rezultate

hematologie,
HEMOLEUCOGRAMA
completă
 Bine de stiut, Pentru copii, Pentru parinti
 Fara comentarii.

Hemoleucograma sau hemograma face parte din analizele uzuale la domiciliu pe

care fiecare persoana ar trebui sa si le faca cel putin o data pe an.

Hemograma sau hemoleucograma completă constă în analiza elementelor celulare din

sânge venos: hematii (eritrocite sau globule roșii), limfocite, plachete (sau trombocite)
și leucocitele (globulele albe). Pe o hemoleucogramă (prescurtat HLG) veți găsi
prescurtările fiind însă în limba engleză:

 numărul de eritrocite (RBC, red blood cells)

 hemoglobina (Hb)
 hematocritul (HT sau Htc)
 indicii eritrocitari: VEM – volumul eritrocitar mediu (MCV), hemoglobina eritrocitară medie
(HEM), concentrația medie a hemoglobinei eritrocitare (CHEM), lărgimea distribuției
eritrocitare (RDW) care ne arată „dinamica trupelor”
  numărul de trombocte (PLT=platelets count) și volumul trombocitar mediu (MPV)
 numărul de leucocite (WBC=white blood cells)
 formula leucocitară: exprimată sub formă numerică și procentuală – NE (neutrofile), EO
(eozinofile), BA (bazofile), MO (monocite) și LY (limfocite) ne dă mai multe detalii despre
„dinamica trupelor” cum am numit-o eu.

În mod normal, orice hemogramă ar trebui însoțită și de un frotiu de sânge

periferic, care presupune analiza la microscop a elementelor celulare ale sângelui,
însă în zilele noastre acesta este de obicei efectuat în clinicile de hematologie,
deoarece acolo sunt oamenii specializați și cu experiență în recunoașterea problemelor
la nivel celular. Hemoleucograma completă este o analiză uzuală și la copil, însă
pentru pediatrie există alte valori normale, pentru fiecare interval de vârstă.

Ca orice altă analiză medicală la domiciliu, interpretarea hemogramei trebuie

făcută doar în contextul clinic al pacientului respectiv și nu solicitând “citirea” ei
online sau compararea unui rezultat în raport cu valoarea normală afișată. În
continuare voi prezenta și un algoritm de interpretare corectă a hemoleucogramei și
cele mai frecvente cauze de modificări ale parametrilor acesteia.

Numărul de eritrocite (RBC) are valori normale de 4.5-6 milioane/mm3 la bărbați și

4-5.5 milioane/mm3 la femei. Ea reflectă capacitatea de transport a hemoglobinei și
deci a gazelor respiratorii (oxigen și dioxid de carcon).

Creșterea numărului de eritrocite poartă numele de poliglobulie (sau eritrocitoză) și

se poate întâlni fiziologic la persoanele care trăiesc la altitudini mari, în sarcină, la
nou-născuți și la sportivii de performanță sau patologic în policitemia vera,
policitemia secundară (ex. la pacienții cu BPOC cu predominanța bronșitei), boli
cardiace congenitale, fibroză pulmonară, cord pulmonar cronic, deshidratare
(hemoconcentrare), afecțiuni renale (stenoză de arteră renală care produce hipoxie,
stimulând secreția exagerată a hormonului eritropoetină, unele tumori renale),
tratament cu cortizon, steroizi anabolizanți sau alte substanțe dopante.

Scăderea numărului de eritrocite se numește anemie, și poate apărea din diferite

cauze – pierderi de sânge oculte sau manifeste (hemoragii digestive, urinare, genitale,
gingivale, nazale), deficit de fier (anemie feriprivă), deficit de vitamina B12 sau acid
folic (anemia megalobastică cu forma ei particulară anemia pernicioasă Biermer),
deficit de piridoxină (anemia sideroblastică), hemoglobinopatii cantitative (talasemia)
sau calitative (siclemia), enzimopatii (deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenază sau
piruvat-kinază), membranopatii (sferocitoză), procese autoimune (anemii hemolitice
autoimune) sau infecțioase (anemii hemolitice infecțioase), boli cronice (anemie de
boală cronică), insuficiență renală cronică (datorită scăderii secreției de eritropoetină),
intoxicații (cu plumb sau alte metale grele), medicamente sau afecțiuni hematologice
(leucemie, mielom multiplu, afectarea măduvei hematogene – boli infiltrative,
iradiere, tumori). Odată confirmată anemia pa baza scăderii numărului de eritrocite, a
hemoglobinei și hematocritului, diagnosticul cauzei se face cu ajutorul indicilor
eritrocitari și al aspectului frotiului de sânge.

