai importante deseuri de proteine sunt: acidul
uric, creatinina si ureea. Aceste substante se gasesc in mod normal, in sange, in concentratii mici,
dar ele devin otravitoare pentru organism daca depasesc un anumit nivel de concentratie. e aceea,
organismul le elimina prin rinichi in urina.
Acidul uric, creatinina si ureea cresc in sange si urina dupa consumul de alimente bogate in
proteine, in bolile care distrug sau consuma in mod e:agerat proteinele corpului (boli infectioase,
boli de sange etc.). In bolile de rinichi (nefrita acuta si cronica, insuficienta renala) aceste substante
nu mai pot fi filtrate si eliminate prin rinichi si atunci se acumuleaza in sange, producand tulburari
grave in organism. In urma efortului fizic, concentratia acestor substante este de asemenea mai mare
decat in stare de repaus.
Acidul uric creste foarte mult la persoanele care consuma cantitati mari de carne si organe (ficat,
rinichi, splina, creier, icre) precum si la unele persoane predispuse sa produca mult acid uric.
.resterea peste masura a acidului uric in sange produce boala numita guta asemanatoare cu
reumatismul, iar eliminarea de cantitati mari de acid uric in urina poate sa duca la formarea de
calculi urinari compusi din acid uric. Alcoolul, cafeaua, ceaiul, unele medicamente (vitamina .,
aspirina, antinevralgicele, cortizonul etc.) cresc concentratia acidului uric din sange. e aceea
aceste substante nu se vor consuma cu #& ore inainte de efectuarea analizelor.
Valori normale ale deseurilor proteice
*eseurileproteinice 6n sange 6n urina
Acidul uric #-( mg?!00 ml 0,%0-0,,0 g?#&h
0reea #0-(0 mg?!00 ml !(-%( g?#&h
Creatinina 0,)-!,# mg?!00 ml 0,,-!,/ g?#&h
.oncentratia ureei sanguine este mai mica la femei si la copii, la persoanele subnutrite, in bolile de
ficat, cand acest organ nu mai poate produce uree. Insuficienta renala acuta si cronica, infectiile
insotite de febra, obstructia cailor urinare (litiaza urinara, marirea prostatei) sunt cauze patologice
care cresc peste normal ureea sanguina
Analize biochimice (analiza zaharului din
sange , glicemia si din urina , glicozuria)
Generalitati
Sus
Sangele omului are o structura e:trem de comple:a, continand numeroase substante
organice (proteine, grasimi, glucoza, enzime, hormoni, vitamine) si substante minerale
(calciu, fosfor, sodiu, potasiu, etc). Analizele biochimice cerceteaza compozitia chimica
fie a sangelui total, fie numai a serului sau plasmei sanguine.
=aharurile din sange
5:ista mai multe felui de zaharuri in organismul omului: glucoza, fructoza, lactoza etc.
Glucoza este cea mai importanta zaharida care se gaseste in mod normal in organele si sangele
omului si constituie combustibilul cel mai pretios pentru obtinerea energiei necesare activitatii
omului. in arderea unui gram de glucoza, de catre organism, rezulta & calorii. "lucoza in organism
provine din alimentele consumate de catre om. .ele mai bogate alimente in glucoza sunt dulciurile
(zaharul, produsele zaharoase, mierea), precum si alimentele care contin amidon (faina de cereale si
produsele cerealifere, cartofii etc.) care in organism se transforma prin actiunea enzimelor
hidrolitice in glucoza. ar organismul poate fabrica zahar din orice nutriment, chiar din proteine si
grasimi prin procesul de gluconeogeneza. 7entru aprecierea cantitatii de zahar din organism, in
laborator se analizeaza zaharul din sangele total ori din ser sau plasma.
Valori normale ale glucozei din sange: >?,44@ mg la 4@@ ml sange.
>a persoanele de peste &0-(0 ani, valorile medii ale glicemiei sunt mai crescute decat la tineri,
deoarece la ele si consumul de glucoza in organism este mai redus. Scaderea sau cresterea glicemiei
in afara acestor valori produce perturbari grave organismului.
Cuprins articol
!. "eneralitati
#. $ipoglicemia
%. $iperglicemia
&. ozarea glucozei din sange - glicemia
(. -estul de toleranta la glucoza
). eterminarea glucozei in urina - glicozuria
+. Alte analize
P
Indeparteaza oboseala, durerea, astenia4 5chilibrare organocelulara.
Hipoglicemia
Sus
Astfel, scaderea glicemiei prea mult sub valorile normale (hipoglicemie) poate produce ca
simptome: slabiciune, tremuraturi, transpiratii si chiar pierderea constientei (coma hipoglicemica).
Acest lucru se intampla cand organismul este subalimentat cu alimente ce contin glucoza (glucide)
sau in caz de infometare (inanitie). 5forturile fizice mari, mai ales pe munte, care consuma
rezervele de glucide din ficat (in special la bolnavii de ficat) pot predispune la hipoglicemie.
$ipoglicemia se intalneste mai rar in bolile unor glande endocrine care secreta hormoni insuficienti
(hipofiza, tiroida, suprarenale), precum si la bolavii de diabet care se trateaza cu doze prea mari de
insulina sau alte medicamente antidiabetice.
