Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
HEMATOLOGIE
HEMATOPOEZA
- Numaratoarea celulelor.
- VSH (viteza de sedimentare
a hematillor). - Valoarea feritinei serice.
- Valorile indicilor eritrocitari - Valorile vitaminei B12 si a
(VEM, CHEM, HEM). acidului folic.
- Valorile hemoglobinei si ale - Timpul de protrombina.
hematocritului. - Timpul de tromboplastina
- Frotiu din maduva osoasa\ partiala.
- Testul Coombs. - Electroforeza proteinelor.
a) EXAMENUL SANGELUI
Hemoleucograma completa este o analiza care masoara urmatoarele
elemente:
- Cantitatea totala de hemoglobina din sange (HGB).
- Numarul de globule rosii din sange - eritrocite (RBC).
- Numarul de globule albe din sange - leucocite (WBC).
- Procentul de globule rosii (hematocrit) (HCT).
- Media volumului globulelor (MCV) - marimea globulelor rosii.
- Media globulara a hemoglobinei (MCH).
- Concentratia medie a hemoglobinei (MCHC).
- Numarul de trombocite (PLT).
Valori normale ale hemoglobinei:
- la barbati = 13-16 g la 100 ml sange;
- la femei = 11-15 g la 100 ml sange.
Valori normale ale numarului de globule rosii:
- barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub;
- femei =3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub;
- copii (1-5 ani) = 4,5-4,8 milioane pe 1 mm cub.
O scadere sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3,5 milioane la femei indica o anemie,
care trebuie tratata.
Valori normale ale numarului de globule albe:
- leucocite: 4500-10000 celule/microlitru.
- la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub.
- la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub.
Un numar crescut de leucocite (leucocitoza) se intalneste in infectiile acute cu microbi sau
paraziti, in infectiile cronice si in general in toate bolile insotite de febra.
Un numar foarte crescut de leucocite peste 20000/mm cub se intalneste atat in bolile
sangelui cat si in infectii deosebit de grave, peritonite, septicemii.
Scaderea numarului de leucocite sub 3 000/mm cub se intalneste in unele infectii cu
virusuri, in anemii, la organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta impotriva infectiilor,
in imbolnavirea maduvei osoase - structura responsabila cu producerea acestora.
Formula leucocitara
Globulele albe din sange nu sunt toate la fel fiind foarte variate ca forma, structura si
functii.
Dupa modul in care ele se coloreaza cu coloranti s-au descris mai multe tipuri de globule
albe, fiecare avand un anumit rol in organism si o semnificatie.
Polinuclearele sau granulocitele neutrofile
- reprezinta procentul cel mai mare de leucocite din sange.
Polinuclearele sau granulocitele eozinofile
-sunt in procent crescut mai ales in bolile produse de paraziti si in bolile
alergice.
Monocitele
-se gasesc crescute in bolile produse de virusuri si in unele bolide sange.
Limfocitele
- in procent mare se intalnesc in bolile cronice, in bolile virale si bolile de
sange. Scaderea relativa a limfocitelor are loc in bolile care cresc numarul de
granulocite neutrofile.
Trombocitele, cele mai mici elemente solide ale sangelui, au rolul
important de a produce coagularea sangelui, Valori normale ale
trombocitelor: 150 000-300 000/ mm3
Hematocritul
-reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum
de sange.
Valori normale ale hematocritului:
- la barbati = 40-48%;
- la femei = 36-42%;
- la copii 2-15 ani = 36-39 %.
Cresterea hematocritului se intalneste rar, cand se pierde multa apa
din corp prin transpiratie, prin febra, prin varsaturi (deshidratare)
precum si in boala care se caracterizeaza prin cresterea exagerata a
numarului de globule rosii (poliglobulie).
Scaderea hematocritului se observa in anemii, in pierderea de sange
sau cand se consuma multe lichide inainte de recoltarea sangelui.
Hematocritul, alaturi de numaratoarea globulelor rosii si de dozarea
hemoglobinei, ajuta la punerea unui diagnostic mai precis de anemie.
Timpul de coagulare (T.C.).
Clasic se determina pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui în cazul
unei hemoragii sau in vederea unei operatii chirurgicale.
Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute.
Timpul de sangerare (T.S.).
Este o analiza care se efectueaza tot in scopul cercetarii puterii de coagulare
a sangelui.
Valori normale ale timpului de sangerare: 3-4 minute.
Prelungirea T.S. indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui,
cu tendinta la hemoragie: hemofilie, afibrinogenie.
Timpul Howell.
Analiza se face cand medicul suspecteaza o tulburare in coagularea
sangelui, mai ales dupa tratament cu substante anticoagulate
(trombostop, heparina etc.). Depasirea dozei acestor medicamente
poate scadea capacitatea de coagulare a sangelui, fapt ce predispune
la hemoragii.
