Sunteți pe pagina 1din 17

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/303437663

AE botulism zalau

Data · May 2016

CITATIONS READS

0 65

1 author:

Iulia Gabriela Șerban


Clinical Infectious Diseases Hospital Constanta
198 PUBLICATIONS   2 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

EPIDEMIOLOGIE GENETICA View project

natural history of hiv in constantza county View project

All content following this page was uploaded by Iulia Gabriela Șerban on 23 May 2016.

The user has requested enhancement of the downloaded file.


ANCHETĂ
EPIDEMIOLOGICĂ
-BOTULISM-

SPITAL CLINIC DE BOLI INFECŢIOASE CONSTANŢA


NOTIUNI INTRODUCTIVE
 Bibliografie:
Botulismul Tratat
– boala de epidemiologie
acuta, a bolilor
sistemica, severa, transmisibile
determinata – Polirom
de neurotoxina – 2002 –avand
botulinica,
Iaşi - sub
manifestari clinice specifice redacţia
(paralizie Aurel Ivan
periferica – p.598
cu risc letal- prin
603 paralizia muschilor ventilatori)
- rară, gravă, urgenţă, problemă de Sănătate Publică, declarare nominală imediată.
 Etiopatogenie
Cl. Botulinum – bacil anaerob, sporulat, Gram pozitiv, necapsulat, mobil, teluric, ubicuitar/glob,
sol+acvatic, anumite zone geografice (sute spori/ kg sol) – animale (intestin)
Exo-Toxine patogene pentru om, cu antigenitate separată:
Tipaj:
-A (vegetale)
-B (carne, peste, vegetale) I –P-litice (A;B;F)

-E (peste) II-non-P-litice(E;B)
 Manifestare epidemiologică: III-slab P-litice(C;D) - ierbivore
 - cazuri sporadice IV-slab P-litice
 - focare familiale, de restaurante – SUA (1976 – 1994) – 3 focare
 Diferenţe de incubaţie
 în colon rezistă săptămâni – botulismul prin colonizarea intestinului (disbacterioze, antibioticoterapie
îndelungată per os – Paraclinic toxină şi spori prin scaun, toxină în sânge determinată, nu există toxină
în aliment)
 ore – zile (8 zile) – peste 1 săptămână, în medie 3 – 4 zile
 botulism infantil – 3 – 30 zile, plăgilor SUA, 1943 – 1994 – drogaţi
 Bacil
 T gr. Celsus multiplicare – 3 gr. C (II), 10 gr. C, 40–45-50 gr. C
 Nitritul de argint – bacteriostatic – B. nu se înmulţeşte, dar în carnea ce conţine Fe
(miocard, ficat) B. se inmulţeşte, sporii germinează
 Nisina – antibacterian în brânzeturi
 Lactobacili, streptolacto-bacili – scad ph – produc bacitracina, nisina
 Ascorbaţi, isoascorbaţi, polifosfaţi (antioxidanţi), stabilizatori de culoare – aditivi în
semiconserve
 NaCl 10% (I) P-litic, 5% nonP-litic

 Formele vegetative
 - inactivate la ph.5.5, 80 gr. C în 5 – 10 min

 Sporii
 Fierberea – 100 gr C - nu omoară sporii!
 – inactivaţi la 121, 1 gr. Celsus – distruge sporii şi formele vegetative, valoarea F a temp.
de sterilizare = nr minute pentru distrugerea încărcăturii bacteriene, la T gr standard
121,1 gr Celsus – încălzirea instantanee a suspensiei şi răcirea la o temp subletală,
imediată / în acelaşi timp. Se găteşte corect sub presiune!, cuptor (180 gr. C)
 Sporii rezistă la 115 gr. C, 8 min, 5% din ei eclozează
 sporii pot supravieţui la 4 gr Celsus - Alimentele pasteurizate, refrigerate – tulpini
neproteolitice.
 Zahărul, Fe, Ca, Mg, grăsimi, proteine – influenţează termorezistenţa sporilor
 Sporii – omorâţi la valori D (0,125 – 0,309 Mrad)
 Toxina:
 A – America Nord, virulent, 1910, vegetale, om
 B – 1910, Europa (Franţa, Norvegia), lapte, legume, porci, peşti, om
 C – 1922 – Australia, Africa
 D – 1927, Africa, Tailanda – ierbivore
 E – 1937 – Balcani, Alaska, Canada, Japonia, peşti, om
 F – Danemarca, California, peşte, pateu
 G – 1970 – Argentina, câmp porumb
 Neurotoxine S derivate, paralitice A, B, C, D, F, E, G – sol, Clostridium
Argentiensis, AB, AE, BF, BA –toxina majoră 80-90%, toxina minoră - 10–20
%.