Hiperglicemia
Sus
.resterea glicemiei (hiperglicemie) se intalneste si la persoanele sanatoase daca analiza sangelui se
face dupa un consum crescut de dulciuri. e asemenea, persoanele care au avut un traumatism fizic
sau psihic (stres) sau care s-au tratat cu anumite medicamente, pot avea o glicemie crescuta, fara a fi
bolnavi de diabet. In aceste situatii glicemia revine la normal dupa ce a disparut si cauza care i-a
provocat cresterea.
< glicemie marita se intalneste in bolile glandelor endocrine care au rolul de a regla concentratia
glucozei in sange. Astfel, secretia in e:ces a hormonilor unor glande (hiopofiza, tiroida,
suprarenalele) produce hiperglicemie.
ar cea mai mare crestere a glicemiei se intalneste in diabetul zaharat sau diabetul pancreatic.
7ancreasul este o glanda mi:ta, cu secretie endocrina de insulina si e:ocrina de enzime digestive ce
se elimina in duoden. Insulina este un hormon ce are rolul de a a;uta la consumul si la arderea
glucozei din sange si celule. In unele boli ale pancreasului acesta secreta mai putina insulina sau nu
mai secreta deloc si din aceasta cauza glucoza, in loc sa se consume, sa se arda, se acumuleaza in
sange, crescand glicemia. Astfel, glicemia poate a;unge la #00-%00 mg9 si chiar mai mult, ceea ce
duce la coma diabetica (coma hiperglicemica) mai ales la acele persoane care nu stiu ca au diabet.
e aceea, pentru depistarea persoanelor cu diabet se fac analize care dozeaza cantitatea de glocoza
in sange si depisteaza prezenta ei in urina.
*ozarea glucozei din sange , glicemia
Sus
Analiza zaharului din sange (glicemia) nu este obligatorie pentru persoanele tinere considerate
sanatoase. ar dupa %0-&0 ani varsta cand apare de obicei diabetul, este bine ca, cel putin odata pe
an sa se dozeze glicemia in special la unele categorii de persoane, cum sunt:
- persoanele care au parinti sau frati cu diabet
- persoanele care sunt predispuse la obezitate
- persoanele care observa ca de la un timp au o pofta prea mare de mancare si care mananca mai
mult ca de obicei
- persoanele care au o sete nepotolita si beau cantitati mari de apa, peste %-& litri chiar si in sezonul
rece
- persoanele care urineaza cantitati prea mari de urina, peste #-% litri in #& de ore.
In prezenta acestor simptome cronice trebuie consultat un medic care va indica si efectuarea unei
glicemii. e mentionat ca persoanele care isi analizeaza glicemia trebuie sa vina nemancate la
laborator, sa anunte daca urmeaza un tratament antidiabetic si sa intrerupa timp de #& de ore orice
tratament cu hormoni, care pot modifica rezultatele de laborator.
$estul de toleranta la glucoza
$iperglicemia provocata se face la unele persoane pentru a preciza daca glicemia crescuta se
datoreaza diabetului zaharat sau altor cauze. In acest scop, i se da bolnavului glucoza fie pe gura, fie
in;ectata intravenos si la intervale de cate %0 de minute se recolteaza mai multe probe de sange
pentru dozarea glicemiei. In mod normal dupa consumul de glucoza, zaharul din sange creste si la
oamenii sanatosi, dar nu mult si revine la normal dupa # ore. ar la persoanele diabetice glicemia
creste foarte mult, caci zaharul din sange nu se consuma si revenirea la normal, la valorile initiale se
face mai tarziu de # ore.
7ersoanele care isi fac Ahiperglicemie provocataA nu vor tine un regim strict, de infometare, in
speranta ca analiza le va iesi normala. in contra, datorita perturbarii produsa de foame, analiza
poate sa fie chiar mai AanormalaA ducand astfel la concluzii gresite privind gravitatea diabetului. e
aceea, se recomanda ca in zilele dinaintea efectuarii analizei aceste persoane sa manance normal,
dar in dimineata in care se e:ecuta analiza sa vina la laborator nemancate. e asemena, tratamentul
cu medicamente antidiabetice inainte efectuarii analizei, poate induce medicul in eroare.
*eterminarea glucozei in urina , glicozuria
7rezenta zaharului in urina se numeste glicozurie. In mod normal urina nu contine glucoza. ar
cand glicemia a depasit !(0-#00 mg9 atunci glucoza trece din sange prin rinichi si se varsa in urina
de unde se poate analiza. 7entru dozarea glicozuriei se va strange urina din #& de ore.
Alte analize
In afara de modificarile valorilor glucozei, in diabet sunt perturbate si alte componente ale sangelui.
Astfel ca si in cazul subnutritiei, pentru a face fata cheltuielilor de energie organismul recurge la
rezervele de grasime, pe care le mobilizeaza din depozite si le trece in sange spre a le utiliza in locul
glucozei. e aceea, sangele diabeticilor este gras, laptos si analiza arata +alori crescute ale
grasimilor totale si ale colesterolului sanguin. ar acest efort al organismului de a suplini prin
grasimi lipsa glucozei este sortit esecului caci grasimile nu se ard pentru a da energia necesara decat
in prezenta zaharului, a glucozei.