Valori normale ale timpului Howell: 60-120 secunde.
Timpul Quick-timpul de protrombina. Exploreaza capacitatea de
coagulare a sangelui.
Valori normale ale timpului Quick: 12-15 secunde
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH )
Valori normale ale vitezei de sedimentare a hematiilor:
-la barbati = 3-10 mm, la o ora; 5-15 mm la 2 ore;
-la femei = 6-13 mm la o ora; 1-20 mm la 2 ore;
-la copii mici = 7-11 mm la o ora.
Cresteri patologice:
- leucoze;
- mielom;
- boala Hodgkin - neoplasm al ganglionilor limfatici.
Cresteri fiziologice normale
-menstruatie;
-ultimele luni de sarcina;
-la copii
b)EXAMENUL MATERIILOR FECALE
-examenul parazitologic (ascarizi, giardia);
-reactia Adler.
c) EXAMENUL URINEI
(pentru hematurie)
d) EXAMENUL SUCULUI GASTRIC
(chimismul gastric)
e) TESTUL RUMPEL-LEEDE
- proba este pozitiva cand apar aproximativ 15 petesii sub
nivelul de aplicare a mansetei.
f) EXPLORAREA ORGANELOR HEMATOFORMATOARE
-punctia osoasa;
-punctia biopsica;
-punctia splenica;
-scintigrafia hepatica;
-scintigrafia splenica;
-ecografia abdominala.
NURSING IN AFECTIUNILE HEMATOLOGICE
PROCESUL DE NURSING
5.Ap.respirator
-dispnee de tip tahipnee- in anemiile severe
-pleurezie-in boala Hodgkin
6.Ap.cardiovascular
-tahicardie, extrasistole si sufluri sistolice functionale in anemii
PROBLEME DE DEPENDENTA
- intoleranta la activitate;
- risc inalt de infectie, risc inalt de sangerare, risc de complicatii prin
compresiuni produse de hematoame (paralizii, necroze); risc de pierdere a
constientei, de soc hemoragic; vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din
mediu;
- alterarea integritatii mucoaselor si tegumentelor;
- alimentatie inadecvata ( prin deficit);
- dispnee;
- comunicare ineficienta la nivel afectiv, senzorial-motor;
- tulburari ale ciclului menstrual;
- deficit de cunostinte privind autoingrijirea; prevenirea complicatiilor;
- hipertermia;
- deficitul de volum lichidian;
- circulatie inadecvata;
- dureri;
- disconfort (abdominal; prurit tegumentar);
- devalorizare, alterarea imaginii de sine: modificarea schemei corporale (in
leucemia limfoida cronica), prin prezenta adenopatiilor.
SURSE DE DIFICULTATE
• de ordin fizic
(modificari ale elementelor figurate, proliferari ale sistemului
hematopoetic);
- traumatisme;
- medicatia antiinflamatoare (determina hemoragii digestive);
- hemoragii in antecedentele personale ale femeilor;
- persoane cu antecedente personale ca: gastrectomie, lambliaza,
reactie Adler pozitiva in scaun;
- persoane cu afectiuni cardiace congenitale;
- persoane cu insuficienta cardiaca si pulmonara;
- persoane cu antecedente heredocolaterale de hemofilie;
- prezenta hemoragii lor la traumatisme mici (periajul dinfilor);
- nou-nascuti cu intarzierea hemostazei dupa taierea cordonului
ombilical;
• de ordin psihologic (anxietate, stres);
• de ordin social (alimentatie cu carenta de fier, conditii de
munca inadecvate, mediul toxic; expunere la radiatii;
consumatori de tutun, alcool);
• lipsa de cunostinte.
OBIECTIVELE NURSING
- pacientul sa prezinte circulatie si respiratie adecvata varstei;
- pacientul sa afirme starea de bine fizica si psihica;
- pacientul sa-si mentina tegumentele integre, normal colorate;
- pacientul sa poata comunica eficient la nivel afectiv si
senzorial;
- sa se inlature riscul complicatiilor;
- pacientul sa prezinte perioade de remisiune cat mai lungi, ceea
ce prelungeste durata de viata;
- in perioadele terminale, pacientul sa fie sustinut de familie,
anturaj si sa beneficieze de o moarte demna si linistita;
- pacientul sa fie ferit de traumatisme, hemoragii;
- sa se previna complicatiile invalidante, determinate de
compresiunea hematoamelor;
- pacientul sa fie constientizat cu privire la modul sau de viata si
sa stie sa se autoingrijeasca in caz de hemoragii.
ADMINISTRAREA
TRATAMENTULUI GENERAL SI LOCAL
evolutia pacientului.
