Semiologie medicală - C1 Introducere

Semiologie medicală - curs 1

SM este disciplina care se ocupă cu descrierea şi

interpretarea simptomelor şi semnelor de boală .
Simptomul → este o manifestare a bolii relatată de pacient în cursul
anamnezei ;
→ are o coloratură subiectivă şi este dependent de alţi factori ( percepţie,
cultură, nivel
intelectual ) ;
→ este de ordin : general ( ex. durere, cefaleee, ameţeli) şi local ( care sunt
relativ
specifice unor sisteme anatomice, ex. hepatoalgie → ficat ; disurie →ap.
urinar ;
dispnee → ap. respirator ) ;
Semnul → este o manifestare obiectivă a bolii pe care examinatorul o
evidenţiază în cadrul examenului clinic ( ex. icter, paloare, mărire de volum a
abdomenului, bombarea unui hemitorace ) ;
Sindromul → reprezintă asocierea simptomelor şi semnelor ; este
caracteristic mai multor entităţi nosologice ( noso = boală) (ex. sdr. febril –
care nu constituie boală ca atare ci este sdr. întâlnit în mai multe boli ) .
Explorări complementare (de laborator ): uzuale ( în mod obişnuit
practicate la pacient indiferent de boală ) şi funcţionale ( explorări imagistice,
probe funcţionale ) .