 Toxinele (cârnaţi, conserve fasole, carne în untură, fasole albă conservată în


casă, şuncă preparată domestic) se dezvoltă optim între 3 – 10 (unele
serotipuri) – 25 – 26 gr Celsus,
 CO2- anaerobioză
 Se leagă ireversibil de sinapse periferice
 Multiplicarea mucegaiurilor (Penicilium, Aspergilus) ridică valoarea ph.
 Rezistenţă la ph [2,7 – 10,2]
 Congelarea, afumarea nu inactivează toxina.
 Marinarea (imersare) – previne formarea toxinei
 Toxina:
 - 1 mcg – doza letală minimă pentru om
 BIOTERORISM – 200g – distruge pop. întregului glob, 5 – 50 ng / kg)
 D letală < D imunogenă – nu produce imunitate după boală
 CDC Atlanta Clasificarea agentilor patogeni Bioterorism - 3 clase:
 A – B antracis, Febra hemoragică Marburg, Lassa, Cl. Botulinum, V.
Variolei, Francisella tularensis, Yersinia pestis
 B – Febra Q (Coxiella Burnetti), Brucella, Vibrio holerae,
encefalomeningita Venezuela, enterotoxina stafilococică
 C – hantavirus, febra hemoragică, febra galbenă

 Inhibare toxinogeneză:
 - esteri – ac. P-OH-benzoic
 - Toxina distrusă în 15 minute de oxidanţi – iod, clor, ozon, KMnO4 – în c%
utilizate la tratarea apei potabile, inactivată la 65 gr C, 80 gr. în 5 – 60 minute, 85
gr. Celsus – inactivare sigură, 100 gr C în 10 min.
 - ac. galic
 - aciditate – ph redus sub 2,7 – ac. citric, acetic
 se poate găsi în preparatele de peşte, conservat prin sărare, afumare – au spori
10% - provenind din ape dulci, costale, sol
 44 – 100% - Suedia, Marile Lacuri
 29% - SUA, sol
 59% - Suedia, sol
 1,7% - Japonia, sol
 0% - insulele Feroe
 % crescut – Brazilia, la sud de paralela 24, Oregon, SUA, Argentina, Australia
 Carne crudă – SUA 0,04%, Marea Britanie 4%
 Tip E – mediu acvatic – Canada, Japonia
 Tip G – Cl Argentiniensis – sol
 Europa – tip B – suncă, cârnaţi
 China – tip A, B – lapte fermentat, Italia – Cl Barati(F) – Botulism nn – L2
 Alte alimente – salată cartofi, cartofi copti în folie metalică, sote de ceapă,
ostropel cu carne de vacă, plăcinte la oală, usturoi tocat, unt topit şi sote de
ceapă
 Vegetale – produc boala în 45 – 64%
 Fauna acvatică – produc boala în 15 – 45%
 Fructe – produc boala în 15%
 Condimente - produc boala în 8 – 4 %
 Carne, lapte – produc boala în 7 – 3%
 Miere, sirop vegetal – B. infantil, California, praf aspirator, pământ
 Sol, praf, curenţi de aer, şantiere construcţii, activităţi în natură – colonizare
plăgi
Forme clinice:
• TIA (aliment cu toxină)
 Letalitate 30% adulţi, 10% sugari
• B infantil (copil 1L+ 11L, A+B+F)
 Durata bolii: 2 – 150 zile
• B plăgilor (A+B, drogaţi)
• B.colonizare intestin adulţi – disbacterioze,
 Clinic: Ant, RCUH)
 Incubatie – 24-36 ore – astenie – toxina rezistă în intestin săptămâni (ore, 8
zile, 18 zile, infantil 30 zile), funcţie de cantitatea de toxină ingerată 
Diferenţe în incubaţie
 Perioada de invazie –diplopie, tulburari digestive

 Perioada de stare – Paralizii de sus în jos, simetrice!