Se spune ca Agrasimile ard in flacara produsa de glucozaA drept urmare grasimile sunt arse
incomplet rezultand substante to:ice pentru organism (corpi cetonici, acetona). 7rezenta acestor
substante in sangele si urina unei persoane arata aproape sigur ca este vorba de un diabet grav,
nedescoperit sau netratat corect. Into:icatia organismului cu acetona si alte substante cetonice poate
duce la coma diabetica. e notat ca acetona din sange creste asa de mult incat se elimina pe cale
respiratorie, astfel ca aerul e:pirat de un bolnav de diabet in aceasta faza sau de un bolnav in coma
diabetica miroase a acetona sau a mere coapte. In aceasta situatie analiza corpilor cetonici din
sange si urina are o mare importanta pentru diagnosticul de diabet.
In diabetul grav, pentru a face rost de glucoza organismul mobilizeaza nu numai grasimile ci si
proteinele corpului. in aceasta cauza, cu toate ca mananca mult diabeticul slabeste, caci isi
consuma propriile lui proteine (diabetul cu slabire). rept urmare, cresc si deseurile proteinice din
sange: acidul uric, ureea, creatinina. atorita iritatiei cronice a rinichiului de catre glucoza
crescuta ce a;unge la acel nivel, se produce alterarea filtrului renal, care lasa sa treaca albumina din
sange in urina (albuminurie).
"asurarea +olumului de urina din ;< de ore care este foarte mare ca si determinarea densitatii
urinei care datorita glucozei creste foarte mult sunt analize complementare foarte utile pentru
diagnosticul de diabet si usor de e:ecutat chiar si la domiciliu.
.ecoltarea produselor biologice pentru analize
(recoltarea urinei, a sangelui, a materiilor
fecale, a secretiilor)
.ecoltarea urinei
Sus
7entru precizarea diagnosticului, medicul consultant recomanda aproape totdeauna si un
e:amen de urina. Analiza urinei se face nu numai in bolile aparatului urinar ci si in
bolile altor organe. 6ecoltarea urinei se poate face atat la nivelul laboratorului cat si la
domiciliu. In raport cu analiza solicitata se recolteaza:
- fie urina de dimineata
- fie urina din #& de ore.
.ecoltarea urinei de dimineata
Persoanele indiferent de se-, care recolteaza urina la domiciliu, in +ederea analizelor curente,
trebuie sa respecte urmatoarele indicatii:
- recipientul (borcanul sau sticla) in care se recoltaza urina sa fie perfect curat, spalat cu apa si soda
si apoi clatit cu apa multaB sticlele nespalate in care au fost bauturi alcoolice, otet, ulei, sucuri de
fructe, ape minerale, siropuri, medicamente, detergenti pot sa falsifice rezultatele analizelorB se
intelege ca si dopul sticlei trebuie sa fie curat, fara urme de substante chimice
- se va recolta urina proaspata de dimineata, imediat dupa desteptare, direct in recipientB cantitatea
minima necesara de urina este de !00 mlB nu are importanta faptul daca o persoana a mai urinat in
timpul noptii
- pe sticla se va lipi o eticheta cu numele bolnavului si varsta
- daca medicul suspecteaza o infectie urinara, recomanda bolnavului sa faca o urocultura.
In aceasta situtatie, urina se va recolta tot dimineata in conditii de sterilitate, intr-un vas steril
procurat de la laborator, iar in lipsa acestuia, intr-o sticla de !00 ml care a fost dezinfectata
impreuna cu dopul sau prin fierbere timp de %0 minute. Inainte de urinare se va face o toaleta a
organelor genitale cu apa si sapun pentru indepartarea eventualilor microbi. -ot in acest scop se
recomanda ca urina sa se recolteze numai dupa ce prima parte a urinei, care a spalat canalul urinar, a
fost aruncata la closet.
.ecoltarea urinei din ;< de ore
In cazul in care este necesara recoltarea urinei din #& ore se va proceda astfel: se goleste vezica
urinara, dimineata la ora ). Incepand de la aceasta ora, se recolteaza toata urina pana a doua zi la ora
). 7entru a nu se pierde din cantitatea de urina se recomanda sa se urineze separat, inainte de scaun.
Se masoara apoi volumul urinei din #& de ore si se noteaza. Apoi se amesteca urina (in cazul in care
a fost recoltata in mai multe sticle) se agita si pentru laborator se opreste numai o cantitate de !00-
#00 ml, iar restul se arunca.
*e retinutA
- cand persoana care colecteaza urina lucreaza, este elev sau student, urina din #& de ore se poate
recolta intr-o zi de repaus
- copiii mici care nu pot urina direct in sticla, vor urina numai in olita de noapte sau intr-un borcan
care a fost sterilizat mai intai prin fierbereB apoi urina va fi pusa intr-o sticla sterila care va fi adusa
la laborator
- pe timpul recoltarii urina se va tine la rece iar vara se va pastra la frigider, pentru a nu se alteraB
cand cantitatea de urina este mai mare de un litru, se va recolta in mai multe sticle sau intr-un
borcan mai mare
- femeile vor specifica daca urina a fost recoltata in perioada ciclului menstrual sau daca au utilizat
ovule cu medicamente cu #& de ore inainte de analiza
- se va comunica laboratorului daca bolnavul este sub tratament si ce medicamente a folosit
- inainte de analize cu circa #& ore nu se vor consuma cantitati mari de lapte sau derivate din lapte
care tulbura urina si produc o crestere a calciului din urinaB de asemenea, persoanele care urmeaza
un regim fara sare trebuie sa comunice laboratorului pentru a se cunoaste de ce cantitatea de sare
din urina este scazuta
- nu se va transporta urina la laborator in borcan fara capac sau cu capac neinchis ermetic, deoarece
e:ista riscul scurgerii de urina si contaminarii altor persoane cu microbi sau virusuri prezente in
urina.
