Consilierea în probleme de contracepţie. Principii generale. Ajutor.

Consilierea în probleme de sănătate a reproducerii se realizează prin relaţie de

comunicare dintre consilier şi client în condiţii de confidenţialitate, în vederea identificării
nevoilor clientului, informării sale єi a evaluării deciziilor pe care acesta le va lua pentru
asigurarea stгuctuгii reproducerii.

Consilierea în probleme de contracepţie reprezintă un proces de dublu comunicare

dintre consilier şi pacient. Scopul consilierii este de a-l ajuta pe pacient să identifice
necesităţile ce vizează sănătatea reproducerii şi să aleagă o metode corecte de contracepţie.
Această consiliere include şi consilierea privitoare la sarcină, la sănătatea sexuală, la
prevenirea bolilor cu transmitere sexuală. Consilierea pentru contracepţie ajută la:

 luarea unor decizii corecte de către pacient şi la aplicarea în practică a propriilor

opinii ce, în final, vor asigura sănătatea reproducerii şi planificarea familială;
 buna informare şi alegerea metodei de contracepţie;
 utilizarea corectă şi sigură a metodei alese;
 depгecierea anxietării şi luarea deciziilor adecvate în cazul apariţiei unei
probleme;
 sporirea satisfacerii pacienţilor / clienţilor.

Consilierea presupune discuţii, schimb de informaţii şi de idei, respect faţă de

pacient, acordarea ajutorului solicitat de pacient. Este o activitate dificilă şi
necesitatea de instruire specială. Un consultant profesionist trebuie să-şi asculte atent
pacientul, să răspunde la toate întrebările şi îngrijorările sale, într-un timp relativ
scurt.

Elementele consilierii. Principii generale.

Consilierea conţine o serie de elemente care urmăresc următoarele obiective:

 Formarea atitudinii de acceptare a "pierderii" autorităţii în foaia clienţilor şi de

оpгire a responsabilităţiilor cu acesteia;
 Pozitivism, deschidere, alteritate, siguranţă, toleranţăг, tact etc;
 Formarea deprinderilor de creare a climatului pozitiv;
 Respectarea drepturilor clientului;
 Identificarea barierelor apărute în calea unei consilieri eficiente;
 Recunoaşterea dificultăţiilor unei comunicări eficiente;
 Dezvoltarea abilităţiilor de comunicare;
 Dezvoltarea abilităţiilor necesare pentru alegerea transmiterea mesajului;
 Dezvoltarea abilităţiilor de ascultare activă;
 Conştientizarea importanţei limbajului nonverbal;
 Respectarea congruentei dintre limbajul verbal şi cel nonverbal, exprimarea
sentimentelor;
 Oferirea informaţiei corecte, complete despre toate metodele de contracepţie;
 Dezvoltarea abilităţiilor de rezolvare, de separare şi de ierarhizare a problemelor,
de identificare a ceea ce este important, esenţial.

Tipuri de consiliere individuale.

Consiliere individuale Consiliere individuale

primare secundare

A J U T O R

Consiliere individuale după o metodă concretă.

Consiliere individuale primare are loc atunci cînd pacientului i se descriu toate
metodele de contracepţie, pentru a-l ajuta să o aleagă pe cea mai potrivită.

Consiliere individuale asupra unei metode concrete are loc atunci cînd pacientul
primeşte recomandări despre o anumită metodă de contracepţie.

Consiliere individuale secundare are loc atunci cînd medicul sau asistenta discută
cu pacientul despre experienţa utilizării metodei alese.

Etapele consilierii individuale.

A Atenţie şi salut
J Jalonarea problemelor
U Un spectru larg de informaţii
T Tratarea metodei alese
O O concretizare, o totalizare
R Revenire şi control

Consilierea după modelul AJUTOR (are pacientul)

A - Atenţie şi salut

 Întîmpinarea şi salutarea primului client.

 Salutul trebuie să fie deschis şi sincer, privindu-l în faţă pe pacient, stabilirea
contactului vizual, zîmbim dacă este cazul. Salutul şi zîmbetul din primele 20 sec.
vor ajuta sa stabilim o atmosferă plăcută pe perioada consilierii.
 Oferirii toată atenţia clientului. Dacă sunteţi ocupat pe moment, cereţi-va scuze şi
rugaţi-l să aştepte puţin, deci este recomandabil să lăsaţi la o parte alte activităţi.
Deci, nu este bine să completaţi diferite acte, să vorbiţi la telefon sau să discutaţi
cu alte persoane în timp ce aveţi în birou un client. Fiţi amabil, prietenos şi
respectuos.
 Întrebaţi-l pe client cum îi puteţi fi de ajutor. Ţineţi minte că într-o şedinţă de
consiliere puteţi soluţiona cel mult o problemă. Dacă nu sunteţi persoana
competentă pentru rezolvarea problemei clientului, recomandaţii alt specialist.
 Asiguraţii confidenţialitatea discuţiei. Explicaţi clientei (clientului) modalitatea
completării şi a păstrării documentaţiei în instituţia medicală în care activaţi, cine
şi în ce caz poate avea acces la cartela medicală. Discutaţi despre posibilităţiile de
testare anonimă.
 Dacă este necesar un examen clinic sau alte investigaţii, informaţi-l pe client din
timp.
 Descrieţi-i regulile de păstrare şi de prelucrare a instrumentarului medical
respectate de instituţia în care activaţi.
 Evitaţi să vorbiţi cu el în prezenţa unor "străini" , chiar dacă aceştia vă sînt colegi.

Jalonarea problemelor

 Aflaţi care este motivul venirii clientului la dvs.