-sindrom neurologic (hipotonie musculara, atonia muşchilor periferici,
scăderea ROT, paralizii, expresie facială ştearsă, tulburari secretorii,
disfonie, dizartrie) - afectare sinapse periferice, nu SNC!, n. cranieni motori,
evoluţie descendentă a semnelor neurologice
-oftalmoplegie bilaterala, simetrica, tulb. acomodare, midriaza bilaterala
simetrica - paralizie pupilară
-tulburari de deglutitie, xerostoma
- Paralizii viscerale (bloc vezical, tranzit abdominal)
-paralizia musculaturii respiratorii (severitate – ventilaţie mecanică respiratorie
săptămâni)
Păstrată conştienţa. Afebrilitate.
PREVENŢIE
 Scăderea ph – acidifiere – cu acid citric sau acetic (oţet), ph 4,5, creşterea concentraţiei de sare
în conserve
 Educaţia populaţiei pentru sterilizarea corectă a conservelor preparate în gospodărie – 3 zile
la rând prin fierbere
 Interzicerea consumului de conserve în diverse contexte – situaţia „pomenilor” la biserică,
mese festive
 Conservele mirositoare, bombate, de legume, murături cu strat gros de mucegai – se exclud de
la consum
 Excludere miere din alimentaţia până la 1 an
 Respectarea tehnologiei de fabricaţie, depozitare, transport, distribuţie – lanţ alimentar
 Conservele în cutii închise ermetic, ph peste 4,6 – carne, leguminoase, vinete, sparanghel,
ciuperci, fasole verde, ardei, ph sub 4,6 – autoclavate sub presiune – 121 grade celsus,
semiconservele de carne, luncheon meat, şunca de spată, pulpă, cârnaţi în saramură, se
tratează termic, se adaugă NaCl – sare - , nitriţi ascorbat – bacteriostatic, izoascorbat,
polifosfaţi – salamuri fermentate, uscate, se poate adăuga şi zahăr, însămânţare cu cultură
starter. La ph neutru pot fi contaminate cu Cl botulinum.
 Toate alimentele gătite se servesc după preparare şi se păstrează la >60 gr. Celsus până la
servire
 Se evită contactul direct, indirect între alimentele crude şi cele gătite (sub presiune 121,gr.C,
cuptor)
 Control HACCP – Hazard Analysis and Critical Control Point
 Monitorizarea refrigerării corecte –TIA, urgenţă medicală, problemă de sănătate publică
 Alimentul incriminat se distruge.
 Spălare fructe şi legume. Igienă alimentară.
 Sacrificare animale în abatoare autorizate (dezinfecţie).
Pacient - Tratament:
- Spălătură gastrică, emetice, purgativ salin, clisme
-Aerosoli – umidificare căi aeriene, colir, DNF, vitaminoterapie, sondaj vezical,
supraveghere constipaţie, deglutiţie
-Ser antibotulinic polivalent anti-toxina A,B,E, heterolog, preparat prin injectarea
anatoxinei la cai (imunizaţi)- o administrare – risc de accident la P străină (şoc
anafilactic) – desensibilizare Besredka
-Oricât de târziu se prezintă pacientul (există toxină liberă în circulaţie la 30 zile după
ingestie), 20 – 50 cm cubi/zi
-Antibiotic betalactamic 7 zile sau CF, nu se administrează aminoglicozide –
exacerbează simptomatologia.

Prevenţie specifică
– laboratoare – anatoxină (toxina detoxificată cu formol, antigenică, non patogenă,
vaccin!)
CAZ CLINIC
 Pacienta A.P. 66 ani, pensionară, localitatea Ziduri, jud. Buzău, se prezinta la
camera de garda a Spitalului Clinic de Boli Infectioase Constanta pe data de
21.12.2015 cu urmatoarea simptomatologie:
• Astenie marcata ISTORICUL BOLII
• Disfagie pentru solide si lichide
• Debut brusc al simptomatologiei– 10.12.2015 dupa ingestia de peste –
• Xerostomie conserva primita de la biserica.
• Meteorism abdominal • Singura persoana din familie care a consumat acest aliment.
• Absenta tranzit intestinal • Dupa consum : meteorism, greata, alterarea starii generale,
pacienta si-a provocat varsatura imediat dupa ingestie –
(de 14 zile) Spitalul Judetean Ramnicu Sarat (13.12 - 18.12.2016).
• Polakiurie, disurie • Diagnostic de externare- gastroenterologic: gastrita acuta
- neurologic - 18.12.2016: suspiciune myasthenia gravis/
suspiciune botulism

Spitalul Clinic de Boli Infectioase Constanta


 Obiectiv la internare:
• stare generala alterata, constienta, febrila, astenie marcata, facies pletoric
• Tegumente palide, mucoase uscate
• TA=130/70mmHg, AV=73bpm, SO2=91%
• Disfagie pentru solide si lichide – nu se poate alimenta, se hidratează cu dificultate, xerostomie,
limba saburala, tranzit intestinal absent de 14 zile, abdomen marit de volum de tesut adipos,
meteorizat, sensibil la palpare.
• Hipotonie musculara, tulburari de mers
• Purtatoare de sonda urinara SUSPICIUNE BOTULISM

ADMINISTRAREA SERULUI ANTIBOTULINIC,


Patologie asociată:
POLIVALENT ANTITOXINA ABE 21.12.2015
-Degenerescenţă grăsoasă
 Ser polivalent (ABE) 1fiola -10 ml – 500UI + 500UI+100UI / ml
ficat
 Se administreaza 5 fiole a câte 10 ml fiecare – 50ml în total