ANAMNEZA

 este metoda prin care examinatorul obţine date de la pacient ( anturajul

sau aparţinatorii lui ) cu privire la starea de sănătate şi de boală , precum şi
mediul ambiental în care evoluează aceasta ;
 surse de obţinere a datelor anamnezei : pacientul, aparţinătorul sau
anturajul lui , dosarul medical sau alte documente medicale ;
 metode de efectuare a anamnezei :
o monologul ( ascultarea) : permite pacientului să-şi exprime
suferinţele sale prezentând ca şi avantaje : examinatorul poate observa
mimica , gestica în timpul în care pacientul îşi exprimă suferinţele sale ;
diminuă starea de tensiune între pacient şi examinator cănd pacientul este
lăsat să vorbească liber ; dacă acesta însă divaghează de la subiectul urmărit
, trebuie să fie întrerupt politicos cu întrebări scurte ( ex. « de când a
apărut ?») ;
o interogatoriul ( interviul ) : examinatorul pune întrebări cu privire
la suferinţele acestuia ; întrebările sunt :închise ( cu răspuns scurt ; da sau
nu ) şi deschise ( permit pacientului să răspundă prin fraze şi să dezvolte
subiectul respectiv ) ;
o observaţie : ceea ce percepi ( cu simţul, auzul, văzul.. )
 datele biografice ale pacientului :
o vârsta : starea de reactivitate a organismului este dependentă de
particularităţile morfofuncţionale şi biologice ale fiecărei etape de
dezvoltare : în copilărie ( frecvente sunt bolile infecţioase eruptive ;
congenitale cardiace ; infecţii acute ale căilor respiratorii ) ; în adolescenţă (
angina streptococică, reumatism articular acut , hepatită acută virală ) ; la
adulţi (întreaga patologie viscerală), iar la vârsta a III-a ( > 65 ani)(se
confruntă cel mai frecvent cu boli cronice degenerative şi cu complicaţiile
acestora ) ;
o genul biologic ( sexul feminin/ masculin) : practic sunt boli
care afectează mai frecvent bărbaţii ( infarct miocardic acut , cancer
pulmonar, gută) sau femeile ( poliartrită reumatoidă, colecistopatii, infecţii ale
căilor urinare ) ;
o locul de naştere şi domiciliul : particularităţi ale mediului pot
influenţa starea de sănătate a populaţiei : ex. nefropatia endemică din bazinul
Dunării ; guşa endemică în zonele subcarpatice ; malaria în zone cu bălţi ;
bolile tropicale la tropice dar şi în alte zone ,
o condiţii de viaţă şi de muncă : modul de viaţă ( alimentaţia,
consum de tutun /alcool/droguri, sedentarismul ) ; condiţiile ambientale de la
locul de muncă ( profesiunea)
 motivele internării : simptomele majore ( « plângerile de
boală ») ; semnele relatate de pacient
Dosarul medical : include de regulă 2-3 simptome ( de ordin general sau
local ) şi utilizează limbajul medical ( ex. durerea este descrisă în legătură cu
localizarea topografică anatomică nu cu localizare de organ ; de ex. corect
durere epigastrică nu durere de stomac ; durere retosternală nu durere
cardiacă )
 1–
Simptome de ordin general :
 febra = creşterera temperaturii centrale > 38,5ºC ( măsurată prin
plasarea termometrului în rect /
cavitate orală ) sau creşterea temperaturii periferice > 38ºC ( măsurată axilar )
 hiperpirexie = ascensiuni febrile mari , depăşind 39º-40ºC ; se
întâlneşte într-o serie de boli infecţioase
 frisonul = senzaţii de frig însoţite de tremurături intense
 hiperhidroză = transpiraţie anormal de abundentă ,localizată (axile,
mâini, picioare) sau generalizată
 anhidroză = absenţa transpiraţiilor
 durere = experienţă complexă multifuncţională şi multidimensională
 antalgic = care împiedică sau calmează durerea ( poziţie antalgică =
poziţie în care se atenuează durerea ; medicament antalgic = medicament
care calmează durerea)
 analgezic = care suprimă sau atenuează durerea
 angor = durere , suferinţă
 allodinia = răspuns dureros la un stimul, în mod normal nedureros
 cefalee = durere de cap ( sinonim cefalgie)
 ameţeală = senzaţie neplăcută de falsă deplasare a persoanei în raport
cu mediul ambiant
 vertij = senzaţie rotatorie a obiectelor din jur în raport cu persoana sau
a persoanei în raport cu mediul
 astenie = diminuarea forţelor fizice şi psihice, slăbiciune, oboseală ; (
spre deosebire de oboseală , astenia nu dispare la repaus)
 adinamie = scăderea accentuată a forţei musculare care apare în
anumite boli ( oboseală extremă)
 inapetenţă = diminuarea poftei de mâncare
 inaniţie = stare în care se află organismul după o perioadă prelungită
de lipsă de hrană
 anorexie = diminuarea importantă sau pierderea poftei de mâncare
 hiperexie = creşterea poftei de mâncare
 polidipsie = sete excesivă antrenând ingestia unor cantităţi exagerate
de lichide ( în diabetul insipid, în nefropatii , potomanie)
 potomanie = nevoia de a bea cantităţi excesive de lichide, de preferinţă
apă , cauzată de o dereglare a centrului nervos de sete ; deci sete de natură
psihogenă, patologică
 prurit = senzaţie neplăcută de mâncărime cutanată care poate fi
produsă de o boală de piele ,ce incintă la grataj (ex. scabie) sau de o
afecţiune generală (ex. prurit diabetic)
 insomnie = absenţa somnului
 anosmie = absenţa totală a simţului mirosului
 acufene = sunete percepute de pacient care nu sunt determinate de
excitaţii sonore ( zumzet, şuierat, ţiuit)
 disfagie = dificultate de a înghiţi
 pirozis = senzaţie de arsură retrosternală care porneşte din epigastru
spre esofag şi faringe asociată cu un gust acru ; se produce din cauza unui
reflux de lichid gastric în esofag ( cauze frecvente : aerofagia, hernia hiatală )
 scotom ( scindilaţie vizuală) = lacună limitată în câmpul vizual ( pată
neagră de orbire pe câmpul vizual ) din cauza apariţiei unei opacităţi în
mediile transparente ale ochiului sau unei leziuni limitate ale retinei sau a
nervului optic ; poate fi central/paracentral/periferic ;
 disurie = dificultate de a urina cu / fără durere ( micţiuni dificile sau
dureroase din cauza unor afecţiuni extrem de variate : cistite, uretrite,
hipertrofie de prostată )
 insidios = se spune despre o boală care apare pe nesimţite fără
manifestări vizibile ( ex. cancer)
 insipid = care nu are gust
 -2-
Punctele care se urmăresc în istoricul bolii :
 Analiza simptomelor prezente :
o data de debut ;
o modul de debut : brusc ( acut - în boli acute ; ex. pneumonia
acută ; paroxistic – în plină sănătate aparentă , cel mai adesea pe fondul
unei suferinţe mai vechi ; ex. infarctul miocardic datorat anginei pectorale )
şi insidos( progresiv , boli cu evoluţie îndelungată, cronice ) ;
o circumstanţele apariţiei ( în repaus / efort) ;
o ritmul ( zi / noapte, primăvara / toamna);
o cronologia manifestărilor : apariţia şi succesiunea simptomelor /
semnelor ) ;
o atitudinea adoptată de pacient faţă de boală ; analizarea
impactului bolii asupra pacientului
o tratamentele efectuate anterior ; consultaţiile ant. ;
o identificarea tuturor simptomelor asociate ;
o particularităţile evolutive în raport cu tratamentele ;

APF ( antecedente personale fiziologice ) :

 capitol al anamnezei care urmăreşte momentele genitale din viaţa
femeii : menarha ( apariţia primei menstruaţii ; în mod normal menarha apare
la aprox. 12 ani ; când este > 14 ani este pubertate întârziată cu cauze
frecvente : endocrine, metabolice ) ; succesiunea şi regularitatea ciclului
menstrual ( în mod normal ciclul menstrual este la 28 de zile) ;durata
fluxului menstrual (este de 3-5 zile ), cantitate normală de sânge eliminat 150
– 175 ml per ciclu menstrual) ; nr. de naşteri ( sarcini şi împrejurări legate de
acestea , nr. de copii născuţi vii / decedaţi ; naşteri normale / cezariene) ; nr.
avorturi şi luna de sarcină în momentul avortului ; cauze potenţiale ;
 tulburări de ciclu menstrual : amenoree ( absenţa c. menstr.
) ; oligomenoree ( rare sau cantităţi scăzute ) ;hipermenoree ( abundent
) ; menoragie ( durata fluxului menstrual > 10 zile) ; metroragie ( sângerări
uterine în afara ciclului menstrual ) ; menopauza ( încetarea c. menstr. :
fiziologică la 45-50 ani sau precoce < 45 ani ( cazuri endocrine–ex. boli
tiroidiene ; chirurgicale ex. histerectomie ; după radioterapie )
APP ( antecedente personale patologice :
 bolile şi intervenţiile chirurgicale pe care le-a prezentat pacientul în
trecut ;
 se menţionează data apariţiei acestora ;
 boli infecţioase : TBC pulmonar, rujeola, rubeola, varicela, hepatită
acută virală, angina streptococică, malarie ;
 boli cu transmitere sexuală : gonoree, luess, HIV ;
 boli organice : respiratorii / cardiace / hepatice
 tipul şi data în caz de intervenţii chirurgicale, transfuzii, imunizăzi
specifice