- in situatia in care unele persoane nu pot urina, la indicatia medicului, urina se poate recolta cu
a;utorul unei sonde de cauciuc numai de catre personalul medical.
Cuprins articol
!. 6ecoltarea urinei
#. 6ecoltarea sangelui
%. 6ecoltarea materiilor fecale
&. 6ecoltarea secretiilor
P
Indeparteaza oboseala, durerea, astenia4 5chilibrare organocelulara.
.ecoltarea sangelui
Sus
Sangele se recolteaza, de obicei, in spital sau policlinica dar poate fi recoltat si la domiciliu de catre
un cadru medical daca situatia o cere. S-a demonstrat ca unele analize sunt influentate de
alimentatie, altele nu. eoarece nu se cunoaste ce fel de analize sunt indicate de catre medic, se
recomanda ca recoltarea sangelui sa se faca pe nemancate. Seara se va manca mai devreme si putin,
fara grasimi, caci o alimentatie bogata in grasimi produce o tulbureala a serului, fenomen care poate
falsifica rezultatele analizelor. 7ersoanele care obisnuiesc sa manance dimineata este bine sa-si ia cu
ele un pachetel cu alimente pentru a manca imediat dupa recoltarea sangelui. 'u se recomanda
efectuarea analizei de sange la persoanele care vin de la distante mari cu trenul sau masina, obosite,
nedormite, nervoaseB in aceste situatii rezultatele analizelor pot prezenta abateri de la normal.
*e retinutA
.and sangele este recoltat la distante mari de laborator (dispensare comunale, santiere etc.) va fi
e:pediat in aceeasi zi la laborator sau se va pastra la frigider pana la e:pediere. -ransportul sangelui
se va face in flacoane sau eprubete astupate bine cu dopuri de pluta sau de cauciuc, nu cu dopuri de
vata, care pot absorbi tot sangele. *laconul cu sange nu va fi agitat, deoarece se pot distruge
globulele rosii.
.ecoltarea materiilor fecale
Sus
Analiza materiilor fecale este indicata pentru descoperirea bolilor digestive de natura:
- microbiana (febra tifoida, dizenterie, into:icatie alimentara, etc.): coprocultura
- parazitara (oua de paraziti intestinali): e:amen coproparazitologic
- precum si pentru stabilirea gradului de digestie a alimentelor, a prezentei sangelui in scaun etc.:
e:amen coprologic.
$ehnica
Vor fi recoltate materii fecale proaspete, emise dimineata. aca nu este posibil (mai ales la copii),
produsul se va recolta si seara si va fi pastrat la rece pentru a nu fermenta. ('u se vor pastra
materiile fecale in frigider caci e:ista riscul infectarii alimentelor). in scaunul proaspat, eliminat la
closet pe o hartie sau pe un carton curat, cu o lopatica de lemn sau de material plastic, se recolteaza
cateva grame (cat un degetar) de materii fecale si se depun in recipientul pregatit dinainte.
>a copii mici, materiile fecale se vor recolta din oala de noapte care in prealabil a fost bine spalata.
In caz de constipatie, materiile fecale se vor recolta dupa luarea unui purgativ usor (la:ativ). Se va
avea gri;a ca materialele fecale sa nu se amestece cu apa sau urina. upa ce pe recipient se va nota
numele bolnavului si varsta, se va ambala in hartie si va fi transportat cat mai repede la laborator.
5ste indicat ca fiecare persoana, mai ales in caz de boala, sa observe si aspectul scaunului: daca este
colorat si ce culoare are, sau daca este necolorat, albicios, daca are urme de sange etc.
>a recoltarea materiilor fecale pentru cercetarea sangelui (hemoragii oculte) sau pentru cercetarea
digestiei alimentelor bolnavul va urma un regim alimentar special, recomandat de medic si nu se va
lua nici un medicament cu #& de ore inainte de analiza.
.ecoltarea pentru e-amen coproparazitologic
6ecoltarea materiilor fecale pentru analiza oualor de paraziti se face in recipiente speciale, primite
de la laborator. In lipsa acestora, se pot recolta in recipiente sau vase din material plastic, sticla sau
material, bine spalate si bine inchise cu capace sau dopuri. Sunt bune cutiile din material plastic sau
sticlele ramase de la medicamente. 'u se vor recolta materii fecale in cutii de carton, cutii de
chibrituri etc. intrucat e:ista riscul infectarii persoanelor care transporta si prelucreaza aceste
materiale.
In cazul in care in scaun se observa viermisori sau fragmente suspecte de viermi intestinali acestia
vor fi recoltati cu o pensa si introdusi intr-un vas de sticla sau de material plastic prevazut cu capac
care se inchide ermetic. 7entru ca acesti paraziti sa nu se usuce si sa se altereze, se va turna peste ei
spirt sanitar, apa de colonie sau apa sarata si dupa aceea vor fi transportati la laborator. 'u se vor
transporta parazitii in hartie, in vata, deoarece e:ista pericolul de infestare a persoanelor care
e:ecuta analizele.