Hematocritul (HT) reprezintă exprimarea procentuală a volumului globulelor roșii în

raport cu volumul sanguin (adică ce proporție din volumul de sânge este reprezentată
de elementele celulare). Valorile normale sunt 42-52% la bărbați și 37-47%
hematocrit la femei. De obicei, valoarea hematocritului este de 3 ori concentrația
hemoglobinei. Valori crescute ale hematocritului sunt întâlnite în policitemie, arsuri
grave, deshidratare (pierderi hidrice prin vărsături, diaree, transpirații profuze, febră)
și hipoxie cronică (fumători, altitudine mare, cardiopatii congenitale) iar valori
scăzute în anemii de diferite cauze (feriprivă, hemolitică, megaloblastică, din boli
cronice, prin afectarea măduvei hematogene) și stări de hiperhidratare (hemodiluție).
În cazul unei anemii prin hemoragie, hematocritul nu reflectă severitatea sângerării în
primele ore după evenimentul hemoragic deoarece poate fi normal prin eliberarea în
circulație a unor hematii tinere de către măduva hematogenă (dar a căror funcție de
transport nu este încă matură). Numărul de eritrocite, hemoglobina și hematocritul pot
avea valori la limita inferioară a normalului la femeile aflate la menstruație (datorită
sângerării menstruale).

Volumul eritrocitar mediu (VEM, MCV) este indicele eritrocitar care face diferența
între anemiile microcitare (cu volum mic), normocitare (cu volum normal) și cele
macrocitare (cu volum mare). Valorile normale sunt de 80-94 fL (µm3). La analiza
morfologică pe frotiu, eritrocitele normale au un diametru mediu de 7-8 µm: cele cu
dimensiuni mici (microcite) corespund unui VEM scăzut, iar cele cu dimensiuni mari
(macrocite, până în 12 µm, sau megalocite, peste 12 mm) corespund unui VEM
crescut. O valoare crescută a VEM poate apărea și în consumul cronic de alcool,
hipotiroidism sau în anemiile hemolitice (datorită prezenței reticulocitelor, care au
volum mai mare decât hematiile mature).

Hemoglobina eritrocitară medie (HEM, MCH) și concentrația medie a

hemoglobinei eritrocitare (CHEM, MCHC) sunt parametri eritrocitari utili în
diagnosticul diferențial al cauzei anemiei. Valorile normale sunt de 27-33 pg pentru
HEM și de 32-36% pentru CHEM. Valori scăzute ale CHEM (hipocromie) sunt
întâlnite în anemiile microcitare, valori normale (normocromie) în anemiile
macrocitare (datorită volumului mare al hematiilor, deși cantitatea de hemoglobină =
HEM este crescută, concentrația rămâne normală) și valori crescute (hipercromie) în
sferocitoza ereditară, siclemie și HbC. Valori scăzute ale HEM apar în anemiile
hipocrome microcitare.

Lărgimea distribuției eritrocitare (RDW) are valori normale între 11.5-14.5%.

Valori crescute ale RDW caracterizează anizocitoza (eritrocite de dimensiuni
variabile). În anemia macrocitară RDW este normal, pe când în cea microcitară prin
deficit de fier RDW este crescut. În cazul unei hemograme cu hematocrit scăzut și
VEM scăzut, un RDW crescut sugerează o anemie cronică (ex. eritropoeză scăzută
prin deficit de fier), pe când un RDW normal pledează pentru o pierdere acută de
sânge (ex. prin hemoragie).

Numărul de trombocite (PLT) oferă informații cu privire la hemostaza primară, cea

în care se formează dopul fibrino-plachetar. Valorile normale ale trombocitelor sunt
cuprinse între 150.000 și 400.000/mm3.

Valori scăzute ale trombocitelor (trombocitopenie) sunt asociate cu risc hemoragic și

apar în hipersplenism (asociat frecvent cirozei hepatice), în diferitele tipuri de
purpură, uremie, consum cronic de alcool, trombocitopatii, boala Gaucher, infecții
virale, hemoglobinuria paroxistică nocturnă, sindrom HELLP, reacții transfuzionale,
boli autoimune sau ale măduvei hematoformatoare, precum și după anumite
medicamente (heparină).

Valori crescute ale trombocitelor (trombocitoză) pot apare în boli infecțioase sau
inflamatorii, boli reumatice, post-hemoragic, post-operator, după splenectomie (în
primele 2 luni) sau ca fenomen paraneoplazic în cancere; valori foarte mult crescute
(trombocitemie, peste 1 milion/mm3) apar în sindroamele mieloproliferative și sunt
asociate cu risc crescut de evenimente trombotice datorită formării de cheaguri în
microcirculație.

Volumul trombocitar mediu (MPV) are valoarea normală de 7.5-11.5 fL și oferă

informații cu privire la producția și distrucția plachetelor: valori crescute apar atunci
când există o distrugere crescută a trombocitelor (purpura trombocitopenică imună,
boli mieloproliferative, sindrom Bernard-Soulier), iar valori scăzute se întâlnesc
atunci când există o producție scăzută de plachete (anemie aplastică).