 Fiţi tacticos şi politicos atunci cînd puneţi întrebări despre sănătatea lui
reproductivă şi sexuală.
 Nu uitaţi că este vorba, totuşi, de viaţa intimă a unei persoane.
 Puneţi-i întrebări deschise, ce presupun un гăspuns desfăşurat.
 Evitaţi întrebările închise, sugestive şi cele ce conţin cuvintele "de ce".
 Interesaţi-vă ce părere are partenerul sau (partenera sa) despre sănătatea
reproducerii.
 Ajuta-ţi clientul să-şi exprime;
- sentimentele;
- dorinţele
- preocupările
- îngrijorările
- întrebrile
* Atunci cînd clientul vorbeşte, fii atent şi la limbajul corpului său.
 Întrebaţi clientul despre experienţele şi cunoştinţele sale în utilizarea
contraceptivelor, despre avort, ITS. Puneţi întrebări simple, deschise şi scurte. Nu
vă genaţi să discutaţi despre aceste subiecte, dar păstraţi, totodată, politeţea şi
explicaţi pacientului cu ce scop solicitaţi anumite precizări sau detalii.
 Evaluaţi riscul ITS. Pentru aceasta e recomandabil să formulaţi întrebările în felul
următor; Aveţi un prieten?, De cît timp îl cunoateţi ? Cîţi prieteni sexuali aveţi ?,
dar partenerul dvs.? Spuneţi-i clientului pentru ce este nevoie de această
informaţie. Stabilirea riscului de contaminare ITS vă va ajuta să alegeţi metoda de
contracepţie potrivită.
 Încurajaţi-l să vorbească, dar atenţie! nu-l grăbiţi. Folosiţi un limbaj accesibil,
simplu şi clar pentru client.
 Interesaţi-vă de planurile lui pentru viitorul apropiat: îşi doreşte un copil, vrea să
amîne sarcina sau să spaţieze naşterile.
 Ascultaţi atent şi verificaţi cine conduce discuţia! Observaţi cît timp vorbiţi dvs. şi
cît timp vorbeşte clientul. E necesar să solicitaţi anumite precizări atunci cînd nu
vă este clar un detaliu.
 Arătaţi interes şi înţelegere pe durata întregii discuţii. Menţineţi contactul vizual,
dar nu fixaţi privirea pe client, pentru că-i veţi crea discomfort.
 Demonstraţi interes sincer, recurgînd la anumite metode ale limbajului nonverbal:
aplecaţi capul, corpul. La fel, este bine ca atunci cînd vorbeşte clientul, să-i
spuneţi din cînd în cînd Da, Vă înţeleg, Hm
 Nu-l judecaţi pe client şi nu spuneţi ce aţi fi făcut în locul lui. Fiţi tolerant, primiţi
lucrurile aşa cum sînt. Ţineţi minte că pacientul nu are nevoie de aprecierile cuiva
despre comportamentul său şi nici de sfaturi sau reţete gata. Clientul are nevoie de
sprijin şi de ajutor în rezolvarea problemei sale…
 Ajutaţi clientul să ia decizia.
 Solicitaţi informaţiile necesare pentru completarea scriptelor (fişe, registre).
Explicaţi că fixarea unor date este necesar pentru monitorizarea de durată a
sănătăţii reproductive a clientului.

U - UN spectru larg de informaţii.

Clientul are nevoie de informaţii clare şi corecte.

 Ei trebuie să cunoască totul despre metodele de contracepţie: efectuarea lor,

reversibilitatea, mecanismul de acţiune, avantaje şi dezavantaje, indicaţii şi
contraindicaţii, efecte secundare, complicaţii, modul de utilizare, cost-eficienţa,
locul de unde pot fi cumpărate sau primite contraceptivele
 Ajutaţi clientul să înţeleagă bine opiniile posibile. Explicaţi-i că este liber si să
aleagă orice metode de contracepţie, dar este necesar, totuşi, să ţină cont de
anumite rescripţii medicale şi de criteriile de alegere.
 Informaţiile trebuiesc eşalonate. Dacă oferiţi prea multe date şi detalii într-un timp
scurt, ele nu vor fi asimilate de client. Încercaţi să clasificaţi informaţia, s-o
prezentaţi, mai întîi, pe cea importantă, apoi - detaliile. Este bine dacă, înainte de
consilierea individuală, clientul a participat la o sesiune de informaţie în grup.
 Informaţiile trebuiesc personalizate. Precizaţi dacă aţi înţeles corect planurile de
viitor ale clientului şi dacă ele sînt acceptate de partener. Vorbiţi despre termene
concrete de utilizare a unei metode de contracepţie.
 Atunci cînd clientul alege o metodă:
- întrebaţi ce metode preferă şi de ce a făcut această alegere
- explicaţi-i care ar putea fi contraindicaţiile medicale relative, discutaţi care
dintre ele pot fi evitate sau înlăturate. De exemplu, dacă femeia este fumătoare,
întrebaţi-o dacă poate reduce din numărul de ţigări fumate zilnic;
- înterbaţi ce ştie despre metoda aleasă, ca să fiţi sigur că o poate folosi corect;
- corectaţi cu tact informaţiile greşite. Dacă femeii i-a scăpat un deataliu sau l-a
înţeles greşit, prezentaţi-i încă odată informaţia corectă. Verificaţi dacă aţi fost
înţeles.
- povestiţi-i despre eficienţa, mecanismul de acţiune, avantajele şi
dezavantagele, efectele secundare, complicaţiile posibile în urma utilizării
metodei de contracepţie alese. Spuneţi-i ce să facă atunci cînd survin anumite
complicaţii. Explicaţi-i că apariţia efectelor secundare nu impune amînarea
utilizării metodei contraceptive şi că acestea pot dispărea de la sine într-un
timp scurt.
 - prezentaţi-i noi metode de contracepţie, care ar putea-o interesa mai tîrziu.
- chiar şi în situaţia în care clientul ştie ce metodă va utiliza, vorbiţi-i pe scurt, şi
despre alte metode.
- întrebaţi dacă doreşte să cunoască mai mult.
- folosiţi materiale ilustrative, broşuri, mostre de remedii contraceptive.
Materialele ilustrative ajut clientul să înţeleagă mai uşor care este modul corect
de utilizare a metodei concrete.

T - Tratarea metodei alese.

Ajutaţi-l pe client la luarea deciziei:

 Spuneţi-i clientului că alegerea îi aparţine. Prezentaţi-i, ca un expert,toată

informaţia de care are nevoie şi nu luaţi decizii în locul lui.
 Uneori, nu este obligatoriu ca alegerea să fie făcută imediat. Daţi-i timp să se
gîndească.
 Ajutaţi-l să aleagă metoda corectă, rugîndu-l să ia în consideraţie şi planurile sale
pe viitor.
 Ajutaţi-l pe client să realizeze urmările fiecării opinii.
 Întrebaţi obligatoriu; Alaptaţi? Mai doriţi copii? Aveţi şi aţi parteneri? Dar
partenerul?.
 Aflaţi opiniile ambilor parteneri despre metodele contraceptive . Decizia luată nu
trebuie să afecteze relaţiile în cuplu.
 Însistaţi să clarificaţi anumite lucruri importante, repetaţi informaţia prioritară.
 Explicaţi care sunt limitele medicale în folosirea unor metode;
 Dacă clientul nu este sigur că face o alegere reuşită, prezentaţi-i informaţii despre
alte metode de contracepţie, care l-ar ajuta să facă o nouă alegere.
 Verificaţi dacă este sigur de această dată. Întrebaţi-l ce a decis. Aşteptaţi
răspunsul, nu-l grăbţi.

O – O concretizare, o totalizare.