INTERVENTIILE PROPRII SI DELEGATE ALE ASISTENTULUI
MEDICAL IN BOLILE HEMATOLOGICE
Anemia acută
•circumstanţe de apariţie
-traumatisme
-medicaţia antiinflamatoare administrată fără protecţie gastrică
(determină hemoragii digestive)
-hemoragii în antecedentele personale ale femeilor
•Manifestări de dependenţă
(semne şi simptome):
- vertij, paloarea tegumentelor instalată brusc - tahicardie
- puls filiform, hipotensiune arterial, dispnee, lipotimie
-tulburari digestive (greaţă, meteorism, tulburări de tranzit)
Anemia cronică
•circumstanţe de apariţie
-persoane care lucrează în mediul toxic
-persoane care au alimentaţie cu carenţă de fier
-persoane consumatoare de alcool, tutun
-persoane cu antecedente personale ca: gastrectomie, lambliaza, reactie Adler
pozitiva in scaun
•manifestări de dependentă
- glosita, tulburari de memorie;
-vertij, cefalee, astenie, tulburari de memorie,
-palpitatii, dureri precordiale, dispnee, paloarea buzelor, a palmelor, plantelor
-mucoasa bucală atrofiată, unghii şi păr friabile
-febră 39° C, tulburari menstruale( amenoree)
Poliglobulie
•circumstanţe de apariţie
-persoane cu afecţiuni cardiace congenitale
-persoane cu insuficientă cardiacă şi pulmonară
-intoxicaţii cu anilină
•manifestări de dependenţă
-cefalee, ameţeli, astenie, acufene
-greţuri, vărsături
-tegumente roşii, cianotice şi pruriginoase
-hipertensiune arterială şi dispnee
Probleme de dependenta
• Anemia acută
- dispnee
- circulatie inadecvata • Anemia cronică
-risc de pierdere a conştientei - intolerantă la activitatea fizică
-risc de şoc hemoragie - dispnee
- cirulatie inadecvata
• Poliglobulie - hipertemie
- alterarea respiraţiei şi circulaţiei; - tulburări ale ciclului menstrual
- intoleranţă la activitate fizică; - deficit de cunoştinţe privind
- comunicare ineficienta la nivel senzorio- autoîngrijirea
motor; - risc de alterare a integrităţii pielii şi
- alterarea integrităţii mucoaselor şi mucoaselor
tegumentelor;
- risc de hemoragie - epistaxis, hemoptizie,
HDS.
Obiective
- pacientul să prezinte respiraţie şi circulaţie adecvată vârstei;
-pacientul să afirme starea de bine fizică şi psihică;
-pacientul să-şi menţină tegumentele integre, normal colorate;
-pacientul să poată comunica eficient la nivel afectiv şi senzorial;
-să se înlăture riscul complicaţiilor;
Prioritati de ingrijire:
supravegherea funcjiilor vitale si vegetative, a sangerarilor,
profilaxia infectiilor si a complicatiilor.
Interventii
a) interventii autonome:
comunicare, alimentare, igiena, mobilizare/transport,protectie,
profilaxie, sustinere psihica, educatie.
b) interventii delegate:
pregatirea pentru investigatii si analize, administrarea
tratamentului.
A: An emi a f eri p ri v ă
Definiţie:
este o anemie caracterizată prin scăderea rezervelor de fier (Hb <12 g%), iar
morfologic prin apariţia microcitozei şi hipocromiei.
Sex: sunt mai frecvent afectate femeile (hipermenoree, sarcini multiple).
Etiologie:
1.creşterea utilizării fierului:
postnatal, adolescenţă, perioade de creştere
2.scăderea absorbţiei fierului: malabsorbţie (postgastrectomie, aclorhidrie,
diaree cronică),
-malnutriţie: bătrâni, săraci, alimentaţie anormală, diete bogate în cereale,
sărace în carne.
3.pierderea de fier:
-fiziologică: menstruaţia, sarcina patologică;
-hemoragii gastrointestinale: hemoroizi, gastrita, ulcer gastric/duo-denal,
cancer digestiv,hernie hiatală;
-hemoragii genito-urinare,
-hemosideroză pulmonară,
-hemoliză intravasculară.
Tablou clinic:
-iniţial poate fi asimptomatică,
-ulterior:astenie, paloare, dispnee de efort, tahicardie, cefalee, iritabilitate,
scăderea puterii de concentrare, apatie, parestezii periferice.
-în fazele avansate: ragade ale comisurilor bucale (cheilită angulară);
sindrom Plummer- Vinson: glosită atrofică (limbă roşie, dureroasă,
depapilată), disfagie (datorită formării unor membrane esofagiene), dureri
retrosternale.