.ecoltarea pentru coprocultura
.and bolnavului i se recomanda coprocultura (cercetarea microbilor din scaun) el va solicita un
recipient special, sterilizat, de la laborator. 6ecoltarea materiilor fecale se va face ca si pentru ouale
de paraziti. 'u se va utiliza insa nici un medicament (antibiotice, sulfamide, @e:aform etc.) inainte
de analiza care ar putea distruge microbii din scaun.
6ndicatii
Analiza materiilor fecale este obligatorie pentru urmatoarele categorii de persoane: cele care
lucreaza in sectorul alimentatiei publice, copii care merg la gradinite, crese, bolnavii care au suferit
de boli infectioase digestive (febra tifoida, dizenterie, holera etc.), calatorii care au sosit din tarile in
care e:ista boli infectioase digestive.
.ecoltarea secretiilor
Sus
6ecoltarea secretiilor (oculare, nazale, bucale, vaginale, ale canalului urinar, etc.) se face, de obicei,
in laborator. In acest scop, bolnavul trebuie sa stie urmatoarele:
- nu se va incepe nici un tratament intern sau e:tern cu antibiotice inainte de recoltarea secretiilor
- de asemenea, in ziua recoltarii nu se vor face spalaturi, gargara sau irigatii cu substante
dezinfectante care ar putea distruge temporar microbii din secretiile respective
- secretia uretrala (a canalului urinar) se recolteaza in laborator inainte de urinarea de dimineata,
deoarece urina poate spala canalul de eventualii microbi cauzatori de boliBla femei, secretia
uretrala si +aginala se recolteaza la cabinetul de ginecologieB in plus, persoanele respective trebuie
sa fie in masura sa informeze medicul, de cand prezinta secretia, daca aceasta este in legatura cu
raporturile se:uale si daca au facut tratament cuantibiotice
- recoltarea secretiei gastrice si duodenale se face numai in spital sau in laborator cu a;utorul unui
tub special de cauciuc introdus in stomac si numai dimineata. 7entru aceasta, inainte de recoltare nu
se mananca, nu se bea si nu se fumeazaB persoanele care poarta proteza dentara mobila trebuie sa si-
o scoata caci in timpul manevrei de introducere a tubului in stomac, proteza se poate deplasa si
patrunde in fundul gatului, cu pericol de asfi:iere
- atat in spital cat si la domiciliu, sputa se recolteaza de catre bolnav intr-un borcan cu gura larga,
steril care se procura de la laboratorB nu se va recolta saliva (scuipat) ci secretia care se elimina in
timpul tusei.
"ic dictionar de analize medicale, constante
biologice (enzime, hormoni, substante
organice, etc.)
Acid +anil mandelic
Sus
Acid Vanil @andelic (AV@ sau V@A)urinar - valori normale: !.+-+.& mg?#&h. In
neuroblastom sau ganglioneuroni prezinta valori mai mari de !0mg?#&h. Intre #)-))
e:ista certitudine de feocromocitom.
Cuprins articol
!. Acid vanil mandelic
#. Aglutinine, aglutinogene
%. Alanin-amino-transferaza
&. Aloimunizare (Izoimunizare)
(. Amilaza
). Antistreptolizina A<A (AS><)
+. Antistrepto3inaza
,. Anato:ina
/. A6. (AIS G related comple:)
!0.Arneth formula
!!.Cilirubina
!#..elule lupice
!%..omplement seric
!&..olesterol $>, V>>, >>
!(..orticotropina
!)..reatinfosfo3inaza (.7E)
!+..reatinina, creatina
!,.5lectroforeza
!/.*ibrinogen
#0.*ungi
#!."ama-glutamil transferaza
##."lobuline
#%."lutamat-piruvat-transaminaza
#&."onadotrofina
#(.>actic dehidrogenaza (>$)
#).>ipoproteine
#+.>ipide totale
#,.@agneziu
#/.Sideremie (fier seric)
%0.-rigliceride
%!.=ric acid si uree
%#.Vasopresina (A$)
P
Indeparteaza oboseala, durerea, astenia4 5chilibrare organocelulara.
Aglutinine, aglutinogene
Sus
Aglutininele - anticorpi prezenti in unele seruri, capabili sa aglutineze microorganismele sau
globulele rosii ce contin aglutinogenul (un antigen) corespunzator.
Grupele sanguine - reprezinta o categorie in care se situeaza fiecare persoana dupa varietatea
aglutininelor din sange sau, care ii sunt proprii , fiecare categorie apartinand unui sistem bine
definit. Sistemul clasic al grupelor sanguine eritrocitare (dependent de aglutininele situate pe
globulele rosii) este sistemul AC<, ce cuprinde & grupe:
- A (prezenta de aglutinogen A)
- C (prezenta de aglutinogen C)
- AC (ambele aglutinogene)
- < (absenta aglutinogenelor).
Alanin,amino,transferaza
Sus
Alanin-amino-transferaza (glutam-o:alacetica) -"<, AS- - transferare in forma activa, abundenta
in miocard, dar si in alte organe. Se foloseste in diagnosticul infarctului de miocard (cand creste).
Valori normale: !&-(0 =I?>.