După exprimarea opţiunii

 prezentaţi metoda de contracepţie aleasă. Explicaţi şi demostraţi, dacă este posibil,

modul corect de utilizare;
 dacă nu aveţi la dvs. acest contraceptiv, spuneţi-i unde, cînd şi cum îl poate
obţine;
 explicaţ-i clientului că sterilizarea chirurgicală necesită consemţămîntul în scris a
clientului. Înainte de a-şi pune semnătura, verificaţi dacă a оnţeles corect
avantajele, dezavantajele şi consecinţele acestei metode;
 nu acceptaţi deciziile luate de client în stare de afect;
 explicaţi modul de folosire a metodei. Prezentaţi-i instrucţiunile atît în formă
verbală , cît şi cea scrisă,
 descrieţi posibilele efectele secundare şi explicaţi-i cum să reacţioneze atunci cînd
ele apar;
  spuneţi-i cînd trebuie să revină la medic pentru un nou control sau pentru o
consultaţie. Încurajaţi-l pe client să vină la medic ori de cîte ori are nevoie să
concretizeze ceva sau să se asigure că este bine.
 concretizaţi care sînt eventualele semnale de urgenţă şi ce trebuie să facă clientul
în aceste cazuri;
 solicitaţi clienţilor să repete informaţia prezentată de dvs. pentru a vă convinge că
aţi fost înţeles corect;
 oferiţi-i pliante, broşuri despre metoda de contracepţie aleasă de el;
 prezentaţi-i riscurile ce pot surveni în cazul folosirii haotice a metodei alese:
explicaţi-i condiţiile în care este eficientă cotracepţia de urgenţă;
 Întrebaţi-l pe client să revină atunci cînd apar efecte secundare deranjante.

R - Revenire şi control.

Vizita repetată

 înainte de toate trebuie să vă asiguraţi că clientul foloseşte corect metoda

de contracepţie aleasă.
 întrebaţi-l dacă are nevoie de anumite explicaţii;
 verificaţi dacă este mulţumit de metoda aleasă şi dacă nu a avut reacţii adverse sau
discomfort în timpul utilizării;
 ajutaţi clientul să-şi soluţioneze unele eventuale probleme,
 asiguraţi-vă că totul este bine şi că nu este necesar trecerea la o altă metodă;
 îndemnaţi clientul că are probleme de sănătate să facă anumite investigaţii
medicale;
 dacă el este nemulţumit de contraceptivul ales, recomandaţii alte metode,
prezentîndu-i totodată toate informaţiile necesare pentru utilizarea lui în siguranţă;
 atunci cînd clientul solicită înlăturarea DIU, planificaţi extragerea lui,
 atunci cînd clientul doreşte copil, asiguraţi-i toată consilierea prenatală.

Abilităţi şi tehnici de consiliere

Pentru o consiliere eficientă, consilierul trebuie să-şi formeze abilităţii şi tehnici

speciale, care pot fi aplicate cu succes şi în alte domenii.

Personalul care oferă informaţii în timpul consilierii are nevoie de:

 abilităţi de adaptare la orice interlocuitor;

 abilităţi de utilizare a canalelor verbal şi non-verbal;
 abilităţi în dozarea informaţiei transmise clientului;
 abilităţi în alegerea formei mesajului ales, adaptîndu-l la fiecare interlocuitor.

Două canale de comunicare.

  Verbal (ceea ce spunem prin cuvinte)
 Non-verbal (ceea ce exprimăm prin limbajul corpului). Comunicarea verbală cere
abilităţi de formulare a întrebărilor deschise, rolul cărora este de;
 a facilita comunicarea, a o deschide;
 a obţine informaţii despre client;
 a cunoaşte mai bine clientul;
 a-l ajuta pe client să se cunoască mai bine;
 a înţelege sentimentele, atitudinile clientului;
 a verifica cunoştinţele clientului;
 a-l ajuta să-şi limpezească problema;
 a sugera sau a deschide noi piste de abordare a problemei;
 a facilita comunicarea;
 a-l ajuta pe client să-şi înţeleagă sentimentele,
 a oferi ajutor în luarea unei decizii;
 a vă convinge că clientul este mulţumit de serviciile prestate.

Regula de bază a comunicării presupune congruenţa dintre ambele elemente ale

comunicării.

Limbajul non-verbal are următoarele componente:

Contactul vizual
Privire deschisă. Atenţie; nu de asupra capului clientului, nici mai jos de ochii acestuia,
pe corp, pe membrele inferioare etc.

Limbajul corporal

 distanţa potrivită dintre medic şi pacient

 poziţia trunchiului - aplecarea spre pacient
 gesturile subliniază, întăresc mesajele verbale, transmit sentimentele
 expresiile pozitive ale feţei arată deschiderea şi interes faţă de client

Calităţile vocale

 viteza
 volum
 intensitate
 tonalitate
 varietate, alternare
 subliniere vocală
 tгcere sau respectarea tгcerii

Aspecte fizice

 ţinuta vestimentară
  aspect îngrijit

Ascultarea

Comunicarea eficientă cere abilităţi de ascultare activă, reflectivă sau participativă,

care:

- transmite celuilalt că este ascultat cu interes şi încurajat;

- formează un climat de încredere şi de siguranţă;
- este mai mult decît o simplă ascultare.

Ascultarea activă este:

 focalizată pe sentimentele vorbitorului;

 determinată de nivelul de interes al medicului sau al persoanei care face
consilierea şi are scopul:
- de al ajuta pe vorbitor să-şi înţeleagă reacţiile, atitudinile faţă de o anumită
problemă ori situaţie şi să vorbească despre ele;
- de al asigura pe client de dorinţă sincer a consilierului de a-l ajuta;
- de ai arăta vorbitorului că este ascultat, urmărit şi înţeles corect;
- de al ajuta pe client să-şi identifice şi să-şi clarifice propriile probleme;
- de al ajuta să-şi întărească încrederea în sine.

Ascultгtorul

 nu judece (nimeni nu-i oferă acest drept)

 nu critice (pentru că trezeşte reacţii de apărare, generează justificări, blochează
comunicarea)
 nu оntrebaţi DE CE (fiecare are propriile motivaţii pentru a acţiona оntr-un fel
anume)
 nu comentează;
 ajută vorbitorul să-şi clarifice propriile sentimente

Ascultarea activă contribuie la crearea unei atmosfere de încredere reciprocă, a unei

ambianţe de siguranţă şi de confort.

Cum poţi să-ţi dai seama cг eєti ascultat? Iată cîteva semne:

1. Cоnd contactul vizual nu deranjeazг

2. Cоnd persoana spune periodic: da, mda, оhо, bm etc.
3. Cоnd face anumite miєcгri ale capului;
4. Cоnd zоmbeєte sau gesticuleazг cu mоna оn semn de aprobare;
5. Cоnd corpul este aplicat puюin оnainte, pentru a asculta mai atent є.a.

Conexiuna inversг (CI)

 Conexiuna inversг (CI) numitг єi reflectare reprezintг metoda de comunicare prin
care sоnt transmise ori primite reacюiile la un anumit comportament, cuvinte, fapte
etc. Aceasta reflectare este reciprocг, deci este valabilг atоt pentru client, cоt єi
pentru medic sau asistenta medicalг.

Reguli generale.

1. CI trebuie datг:
a. La timpul potrivit (imediat, nu amоnat);
b. Interlocuitorului, єi nu unei terюe persoane;
c. Folosind cuvintele am observat, cred, sоmt;
d. Оn doze rezonabile (nici prea mult, nici prea puюin) astfel оncоt sг fi de folos;
e. Direcюionat spre comportamentul controlat cel mai bine de receptor);
f. Focalizat pe ceea ce se poate schimba sau ameliora.
2. CI presupune rгspunsul la оntrebгrile Ce? Cum? єi nu aєteaptг explicaєii la De
ce?
3. CI nu emite judecгюi, nici sentinюe єi nu dг sfaturi (acestea anuleazг efectele
consilierii)
4. CI trebuie recepюionat:
a. Doar prin ascultare (atunci cоnd trezeєte diferite reacюii, aceasta nu mai este
CI)
b. Fгrг a face justificгri єi fгrг a da explicaюii;
c. Оntrebгrile trebuie puse doar pentru a clarifica o situaюie sau o problemг.