- gust pervertit: bolnavul mănâncă gheaţă, vopsele, pământ;
- koilonichie (unghii friabile cu aspect de linguriţă)
Tratament:
-oprirea sângerărilor („se închide robinetul”),
-dietă: alimente bogate în fier (carne, vegetale cu frunze verzi),
-tratament medicamentos:
-sulfat feros (Ferro Gradumet),
-venofer în perfuzie i.v.
În trei săptămâni se recuperează 50% din deficitul hemoglobinic.
În două luni acesta este recuperat integral. Tratamentul efectuat
timp de 6 luni reface depozitele de fier.
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU LEUCEMIE
Leucemiile sau leucozele sunt hemopatii maligne caracterizate prin
hiperplazia ţesuturilor hematopoietice (mieloid şi limfoid) si
metaplazia lor. Prin metaplazie ţesutul leucozic ia locul seriei roşii şi
nu mai are cine forma hematii; apar si tulburari de coagulare.
Sunt patru tipuri principale de leucemie:
- leucemie limfoblastica acuta (ALL): este frecventa la copii, dar
poate aparea si la adulti
-leucemie mieloida acuta(AML): poate afecta atat adultii cat si copiii
-leucemie limfoida cronica (CLL): este cea mai frecventa forma de leucemie a
adultului, afectand in special batranii; copiii fac foarte rar aceasta forma, de
obicei afectand persoanele de peste cincizeci de ani
- leucemie mieloida cronica (CML): aceasta forma apare in special la adulti.
Culegerea datelor
Leucemia acuta (leucoza acuta) este o boala neoplazica caracterizata prin
pierderea capacitatii de diferentiere si maturatie a celulelor hematopoietice,
infiltratia maduvei si a altor organe cu aceste celule imature, nediferentiate,
insuficienta medulara cu anemie, neutropenie si trombocitopenie.
• circumstanţe de apariţie
- copii, tineri mai frecvent sub 25 ani
- debut insidios
Tabloul clinic este dominat de 3 sindroame:
- sindromul anemic (scaderea eritrocitelor);
- sindromul infecţios (scaderea granulocitelor);
- sindromul hemoragic (scaderea trombocitelor)
• manifestări de dependenţă
- debutul aparent poate fi lent sau brusc.
- cand debutul este brusc, apar: febra, astenie, paloare, manifestari hemoragice,
acestea in realitate
sunt numai deznodamantul clinic, deoarece primele semne au aparut cu 1 - 2
luni inainte: episoade
subfebrile, hemoragii gingivale, artralgii (simuland R.A.A.), astenie si paloare.
În perioada de stare apar:
- (sindromul infectios) febra ridicata, frisoane, alterare profunda a starii
generale si dureri
osoase si articulare spontane;
- (sindromul anemic) paloare uneori impresionanta, astenie intensa si dispnee;
- (sindromul hemoragic) gingivoragii, epistaxis, purpura,
hemoragii subconjunctivale si retiniene, metroragii, hemoragii
meningiene sau cerebrale, hematurii, manifestari bucofaringiene
ulceronecrotice (stomatite, gingivite, angine cu ulceratii atone,
lipsite de puroi), mai putin frecvente astazi din cauza tratamentului
cu antibiotice.
Probleme de dependenta
Leucemia acută
-hipertermia
-circulatie inadecvata
-deficitul de volum lichidian
-alterarea integrităţii mucoasei bucale
-alimentatie inadecvata prin deficit
-risc de alterare a stării generale, exitus prin complicaţii
hemoragice şi septicemice.
Leucemia cronică
• circumstanţe de apariţie
persoane de sex masculin cu vârste cuprinse, mai frecvent, între 35-45 ani,
persoane expuse la intoxicaţii cu benzen şi radiaţii ionizante
• manifestări de dependenţă
- astenie;
- durere şi senzaţie de greutate în hipocondrul stâng (splenomegalia)
- dificultati de respiratie la efort;
- manifestari specifice anemiei;
- scădere ponderală;
- prurit tegumentar;
- adenopatie generalizată şi simetrică (în leucemia limfoida ronică); manifestările
apar în pusee acute, cu o evoluţie spre exitus în 10 ani;
- transpiratii nocturne abundente si febra persistenta (peste 38, 0 C, mai mult de o
saptamana).
Probleme de dependenta
Leucemia cronică
-circulatie inadecvata,
-dureri osoase şi în hipocondrul stâng,
-disconfort abdominal, pierderea imaginii de sine,
-alterarea tegumentelor si mucoaselor,
- modificarea schemei corporale (în leucemia limfoidă cronică), prin prezenţa
adenopatiilor.
Obiective
-pacientul să prezinte perioade de remisiune cât mai lungi ceea ce prelungeşte
durata de viaţă.
-în perioadele terminale, pacientul să fie susţinut de familie, anturaj şi să
beneficieze de o moarte demnă şi liniştită.