Aloimunizare (6zoimunizare)
Aloimunizare (Izoimunizare) - Imunizarea unui subiect printr-un antigen provenit de la alt subiect
apartinand aceleiasi specii.
Amilaza
Sus
Amilaza - enzima ce activeaza hidroliza amidonului in maltoza si de:trine. Se gaseste o amilaza in
saliva (ptialina) si una in sucul pancreatic.
Valorile sunt crescute in pancreatitele acute (analog lipazei pancreatice), oreion (forme
neparotidiene), colecistite, calculi biliari, obstructie intestinala.
Antistreptolizina B(B (AS#()
Antistreptolizina A<A (AS><) - anticorpi care neutralizeaza streptolizina (to:ina streptococica),
care apare in sange dupa afectiuni streptococice (infectii), in special in reumatism articular acut
(6AA).
Antistrepto'inaza
Sus
Antistrepto3inaza - anticorpi antistreptococici prezenti in ser in urma infectiei cu streptococ H-
hemolitic sau dupa vaccinarea cu S-E.
Antiser
Antiser - ser ce contine anticorpi obtinuti prin inocularea unui antigen.
Anato-ina
Sus
Anato:ina - preparat obtinut dintr-o to:ina bacteriana (difterica, tetanica, botulinica) prin actiunea
formolului si caldurii si care si-a pierdut puterea to:ica, pastrand-o pe cea imunizanta. Aceasta ;oaca
rol de vaccin impotriva maladiilor grave.
A.C (A6*S C related comple-)
A6. (AIS - related comple:) - paraSIA - ansamblul manifestarilor clinice moderate,
intermediare ale infectiei cu $IV, care nu sunt atat de grave ca cele din SIA.
Arneth formula
Sus
*ormula Arneth - repartizarea leucocitelor dupa numarul de lobuli nucleari.
eviere la dreapta se intalneste cand numarul de 7@' este mai mare decat mononuclearele (@').
eviere la stanga se intalneste cand numarul de 7@' este mai mic decat mononuclearele.
)ilirubina
Sus
Cilirubina - pigment prezent in bila, ser si fecale, format in sistemul reticuloendotelial, ce provine
din degradarea $b prin pierderea *e. In icter, concentratia creste si apare in urina.
)ilirubina directa (conDugata), )*- forma a bilirubinei ce se poate doza direct. .on;ugarea are loc
in ficat, bilirubina directa trecand in bila. In serul normal concentratia este mai mica de 0.#9. <
crestere a bilirubinei directe este e:presia unei retentii biliare e:trahepatice (coledoc) sau
intrahepatice (hepatita). >a valori mai mari de !(0 mg?l se produce icterul legat de atingere hepatica
(icter cataral, ciroza) sau obstructia cailor biliare.
)ilirubina indirecta (libera), )6- forma a bilirubinei ce nu tranziteaza celulele hepatice, deci
inainte de a a;unge in bila. .oncentratia de %-) mg?l este crescuta in icterele hemolitice si in icterul
fiziologic al nou-nascutului. >a valori mai mari de !( mg?l intalnim icter prin hemoliza.
Celule lupice
Sus
.elule >upice - celule de lupus eritematos diseminat ($argraves) care sunt leucocite din seria
granulocitara neutrofila care au fagocitat alte celule. >e gasim in >5 (lupus eritematos diseminat)
in ,0-/09 din cazuri, forme de 7.5, A6 (artrita reumatoida)((-!09 din cazuri). Se mai pot gasi in
diferite afectiuni infectioase sau hematologice, in mod e:ceptional in unele hepatite, sclerodermie.
Complement seric
Sus
.omplement seric - prezinta valori scazute in >5 (lupus eritematos diseminat), artrita reumatoida,
glomerulonefrita poststreptococica si valori crescute in boli infectioase si inflamatorii la debut, boli
neoplazice, hiperlipoproteinemii primare.
Colesterol H*#, V#*#, #*#
Sus
.olesterol - substanta organica ce intra in compozitia >7 din sange sub forma libera sau ca esteri.
Ciosinteza sa are loc in toate celulele vii (in ficat si corticosuprarenale). 5ste transportat in sange
sub forma de trigliceride si de >7. 7rin o:idare se transforma in acizi biliari. -ransporta acizi grasi
nesaturati si participa la sinteza hormonilor steroizi. epozitele de colesterol stau la originea
ateromatozei, e:istand pericolul de accidente vasculare.
ColesterolH*# - lipoproteine de densitate mare care controleaza depozitarea colesterolului in
peretii vasculari. .oncentratia sa este scazuta in situatii asociate cu boala ateromatoasa,
imbatranirea, tabagismul, contraceptivele, diabetul. 5ste important in determinarea Ariscului
vascularA, cu cat este mai mic si deci nu poate asigura protectie, cu atat riscul este mai mare (mai
mare de ( implica risc crescut la barbati si mai mare de &.( presupune risc crescut la femei).
Valorile normale sunt cele de 0.%(-0.,0 gr?l sau %#-/) mg?dl.
Colesterol #*# - lipoproteine de densitate mica, ce contin (09 colesterol. .oncentratia este
crescuta in caz de hipercolesterolemie familiara. 5ste important in determinarea Ariscului de
ateromatoza si de accidente vasculareA.
Valorile normale sunt cele de %./-&./ mmol?l sau 0-!%0 mg?dl.
Colesterol V#*# - lipoproteine cu densitate foarte mica.