Motive pentru reflectare

Conexiunea inversг:

 vг obligг sг ascultaюi atent;

 aratг sг ascultaюi cu atenюie;
 permite clientului sг vг corecteze оn cazul оn care i-aюi оnюeles greєit problema;
 vг face sг acceptaюi ceea ce spune clientul, pentru cг , astfel, оl оncurajaюi sг
vorbeascг;
 оl convinge pe client sг acumuleze noi informaюii necesare lui.

Parafrazarea, clasificarea єi climatul consilierii

Parafrazarea

Parafrazarea presupune reformularea unor informaюii transmise deja, оntr-o formг

mai accesibilг clientului. Ea, deasemenea, оl ajutг pe medic sг verifice dacг a fost оnюeles
corect. Dacг am оnюгles corect, vrei sг spui cг …- acesta ar fi exemplu reuєit de
parafrazare. Este important sг-i oferim clientului senzaюia cг-i оnюelegem corect trгirile
sau problemele. De aceea este bine sг intervenim cu expresii de genul: Aceasta te-a fгcut
sг te simюi…?.
Оn timpul consultaюiei, se recomandг sг reluaюi оn discuюie anumite informaюii,
idei, aspecte pentru ca clientul sг se concentreze asupra celor esenюiale.

Clarificarea

Clarificarea este un proces ce permite perceperea corectг єi completг a situaюiei,

precum єi definirea problemelor, limpezirea sentimentelor etc.

Tehnici de clarificare

 Utilizarea оntrebгrilor deschise;

 Afirmaюiile trebuie dozate єi adaptate la locutor.

Pentru a оnюelege mai bine problema clientului, se recomandг sг puneюi оntrebгri

de genul: Ai putea explica…?, Ai putea clarifica…?, Ce pгrere ai despre…?, Asta
doreєti sг spui…?, Cum te face aceasta…sг te simюi…?, Ce оnseamnг asta…
pentru tine ? etc.
Abilitгюile de evaluare ajutг la selectarea informaюiei relevante, necesare
pentru a da cele mai bune sfaturi.

Sentimentele.

Sentimentele, atitudinile exprimate sau trгite оn timpul consilierii, problemele

sгnгtгюii sexuale /reproducerii єi ale planificгrii familiale, stilul de relaюionare єi cel
de comunicare (a unei persoane deschise, tolerante, informate), оncrederea єi empatia
determinг climatul consilierii.

Responsabilitatea faюг de climatul consilierii, оn cadrul serviciilor PF, revine

exclusiv personalului.

Pentru o consiliere reuєitг este esenюialг asigurarea confidenюialitгюii.

Tehnici de creare a climatului consilierii:

 Abordare nondirectг a clientului;

 Discreюie;
 Оncurajare sг vorbeascг єi sг acюioneze;
 limbaj socratic, dar decent;
 Toleranюг;
 Disponibilitate probatг;
 Atitudine pozitivг faюг de client pe durata оntregii consilieri;
 Tact, evitarea judecгrii, a umorului оn momentele neplгcute, dureroase pentru
client;
 Atunci cоnd daюi exemple, nu prezentaюi nume concrete.
 Climatul reprezintг anturajul оn care persoana poate primi rгspuns la toate
problemele, nevoile, dilemele prin care trece.

Crearea climatului pozitiv presupune, оnainte de toate, respectarea drepturilor

clientului оn PF.

Drepturile clientului în PF.

Fiecare client, indiferent de sex vîrstă, rasă, etnie, religie, statut social, material,
profesional, economic etc. are dreptul la:

Informaţie Acces
Clientul primeşte informaţii Să obţină servicii de calitate indiferent
despre PF, servicii, metode etc. de sex, vîrstă, rasă, religie, etnie etc.

Alegere Siguranţă
Sг decide fără a fi constrîns Să i se ofere posibilitatea de a avea
dacă alege sau nu PF dar şi ce PF fără risc.
metodă de protecţie să folosească

Intimitate Confidenюialitate
Sг i se creeze o ambianюг plгcutг Sг aibг certitudinea cг informaюiile
indiferent de serviciile solicitate personale vor rгmоne secrete

Demnitate Confort
Sг fie tratat cu respect, consideraюie Sг se simtг bine, indiferent de
єi interes serviciile primite

Continuitate Opinie
Sг primeascг metode contraceptive Sг fie ajutat sг-єi exprime opiniile
informaюii, consiliere etc., atоta despre serviciile primite
timp cоt doreєte єi are nevoie de ele.

Posibile bariere оn consilierea eficientг

Dintre barierele ce stau оn calea unei consilieri eficiente ar putea fi amintite:

 Disconfortul clientului оn tratarea anumitei probleme

 Neоnюelegerea anumitor valori єi convingeri.
 Realizarea impactului valorilor єi ale convingerilor este esenюial pentru orice
consiliere eficientг.
Atitudinea presupune exprimarea propriilor valori. Atitudinile єi
comportamentul unei persoane este rezultatul sistemului sгu de valori;
consilierea efectivг presupune оnюelegerea єi motivarea comportamentului
clientului.
 Lipsa abilitгюilor de comunicare eficientг;
 necunoaєterea abilitгюilor de consiliere.

Componentele ce оntгresc relaюia interpersonalг dintre medic єi client.

Componentele ce оntгresc relaюia interpersonalг dintre medic єi client sunt:

 identificarea єi precizarea necesitгюilor;

 comunicarea verbalг, оnsoюitг de mesajele nonverbale;
 dialogul;
 ambianюa plгcutг;
 verificarea sentimentelor clientului;
 оncurajarea, complimentarea clientului pentru ceea ce a fгcut, face sau a face;
 legitimarea clientului;
 empatia;
 reflectarea;
 repetiюia;
 sprijinul;
 asigurarea єi reasigurarea clientului.

Infecюiile cu transmitere sexualг

Clasificarea infecюiilor cu transmitere sexualг.

De-a lungul istoriei, infecюiile cu transmitere sexualг au afectat omenirea єi continuг

sг o facг оnciuda mгsurilor de profilaxie єi a educaюiei sanitare.
Termenul propus de OMS pentru aceste boli este cel de infecюii cu transmitere
sexualг

Principalele caracteristici ale acestor infecюii sunt:

 sunt contagioase;
 se transmit preponderent pe cale sexualг;
 manifestгrile primare sunt оnregistrate, de regulг, оn regiunea genitalг;
 organismul nu are imunitate de duratг faюг de ele.