-Colecistită cronică  Desensibilizare: administrare ser din 30 in 30 de minute diluat

litiazică conform prospectului


1:1000-0,2ml ID(intradermic) – 30 minute interval
-Obezitate gr III 1:100-0,2ml ID
1:10-0,1ml ID Penicilina 4.000.000 UI/zi –
-Hipertrofie concentrică 1.000.000 UI la 6 ore
1:10-0,1ml SC(subcutan)
perete VS Reechilibrare hidro-electrolitica
1:10-0,2ml SC
-Acalazia cardiei 1:10-0,3ml SC
1:10-0,4ml SC
1:10-0,5ml SC
Ser nediluat – 0,2ml SC
Ser nediluat – 0,5ml SC
Ser ramas – IM – 4 ½ f
INVESTIGATII PARACLINICE

Leucocite 10*2/mm3
307
Trombocite
272 10*3/mm3
245 Hemoglobina mg/dl

109.4 104.9
91.6

14 13.9 13.9

21- 22- 23- 24- 25- 26- 27- 28-


Dec Dec Dec Dec Dec Dec Dec Dec
 Urocultura>100.000 UFC/ml E.Coli
 Diagnostic de confirmare: serologie toxina
botulinica - rezultat pozitiv toxina tip B - 21.12.2016

 EVOLUTIE
 Afebrilitate, mictiuni fiziologice fara
sonda dupa 24 de ore.
 Reluarea deglutitiei pentru semisolide si
lichide dupa 3 zile de tratament -
23.12.2015.
 Reluarea tranzitului intestinal pe
23.12.2015 - primul scaun, apoi pe
28.12.2015 şi 29.12.2015. DIAGNOSTIC POZITIV
 Sterilizarea urinii sub antibiotic.
 Pacienta se externeaza pe data de ANAMNEZA EXAMEN CLINIC
30.12.2015 cu stare generala buna.
EXAMEN PARACLINIC

1.BOTULISM – SEROLOGIE TOXINA B POZITIVA


2.INFECTIE URINARA CU ESCHERICHIA COLI
 Absenta diplopiei, a parezei faciale.
 PARTICULARITATEA CAZULUI
Absenta afectarii muschilor respiratori.
 Tablou clinic cu manifestari usoare si evolutie lenta.
 Ameliorare rapida a simptomatologiei, sub tratament. Intox. CO – tulb. neurologice + psihice
Tetanos cefalic Rose – paralizii
Encefalite – febră + senzor alterat
Intoxicatie Alta
atropinica intoxicatie Afectiuni
(semne alimentara chirurgicale
psihice, fără (apendicita,
tulb ocluzie)
oculomotorii)
Poliomielita
(febră,
Sindroame afectarea
paraneoplazi centurilor,
ce (miopatii) paralizii
haotice,
asimetrice, m.
mari)
Myastenia
AVC
gravis
(paralizii
(fara
asimetrice) Polinevrita difterica
tulburari de
(paralizia extremitatilor,
acomodatie)
fara uscaciunea
mucoaselor, angină albă, Boli
membrane, tulb. oftalmologice
deglutiţ ie lichide,
oculare acomodare)
DISCUŢII
 Ultimii 8 ani - 2 cazuri Botulism în SCBI Constanţa
 Cazul anterior – bărbat tânăr, şofer de tir, a mâncat o conservă de fasole cu
cârnaţi, cumpărată de la o benzinărie de pe drum, debut în câteva ore
ulterior, în timp ce şofa tirul, cu diplopie. Opreşte tirul şi se prezintă la camera
de gardă (Medgidia), unde este consultat şi trimis cu Suspiciunea de Botulism
la SCBI Constanţa. Clinic:
 Incubatie – ore – astenie

 Perioada de invazie –diplopie

 Perioada de stare

-sindrom neurologic (paralizii faciale, expresie facială ştearsă, tulburari


secretorii, disfonie, dizartrie) - afectare sinapse periferice, nu SNC!, n. cranieni
motori, evoluţie descendentă a semnelor neurologice
-oftalmoplegie bilaterala, simetrica, tulb. acomodare, midriaza bilaterala
simetrica - paralizie pupilară
-tulburari de deglutitie, xerostoma
 Diagnostic de confirmare: serologie toxina botulinica - rezultat pozitiv toxina
tip B.
 ADMINISTRAREA SERULUI ANTIBOTULINIC, ANTITOXINA ABE, cu
desensibilizare
 EVOLUTIE - se externeaza cu stare generala buna.
 NUCLEU SPCIN:
- Dr. IULIA ŞERBAN – medic epidemiolog
- serbaniuliagabriela@gmail.com
- As. MARIOARA NEACŞU – asistent igienist principal

 ZAMFIRESCU LUCIA - MEDIC REZIDENT BOLI


INFECTIOASE - (INDRUMATOR - CONF. DR.
DUMITRU IRINA) - luciazamfirescu@gmail.com

View publication stats