Corticotropina
Sus
.orticotropina - hormon secretat de hipofiza ce favorizeaza secretia hormonilor corticosuprarenali,
cu e:ceptia aldosteronului. Abreviere: A.-$.
Creatinfosfo'inaza (CP3)
.reatinfosfo3inaza - .7E - enzima musculara care activeaza transformarea creatininei in
creatinfosfat (forma de rezerva energetica). 5ste crescuta in infarct miocardic si in unele miopatii.
6zoenzima ") a creatinfosfo'inazei (CP3,")) - fractiune izoenzimatica de creatinfosfo3inaza,
a carei concentratie in sange (e:primata prin procente de izoenzima @C fata de .7E), cand este
mai mare de &9 permite diagnosticul de infarct miocardic. .oncentratia ei este mai mare la !, ore
dupa necroza.
Creatinina, creatina
Sus
Creatina - substanta azotata prezenta in forma libera sau combinata cu fosforul in muschi, creier,
sange cu rol in procesele metabolice ale contractiei musculare. 7rodusul sau de deshidratare interna
este creatinina (0.(-!.% mg?dl). -itrul sau ramane constant atata timp cat factorul renal de eliminare
este normal. .reste nu numai in tulburari renale grave ci si in guta, afectiuni hepatice caracterizate
prin distrugerea proteinelor, miopatii. Scade ininsuficienta renala cronica.
.antitatea de creatina transformata in creatinina este intr-un raport direct cu masa de tesut muscular
din organismB totodata valoarea creatininei variaza numai in functie de eliminarea sa renala, de unde
importanta ei in aprecierea unei tulburari a filtrarii glomerulare.
/lectroforeza
Sus
/lectroforeza - metoda de laborator ce permite separarea in camp electric a diferitelor componente
ale unei solutii. 5:emple:
- separarea fractiunilor proteice ale serului, care se deplaseaza cu viteze diferite: albumina (0-)09,
alfa-! globulina %-&9, alfa-# globulina /-!!9, beta globulina !#-!&9, gama globulina !(-!,9
-separarea imunoglobulinelor cu proprietati imunitare: Ig", Ig@, IgA, Ig, Ig5.
Valori patologice:
- nefroza lipoidica (scad albuminele, cresc alfa-# globulinele)
- colagenoza (cresc gama galobulinele)
- ciroza (scad albuminele, cresc beta si gama globulinele)
- tuberculoza (creste alfa-# globulinele).
6muno,electroforeza - metoda de analiza a componentelor antigenice dintr-un lichid biologic prin
separarea lor electroforetica si prin punerea in evidenta cu a;utorul unor anticorpi specifici prin
precipitare.
!ibrinogen
Sus
*ibrinogenul - interes practic in depistarea fibrinolizei si supravegherii corecte a 6AA. Valori
normale: #00-&00 g?l.
Valori scazute in: fibrinemie congenitala (rar), insuficienta hepatica grava, fibrinoliza, interventii
chirurgicale, leucemii, neoplasm de prostata si pancreas.
Valori crescute in: infectii bacteriene (6AA), pneumonii diverse.
!ungi
Sus
"aterialul e-aminat /lemente fungice obser+ate )oala pro+ocata
Secretie +aginala 7seudomicelii numeroase, cu celule
rotunde, inmugurite
Vaginita cu candida
/-udate din ca+itatea
bucala
.elule rotunde, inmugurite si foarte
abundente pseudomicelii
.andidoza mucoasei
bucale
Sputa .elule bronsice, inmugurite si foarte
abundentepseudomicelii
.andidoza pulmonara
GrunDi (din puroi) 'egri: filamente groase, septate,
inglobate intr-o substanta amorfa.
Alb-galbui: filamente subtiri, neseptate,
ramificate cu coroana radiara de
elemente in forma de maciuca
(ActiomIces Israeli)
@icetom cutanat fungic
Actinomicoza
Gama,glutamil transferaza
Sus
"ama-"lutamil -ransferaza - ""- - enzima a carei dozare in sange permite aprecierea functiei
hepatice si biliare. .oncentratia ei este crescuta in hepatita, mai devreme decat a transaminazelor,
iar scaderea ei are loc mai lent decat regresia hepatitei. 5ste crescuta si in staza biliara, in crize si in
unele tumori hepatice.
Valori normale: ,-+, u?l.
Globuline
Sus
"lobulinele, la fel ca si albuminele sunt proteine, globulinele avand greutate moleculara mai mare
decat a albuminelor. "lobulinele sunt alfa globuline (crescute in boli inflamatorii si neoplazice),
beta globuline si gama globuline (suport pentru anticorpi).
Glutamat,piru+at,transaminaza
Sus
"lutamat 7iruvat -ransaminaza (transaminaza glutamo-piruvica) -"7, A>-- transferare abundenta
in ficat, de unde in cursul hepatic trece in sange la valori mult crescute peste normal: #!-+# =I?>.
Gonadotrofina
Sus
"onadotrofina - hormon ce actioneaza asupra dezvoltarii si functionarii glandelor se:uale. Sunt
gonadotrofine hipofizare (A,C) si gonadotrofina corionica (placentara).