Clasificarea infecюiilor cu transmitere sexualг, dupг agentul patogen:

Infecюii bacteriene:

 sifilisul;
 gonoreea;
 єancrul moale;
 granulomul iunghinal;
 infecюiile chlamidiene;
 uretritele negonococice;
 vaginoza bacterianг.

Infecюii cu protozoare:

 trihomoniaza

Infecюii fungice:

 candidoza

Infecюii virale:

 herpes simplex;
 papilomovirusuri umane;
 moluscum contagiosum;
 cytommegalovirus;
 virusul Epstein Barr;
 hepatгta B;
 infecюia HIV;

Infecюii artropozice;

 ftiriaza
 scabia.

Virusul imunodificienюei umane (HIV)

Din istoricul HIV.

Infecюia cu virusul imunodificienюei umane este clasificatг de mult cercetгtori

drept tragedie a vremurilor noastre. Savanюii presupun cг primele cazuri de HIV au
apгrut la mijlocul anilor 70 оn SUA , Haiti єi Africa. Deєi nu pot fi prezentate dovezi
concrete, cercetгtorii sunt de pгrerea cг virusul a existat cu mult оnaite de anii 70.
Pоnг оn prezent, rгmоne necunoscutг provenenюa acestei maladii.
Оn 1979-1981, medicii din NEW-YORK au observat dereglгri imunologice la mai
mulюi pacienюi, оn special, la homosexuali. Atunci au fost оnregistrate cazuri severe
de herpes, cancer ale vaselor sanguine (Sarcomul Kaposhi), forme rare de
pneumonie.
Оn 1982, Centrul de control al Morbiditгюii din SUA descoperг o nouг patologie
- Sindromul imunodificienюei umane achiziюionate.
Оn 1982-1983, a fost probatг conexiunea dintre SIDA єi transfuzia de sоnge,
оnjectarea drogurilor, transmisia pe verticalг. Deci se ajunje la concluzia cг infecюia
ar putea avea origine viralг.
Оn 1984 cercetгtorii de la institutul Pasteur din Paris descoperг virusul
limfoadenopatiei asociate. Concomitent, оn SUA Gallau descoperг virusul T -
limfotrop uman de tip III, identic cu cel gгsit оn Franюa. Anume acest virus s-a
dovedit afi agentul ce provoacг SIDA.
Оn 1985, Direcюia de control asupra medicamentelor єi produselor alimentare
aprobг metoda de imunofluorescenюг ca metodг de diagnostic al anticorpilor anti -
HIV.
Оn 1987, оn fosta Uniune Sovieticг se face public primul caz de SIDA.
Оn 1988, оn Republica Moldova sunt оnregistrate opt cazuri de SIDA, dintre
care douг persoane infectate sоnt cetгюeni ai Republicii Moldova, restul fiind
cetгюeni strгini. Pоnг оn 1994, infecюia se rгspоndeєte lent, оnregistrоnd doar 48
cazuri. Оn 1995, cоnd numгrul persoanelor infectate cu HIV s-a оnzecit, infecюia a
cгpгtat caracter de epidemie. Pоnг оn prezent, anual este оnregistratг o incidenюг
mare de HIV.

Esenюa virusului HIV.

Din 1986, a fost pusг оn circulaюie noюiunea de HIV. acest virus aparюine
familiei retroviruєilor. Este important sг menюionгm cг virusurile єi retrovirusurile
nu se pot dezvolta єi nici multiplica оn afara celulei - gazdг. Ele prezintг un ghem de
gene, ce conюin informaюii despre propria structurг, necesare pentru оnmulюire.
Atunci cоnd se multiplicг, ADN al virusului penetreazг ADN al celulei - gazdг ,
modificоndu-i codul genetic. Retrovirusurile nu conюin ADN, ci doar ARN. Graюie
faptului cг este un retrovirus, HIV, care conюine doar ARN єi transcriptaza necesarг,
se poate transforma din ARN оn ADN. Procesul de multiplicare оncepe atunci cоnd
virusul deюine controlul asupra sistemului de reproducere.
Victimele virusului HIV sunt celulele CD-4 (T-limfocite, numite helper). Celulele
T-helper au un rol important оn formarea reacюiei de rгspuns a organismului la
pгtrunderea unui agent patogen оn organism. Afectarea acestor celule dezechilibreazг
sistemul imun.
Celulele CD-4, de obicei, sunt de douг ori mai multe la numгr decоt T-celulele-
supresoare (CD8). Funcюia celulelor T-supresoare este de a stopa reacюia de apгrare
atunci cоnd agentulnu mai prezintг pericol. Celulele T-killer au rolul de ucigaє al
celulelor afectate оmpreunг cu agentul patogen.
Alte celule participante оn reacюia imunг de autoapгrare sunt macrofegii, care
fagociteazг єi digerг celulele afectate, dar єi agenюii patogeni.
 Celulele CD-4, care sunt victima virusului HIV, se distrug foarte repede.
Proporюia CD-4:CD-8 devine cu mult mai micг de 2, apoi-1. Drept urmare celulele
CD-4 оєi pierd capacitatea de a recunoaєte celulele stгine din organism, de aceea
acesta din urmг nu se mai poate opune diverselor infecюii. La majoritatea
persoanelor infectate cu HIV se formeazг anticorpi faюг de virusul HIV, оnsг acestea
nu pot stopa procesul de оmbolnгvire. Motivele sunt urmгtoarele:
 virusul se ascunde оn celula - gazdг, unde anticorpii nu-l pot atinge;
 virusul trece dintr-o celulг оn alta, fгrг a nimeri оn fluxul sanguin;
 capacitatea оnaltг a virusului de automodificare оl face inaccesibil pentru
antucorpi.

Tipurile єi subtipurile virusului HIV.

Subtipurile virusului HIV-1 se deosebesc dupг formг, astгzi fiind cunoscute

aproximativ aproximativ zece. Existг pгreri cг unele subgrupuri sunt mai virulente єi au
topicitate diferitг. Оnsг nu existг dovezi ce ar confirma aceste pгreri.
Al doilea retrovirus ce provoacг SIDA este numai HIV-2
HIV-2 a fost descoperit оn 1986, la bolnavii de SIDA din Africa. Ambele virusuri au
structurг asemгnгtoare, cгi identice de contaminare, manifestгri clinice. Pentru
ambele, sunt folosite aceleaєi mгsuri de prevenire. Оn 42-92% dintre cazuri, testele
de diagnostic pentru HIV-1 detecteazг єi HIV-2. Оn prezent, nu existг un test separat
pentru identificarea HIV-2.
HTLV-1 - retrovirusul T-limfotrop-1 nu provoacг SIDA, ci doar o formг rarг de
cancer sanguin, T-leucemia. Se transmite la fel ca HIV.
HTLV- II retrovirusul T-limfotrop-II provoacг reticuloza leucemicг. Nu provoacг
SIDA. Se transmite la fel.
Contaminarea cu HIV.