AHD ( antecedente heredo-colaterale ) :

 frecvent întâlnite la membrii aceleaşi familii = agregare familială : boli
de care au suferit consangvinii pe linie maternă / paternă , decesul rudelor la
vârste tinere ; boli transmise prin contagiune intrafamilară indiferent de gradul
de rudenie ;
 boli cu transmitere ereditară : HTA, astm bronşic, diabetul zaharat ,
obezitate ;
 boli determinate de coabitare : în general bolile infecţioase ( TBC,
hepatite, angine ) ;
 ahd semnificative : rinichiul polichistic, talasemia, hemofilia , siclemia,
sferocidoza ereditară

Condiţii de viaţă şi de muncă :

 locuinţa : nr. de camere raportat la nr. de membri, condiţii –
aer/frig/mucegai /etc ;
 locul de muncă şi profesia : nivelul de instruire,tipul de efort , factor de
microclimat, tipul de alimentaţie , consum de tutun / alcool ; profesiuni cu
potenţial risc de îmbolnăvire ex. minerii ;
 suport social şi familia

-3-
DUREREA
 este cel mai frecvent simptom întâlnit în patologie ;
 este simptomul complex ce include componentele elementare afectivo-
emoţionale şi motivaţionale rezultate din experienţa individuală ;
 se menţionează : localizarea ; iradierea ; condiţiile de apariţie (
factor declanşator) ; factorul de calmare ( ameliorare ) ; intensitatea (
severitatea descrisă de pacient ) ; durata ( minute / ore) ; ritmul ( zi / noapte
sau primăvară / toamnă ) ; simptome asociate ( greaţă, vărsături ) ; calitatea
durerii ( ex. « ca o arsură « sau « ca o lovitură de pumnal » ) ; impactul
durerii asupra calităţii vieţii ;
 întrebările frecvente utilizate în anamneză : unde ? când ? de când ?
cum ? cât ?
 durerea poate fi :
 acută ( “ semnal de alarmă” ) : recent instalată cu debut brusc ;
necesită o evaluare rapidă şi atentă ; uneori poate fi însoţită de şoc (ex. IMC ,
perforaţia sau ruperea unui organ cavitar) ;
 cronică ( sindrom caracteristic bolilor cronice) : întrebările de mai sus
se urmăresc în evoluţia cronologică ( ex. când a fost prima dată , ce a făcut,
ce tratament a urmat, a cedat sau nu, apare progresiv sau nu, se
acutizează) ; asociate frecvent cu medicamente antalgice sau alte
medicamente specifice ; trebuie aflat substratul etiologic în aceste situaţii

CEFALEEA
 sau durerea de cap , este durerea resimţită la nivelul regiunii cefalice
ca urmare a stimulării anormale a elementelor prevăzute cu sensibilitate
dureroasă de la nivelul extremităţii cefalice ;
 este un simptom de ordin general care poate fi prezent în multe boli
organice sau în HTA, anemii ; boli neurologice ( migrena, AVC ) ; boli
inflamatorii a sinusurilor ( sinuzite, otite) ; boli infecţioase ( asociată cu febră) ;
în spondiloză, în limfoame maligne
 caracteristici :
o cefaleea poate fi acută sau cronică ;
o HTA : sediul fronto-occipital, senzaţie de constricţie, ameţeli,
scotoame ;
o HTA intracraniană : debutează în a doua jumătate a nopţii sau
matinal ; este accentuată de poziţia culcat ; sediul unilateral, iniţial în accese ,
ulterior permanent , însoţit de vărsături explozive, fără greaţă , bradicardie şi
tulburări vizuale ;
o meningită : debut rapid în câteva ore ; cefalee intensă + febră +
fotofobie ( intoleranţă la lumină) ; stare generală alterată ;
o criza severă de glaucom : sediul retroorbital, ochiul este roşu,
pupila dilatată , frecvent asociată cu greaţă, vărsături ;
o migrena : pe stg. sau pe dr. ; accentuată de consumul de brânză
, vin roşu, ciocolată, intoleranţă la lumină , accentuată de zgomote, însoţită de
greaţă / vărsături / scotoame ;
o artroza cervicală : zona occipitală ; este matinală , ameţeli ;
ameliorată de primele mişcări de rotaţie
o IRA cronică
o !!! cefaleea intensă brutală cu sediul occipital → semn de
hemoragie