Gonadotrofina A (*S$)- hormon secretat de lobul anterior al hipofizei. >a femei provoaca
maturatia folicului ovarian si a ovulului, la barbati activeaza spermatogeneza. In urina este
reprezentata ca prolanul A. Abreviere: *S$ 8 hormon de stimulare foliculara.
Gonadotrofina ) (>$) - hormon secretat de lobul anterior al hipofizei. >a femei favorizeaza
dezvoltarea corpului galben, la barbati actioneaza asupra celulelor interstitiale ale testiculului
stimuland producerea de testosteron. In urina este reprezentat ca prolanul C. Abreviere: >$, I.S$.
Gonadotrofina Corionica ($.") 8 hormon secretat de corion, apoi de placenta in cursul gestatiei.
*iind eliminat prin urina, el permite diagnosticarea precoce a sarcinii. Abreviere: $."
(gonadotrofina umana corionica).
#actic dehidrogenaza (#*H)
>actic dehidrogenaza (>$) - enzima distribuita in ficat, rinichi, inima, muschi scheletici.
Valori normale: (0-&00 u?!00 ml ser in functie de metoda.
Valori crescute in boli de inima, infarct miocardic acut (valori ma:ime la #-% zile de la infarct).
.onstelatia enzimatica in infarct miocardic: >$J-"<J-"7.
Valori mult crescute: hepatita cronica, ciroza, pancreatita, infectii pulmonare, anemie Ciermer (de
!0 ori mai mare), tumori maligne. In hepatita virala >$ se mentine la valori fiziologice.
#ipoproteine
Sus
>ipoproteine - >7 - forma normala de transport a lipidelor in organism. 7lasma contine mai multe
feluri de lipoproteine, care dupa mobilitatea electroforetica se impart in: $> (cu densitate mare)
crescute in ciroza biliara, V>> (cu densitate foarte mica) si >> (cu densitate mica) 8
lipidograma.
#ipide totale
Sus
>ipide totale (aflate in circulatia sanguina si limfatica) - colesterolul, fosfolipidele (lecitina,
cefalina, sfingomielina) si trigliceridele.
Valori normale: )00-,00 mg9. Variabile fiziologice: in timpul sarcinii si dupa mese.
Valori crescute in afectiuni de origine: renala (sindromul nefrotic), hepatita (ciroza - la inceput, icter
prin retentie), pancreatica (diabet, pancreatita acuta), tiroidiana, mi:edem, suprarenaliana,
hipercorticism, stress psihic, dislipoidoze, maladii arteriale (aterom, arterita, coronarita).
"agneziu
Sus
@agneziu - prezinta un interes crescut in ultimii ani, urmarindu-se paralel cu calcemia in starile de
hipere:cibilitate neuro-musculara si insuficienta renala severa.
@agneziu seric la adulti: %-( mg?!00 ml ser, copii sub !0 ani - !.)-#.& mg?!00 ml.
Valori crescute in: hipertiroidii, insuficiente renale severe, ciroze grave.
Valori scazute, paralele cu calcemia in: tetanii, rahitism, nefroza lipoidica, mi:edemB la copii mai
frecvent intalnit in diaree, tulburari de absorbtie intestinala.
Sideremie (fier seric)
*ier seric (sideremia) - ,0-!%0 Kg?!00ml ser(*), /0-!(0 Kg *e?!00 ml ser(C), )0 Kg la copiii de un
an.
Valori crescute in: anemia Ciermer, anemii si ictere hemolitice, hepatita, hemosideroza,
hemocromatoza.
Valori scazute in: anemii hipocrome (post hemoragice, feriprive, cloroza), anemia prematurilor,
anemii hipocrome din infectii (tumori maligne, tulburari de absorbtie).
$rigliceride
Sus
-rigliceridele - esteri ai glicerolului cu % molecule de acid gras. Sunt constituente ale uleiurilor si
grasimilor alimentare, fiind transportori ai colesterolului in sange (,0-#00 mg?dl).
0ric acid si uree
Sus
Acid uric - este produsul final de degradare a purinelor organismului. 5ste prezent in sange unde se
poate acumula in unele stari patologice (guta, nefrite, leucemii tratate, boli infectioase, insuficienta
renala cronica, poliglobulie, procese insotite de degradari tisulare) si eliminat prin urina (#.(-+.(
mg?dl). @edicamente ce afecteaza rezultatul sunt: cofeina, derivati salicilici, vitamina ., terapie cu
A.-$, cu medicamente antimicotice, hidrocortizon, dupa radioterapie. Variabile fiziologice:
alimentatie bogata in proteine, efort fizic, menopauza, se:, varsta.
0reea (azotul ureic) - substanta organica sintetizata in ficat, pornind de la amoniac si a;ungand in
sange. Valori normale.: 0.#-0.& g?lB se elimina prin urina (.learance: +( mil?min). .oncentratia ei
poate fi crescuta in hipercatabolismul protidic e:ogen si endogen si scazand in insuficienta renala si
cronica, insuficienta hepatica decompensata.
Vasopresina (A*H)
Vasopresina (A$) - hormon antidiuretic secretat de hipotalamus si inmagazinat in lobul posterior
al hipofizei. Stimuleaza reabsorbtia apei in rinichi, contractia musculaturii netede. Insuficienta
secretorie de vasopresina poate duce la diabetul insipid. Vasopresina reprezinta un mar3er in
diagnosticul diabetului insipid si al evaluarii capacitatii de contractie a rinichiului.