Condiюiile de contaminare:

 Pentru infectare este necesar ca virusul sг nimereascг оn organism sau оn lichizii

organismului;
 Nu toюi lichizii organismului conюin virusul HIV оn cantitate suficientг pentru
infecюie;
 Virusul HIV se transmite doar prin anumiюi lichizi umani;
 Contaminarea este posibilг atunci cоnd pгtrunde o anumitг cantitate de virus оntr-
un anume loc.

Lichizii umani care conюin virusul HIV (оn ordine descrescоndг)

Concentraюie оnaltг (sunt foarte periculoєi)

 sоngele;
 sperma;
 conюinutul vaginului.
 Concentraюie joasг (sunt periculoєi doar atunci cоnd nimeresc оn cantitгюi
mari
оn organism)

 urina:
 lacrimile:
 saliva:
 laptele matern.

HIV nu a fost depistat оn:

 transpiraюie
 mase fecale
 cerumen.

Organele purtгtoare de posibilг infecюie:

 venele;
 rectul:
 vaginul;
 penisul:
 cavitatea bucalг;
 tegumentele cu suprafaюa lezatг, inclusiv cele microscopice.

Risc sporit de contaminare

 seringele comune;
 sexul anal sau vaginal, fгrг prezervativ;
 actul sexual оntrerupt;
 sexul orogenital, fгrг utilizarea metodelor de barierг.

Risc mediu:

 sexul anal єi vaginal, cu folosirea prezervativului;

 minetul оntrerupt pоnг la ejaculare.

Risc redus:

 sгrutul franюuzesc;
 masturbarea reciprocг

Fгrг risc:

 sгruturile;
 mоngоerile corpului;
 оmbrгюiєerile;
  frotajul;
 fanteziile erotice.

E bine sг reюineюi cг:

 Pielea intactг este o sursг sigurг de protecюie contra virusului HIV;

 Contactul direct al virusului cu mucoasele, chiar єi оn cantitгюi reduse, poate
duce la infectare (mucoasa absoarbe virusul);
 Saliva nu este un mediu propice pentru transmiterea virusului (Оn 1995, оn salivг
a fost descoperitг o proteinг protectoare, care оmpiedicг pгtrunderea virusului оn
limfocite. Datoritг acestui fapt, nu prezintг risc de contaminare.

Transmiterea pe verticalг, de la mamг la fгt.

Existг trei perioade оn care fгtul poate fi contaminat:

Antenatal:

Existг supoziюii cг embrionul poate fi contaminat la opt sгptгmоni de sarcinг. Оn

majoritatea cazurilor, оnsг, infectarea intrauterinг are loc la sfоrєitul trimestrului II,
оnceputul trimestrului III. U fгt poate fi infectat doar atunci cоnd mama acestuia este
infectatг.
Intranatal

(оn timpil naєterii): Copilul se poate contamina cu HIV оntrоnd оn contact cu lichizii
matern cu un conюinut mare de virus (sгngele, eliminгrile din vagin)
Postnatal:

Infecюia poate fi transmisг prin laptele matern, ce prezintг risc sporit.

Оnюepгturi de insecte.

Savanюii au demonstrat cг insectele nu introduc оn ranг sоngele lor, nici pe cel al

jertfei precedente. Saliva lor de asemenea nu conюine virus. Pоnг оn prezent, nu a fost
demonstrat оncг nici un caz de contaminare cu virusul hepatitei B, ceea mai des оntоlnitг
єi co o concentraюie mai mare оn sоnge.

Infectarea.

Potrivit cercetгtorilor, nu orice contact cu infecюia HIV se soldeazг cu infectatea

propriu-zisг. La fel, nu orice infectare cu HIV duce la dezvoltarea SIDA.

Perioada de infectare.

Оn opinia specialiєtilor, primele douг luni de contaminare constituie perioada оn care se

formeazг anticorpii (de contajiozitate оnaltг), dupг care urmeazг perioada de
contajiozitate scгzutг. Organismul uman are nevoie de timp pentru a putea forma anticorpi
єi a rгspunde, astfel, infecюiei pгtrunse. Оn majoritatea cazurilor, aceastг perioadг (de
serconversie , numitг єi perioadг de fereastrг) dureazг aproximativ trei luni. Оn anumite
cazuri, ea poate dura єi patru luni. Din acest motiv, este important cг persoana care
bгnuieєte o posibilг infecюie, sг treacг testul HIV la trei єi єase luni dupг contactul cu
sursa de infecюie.
Perioada de incubaюie este intervalul de timp de la infectare pоnг la apariюia
manifestгrilor clinice a SIDA. Aceastг perioadг diferг de caz la caz єi depinde de mai
mulюi factori. Оn medie , perioada de incubaюie dureazг de la єapte pоnг la zece ani. Cu
cоt persoana este mai nepгsгtoare faюг de propria sгnгtate, cu atоt aceastг perioadг este
mai scurtг. оn cazul utilizгtorilor de droguri injectabile, de exemplu, ea se reduce cu doi
trei ani.
Teste de laborator

Testarea la HIV presupune єi depistarea anticorpilor.

Scopul testгrii este:

 de a depista persoanele HIV - pozitive оn scop de tratament;

 de a diminua riscul infectгrii altor persoane, consiliindu-le pre єi post test, atоt pe
cele HIV - pozitive, cоt єi pe cele HIV - negative;
 de a informa pertenerii despre descoperirea HIV єi de a le prezenta metodele de
profilaxie (оn cazul persoanelor HIV - pozitive), de tratament єi de screening.
Screeningul presupune testarea persoanelor asimptomatice оn scopul depistгrii
precoce a infecюiei, administrarea tratamentului оn caz de necesitate єi luarea
anumitor mгsuri de profilaxie оn vederea stopгrii rгspоndirii infecюiei.
Tipuri de teste de laborator

A. Bazate pe depistare de anticorpi: ELISA/ELA (IFA) - cel mai rгspоndit test

de descoperire a anticorpilor оn serul sanguin. Este ieftin єi uєor de utilizat.
Pentru confirmarea diagnozei, sunt folosite teste-sisteme ce depisteazг
antigenul.
B. Tehnici de aglutinare; WESTERN BLOT este un test bazat pe depistarea
anticorpilor HIV - 1. Acest test este larg utilizat оn special pentru confirmarea
testelor pozitive IFA.
C. Teste bazate pe identificarea antigenelor virale; pentru stabilirea cantitгюii
de proteinг viralг liberг P - 24 prezentг оn serul sanguin. Poate fi folositг оn
fazг iniюialг a infectгrii єi оn cea terminalг a maladiei.
D. Izolarea virusului оn cultura de celule; este o metodг costisitoare,
nerecomandabilг оn scop de diagnosticare.

Metoda de polimerizare оn lanю: oferг posibilitatea de amplificare a ADN - ului ori

ARN - ului оn concentraюii foarte mici. Metoda datг nu ajutг sг diagnosticгm faza de
infectare оn care lipsesc anticorpii. Pentru a avea rezultat, e necesar sг fie respectate
toaterigorile. Metoda de polimerizare este folositг pentru stabilirea etapei maladiei prin
determinarea viremiei.
Exactitatea; cele mai moderne tehnici oferг posibilitatea reducerii "perioadei de
fereastrг" la trei-patru sгptгmоni. Criteriul de test pozitiv serveєte probe IFA repetate
pozitive, confirmate prin Western Blot repetat pozitiv.
Testele rapide (SUDC, Recombigen, Genie) sunt folosite оn clinicele ITS, la
camerele de urgenюг, оn zonele cu prevalenюг mare a HIV, atunci cоnd diagnosticul
influenюeazг deciziile luate (оn cazul naєterii), iar rezultatele trebuie confirmate prin
metode standard. Avantajul acestor teste constг оn preюul lor redus
Teste fals pozitive. Utilizоnd diverse metode tehnice, putem obюine єi rezultate fals,
pozitive. De acea este obligatoriu sг prelevгm o probг repetatг de sоnge pentru a efectua
aceleaєi teste standard la HIV.

Testarea la HIV trebuie fгcutг cu acceptul clientului!

Procedura standard de testare la HIV presupune respectarea urmгtoarelor principii:

 confidenюialitatea;
 acordul informat;
 consilierea pre єi post test.

Confidenюialitatea

Deєi ea nu este respectatг de fiecare datг, оn cazul testelor HIV ea trebuie sг

constituie o regulг fгrг excepюii.. Astfel vom оntгri оncrederea oamenilor faюг de
personalul medical єi-i vom оncuraja sг-єi facг teste binevole, favorizоnd astfel
detectarea timpurie a virusului єi sporirea eficienюii tratamentului.
Gradul de confidenюialitate depinde оn mare mгsurг de legislaюie fiecгrei
югri оn parte. Оn pofida anumitor vigori, orice юarг trebuie sг garanteze
cetгюenilor sгi dreptul la testarea anonimг.

Consilierea pre-test єi acordul informat al pacientului

Aceastг consiliere este o discuюie confidenюialг dintre pacient єi persoana care

oferг consiliere, bazatг pe оncredere єi respect reciproc. Este necesar sг-i
prezentaюi pacientului informaюia esenюialг despre HIV/SIDA , ajutоndu-l astfel
sг depгєeascг bariera psihoemoюionalг (frica) faюг de HIV/SIDA єi sг ea o
decizie оn legгturг cu testarea HIV.

Scopurile de bazг ale consilierii:

1) a acorda suport psihoemoюional;

2) a diminua pericolul transmiterii HIV;
3) a reduce costurile оngrijirilor sociale a persoanelor infectate cu HIV.

Obiectivele consilierii HIV sunt urmгtoarele:

1) reducerea riscului persoanelor seronegative;

2) identificarea persoanelor seropozitive;
 3) diminuarea transmiterii potenюiale a infecюiei HIV.

Оn consilierea pre test se pune preю pe interesele єi necesitгюile clientului,

oferindu-i posibilitatea sг evalueze єi sг gгseascг singur soluюia pentru anumite probleme.
Decizia, privind problemele de sгnгtate єi posibilitгюile existente va fi luatг de pacient,
consultantul oferindu-i doar informaюia necesarг.

Componentele consilierii sunt:

 evaluarea capacitгюii clientului de a оnюelege consecinюele HIV;

 cunoaєterea cгilor de transmitere a infecюiei HIV;
 stabilirea unor planuri de reducere a riscurilor;
 explicarea testului;
 acordarea unui suport emoюional;
 asigurarea clientului оn vederea unei оntоlniri post test.

Consilierea pre test:

 salutaюi-l primul pe pacient;

 prezentaюi-vг dvs. primul (spuneюi-vг numele єi funcюia);
 oferiюi-i loc clientului;
 aєezaюi-vг, dar astfel оncоt sг nu existe nici o barierг dintre dvs. єi pacient (masa
de lucru, de exemplu);
 priviюi-vг оn faюг;
 asiguraюi-l pe pacient cг discuюia este una confidenюialг;
 explicaюi-i clientului principiul testului anonim;
 оn cazul оn care el nu doreєte sг-єi divulge numele, rugaюi-l sг spunг un nume
arbitrar;
 culegeюi informaюia generalг despre pacient (vоrsta, studiile, poziюia socialг
etc.), pentru a alege maniera оn care-i veюi prezenta toatг informaюia;
 vorbiюi cu pacientul оntr-un limbaj accesibil despre mitul єi realitatea HIV-
SIDA;
 descrieюi cгile de transmitere a HIV, inclusiv cele cu risc sporit sau redus (vezi
mai sus );
 dacг pacientul dvs. este o femeie gravidг accentuaюi importanюa testгrii, dar єi a
tratamentului anteretroviral оn trimestrul III de sarcinг, оn scopul profilaxiei
transmiterii pe verticalг. vorbiюi-i despre conduita la naєtere, despre faptul cг
cezariana cu izolare preventivг a plгgii va evita contactul cu sоngele mamei єi,
deci, va proteja fгtul de o posibilг infecюie оn timpul naєterii.

Evaluarea riscului (moment foarte important)

 Discutaюi cu pacientul despre activitatea sa sexualг din prezent єi din trecut. Fгrг
a-l ofensa оntrebaюi-l dacг este cгsгtorit, dacг a avut sau are mai mulюi prieteni
sexuali, care este caracterul relaюiilor ci ei. Dacг este cгsгtorit, aflaюi de cоt timp,
dacг aceasta este prima cгsгtorie atоt pentru soю cоt єi pentru soюie, dacг el/ea
 este singurul partener sexual, dacг оn prezent are o relaюie monogamг єi dacг
acest lucru e valabil єi pentru soю/soюie.
 Sexul protejat. Utilizarea modelelor de protecюie оn timpul tuturor raporturilor
sexuale; orale, vaginale, anale. Puneюi оntrebгri de genul; De fiecare datг
folosiюi prezervativul atunci cоnd aveюi un nou partener sexual?. Utilizaюi
prezervativul atunci cоnd faceюi sex cu partenerul pe care-l cunoaєteюi de mai
multг vreme?. Dar atunci cоnd faceюi sex oral?.
 Risc sporit de contaminare - utilizarea drogurilor injectabile, sexul comercial.
Puneюi-i pacientlui o asemenea оntrebare: Aюi оncercat vreodatг un drog
injectabil, fie si din curiozitate?
- transfuzii de sоnge оn anamnezг sau оn preparate de sоnge;
- Posibilitatea infectгrii pe cale parenteralг; Aюi suportat vreo operaюie оn
ultimii ani? Aюi mers la vreun cabinet specializat оn peersing sau tatuaj?

Explicarea testului.

 Convingeюi-vг cг pacientul a оnюeles corect ce presupune un test;

 Оntrebaюi-l de ce doreєte sг facг acest test;
 Ce anume оl deranjeazг pe moment? Poate comportamentul partenerului sгu оi
trezeєte оngrijorare?;
 Cum va proceda оn cazul оn care testul va arгta un rezultat pozitiv sau negativ?;
 Dacг testul va fi pozitiv, cine va fi persoana de оncredere cгreia оi va оmpгtгєi
trгirile;
 Povestiюi-i pacientului ce presupune tehnica testгrii, pe ce se bazeazг metoda de
diagnostic;
 Vorbiюi-i despre "perioada de fereastrг";
 Asiguraюi-vг cг pacientul doreєte cu adevгrat sг facг testul HIV; cг оnюeleje ce
presupune un test la HIV pozitiv єi ajutaюi-l sг gгseascг persoana dispusг sг-i
ofere sprijin єi ajutor;Discutaюi toate aspectele testului pozitiv; medicale, sociale,
legale;
 Anunюaюi data rezultatelor testului єi numiюi persoana ce vi le va oferi (este
preferabil sг fiюi tot dvs.);
 Оncurajaюi pacientul sг punг оntrebгri;
 Оndemnaюi-l sг revinг єi оnainte de a afla rezultatul, pentru a limpezi orice
problemг sau dificultate apгrutг;
 Faceюi-l sг vг considere prieten.

O consiliere eficientг pretest oferг pacientului posibilitatea de:

- a apecia propriul risc;

- a explica procedura testului;
- a percepe rezultatele testului;
- a lua o decizie corectг privitoare la testarea HIV;
- a-єi spori cunoєtinюele despre HIV єi despre riscul contaminгrii.
 Post- test negativ:

 Salutul pacientului;
 Convingeєi-vг оncг odatг cг pacientul єtie ce este HIV єi ce presupune
comportamentul cu risc sporit;
 Explicaюi-i ce оnseamnг test negativ, оn special оn perioada "de fereastrг" єi
convingeюi-l sг repete peste cоteva luni testul;
 Dezvoltaюi deprinderi de comunicare оn scopul negocierii sexului protejat оn
orice situaюie.

Post- test pozitiv:

 Salutul pacientului;
 Prezentaюi-vг, rгspundeюi deschis єi sincer la toate оntrebгrile pacientului:

Anunюarea rezultatului:

 Оntrebaюi-l pe pacient dacг оi este totul clar;

 Оn funcюie de comportamentul pacientului, gгsiюi momentul potrivit pentru a
anunюa rezultatele;
 Spuneюi-i rezultatul testului cu o voce neutrг; Rezultatul testului dvs. este pozitiv;
 Aєteptaюi reacюia pacientului la cele auzite;
 Nu vг grгbiюi! Lгsaюi-l sг-єi manifeste emoюiile;
 Scopul consultantului este sг-l facг pe pacient sг accepte rezultatul testului,
indiferent care e acesta.;
 Convingeюi-vг cг pacientul оnюelege esenюa testului;
 Arгta-юi cг оi оnюelegeюi emoюiile єi cг reacюia lui este fireascг. Ajutaюi-l sг
treacг pragul disperгrii.

Comportamentul:

discutaюi cu pacientul despre ceea ce єi-ar dori sг schimbe оn propriul

comportament, explicaюi-i riscul contaminгrii, pe cale sexualг, a altor persoane єi
lipsa riscului оn cazul оngrijirii єi a traiului оn comun

Relaюii interpersonale:

 Explicaюi-i pacientului cг poate beneficia de sprijinul din partea rudelor, a

prietenilor, a organizaюiilor statale єi neguvernamentale, specializate оn suportul
persoanelor infectate cu HIV;
 Prezentaюi-i numerele de telefon єi adresele organizaюiilor ce acordг sprijin
persoanelor infectate cu HIV.
  Evaluaюi-l єi monitorizaюi-l continuu pe pacientul dvs., posibilitгюile
tratamentului antiretroviral єi a altor tratamente necesare;
 Discutaюi оncг odatг despre importanюa unui comportament sгnгtos;
 Nu uitaюi sг repetaюi cг infecюia HIV nu este SIDA;
 Оncurajaюi-l sг-єi petreacг viaюa оn mod obiєnuit.

SIFILISUL

Definirea єi clasificarea sifilisului.

Sifilisul este o boalг cu transmitere sexualг , produsг de un spirohet microaerofil,

numit treponema pallidum care este un bacil spiralat cu lungimea de 5 -20 micrometri єi
grosimea de 0,1 - 0,2 micrometri, care este vizibil la microscop obiєnuit, оn cоmp
оntunecat ori cu ajutorul microscopiei electronice. Este sensibil la temperaturi mai mati de
380C, fapt ce explicг eficienюa piretoterapiei.

Patogenie.

Integritatea pielii єi a mucoaselor prezintг o barierг protectoare оmpotriva infecюiei cu

treponema pallidum. Penetrarea are loc, probabil,prin unele leziuni produse оn timpul
contactului sexual.

Sifilisul primar. Ajunse оn derm , treponemele stimuleazг mecanismele imunitare ale

gazdei; neutrofilele, limfocitele єi macrofagele.
Sifilisul secundar. Mecanismele imunologice dezvoltг semne de infecюie treponemicг
generalizatг, care apar la trei-єase sгptгmоni de la apariюia
єancrului
dur.
Aceste au urmгtoarele trгsгturi:

a) sunt rezultatele diseminгrii hematogene a treponemelor;

b) leziunile sunt preponderent cutanate
c) aspectul diferit de cel al єancrului dur sugereazг dezvoltarea unui grad de imunitate
sistematicг. Оn acest stadiu, titrul anticorpilor este cel mai оnalt.

Sifilisul latent. Dupг o perioadг variabilг, imunitatea gazdei devine suficientг pentru a
оnhiba activitatea treponemelor єi a nu permite apariюia a noi leziuni. Treponemele
continuг sг persiste єi dupг un interval cuprins оntre 1 єi 20 de ani, dupг care apar
manifestгri terюiare.

Sifilisul terюiar este caracterizat prin apariюia leziunilor histopatologice

granulomatoase.

Cгi de transmitere:

 Preponderent sexualг, riscul contaminгrii cu o persoanг infectatг fiind de circa

30%;
 Transfuzii de sоnge infectat;
 Transplacentar, de la mamг la fгt;
 Contact direct cu secreюiile infectate;
 Transmiterea indirectг (prin obiecte)este mai mult ipoteticг.

Sifilisul primar se caracterizeazг prin apariюia sifilomului єi a limfoadenitei luteice

satelite. Оn locul inoculгrii, dupг o perioadг de circa 21 de zile(limite 10-90zile), se
dezvoltг leziunea primarг care se numeєte єancru dur sau sifilom. Netratat, sifilomul
persistг 1-6 sгptгmоni єi se vindecг fгrг cicatrice. Sifilomul este unuc єi are
urmгtoarele caractere; eroziune rotud - ovalг de 1-2cm., bine conturatг, ale cгrei
periferii se pierd оn юesutul sгnгtos. Suprafaюa este netedг, curatг, cu un aspect
cгrnos, acoperitг de o secreюie transparentг bogatг оn spiroheюi ce-i conferг un
aspect lucios. Nu este dureros єi nici inflamator. Baza sifilomului este durг la palpare.
Оntгrirea apare la 4-5 zile de la formarea leziunii єi se menюine timp de 2-3 luni de
la epitelizare. Localizarea sifilomului este оn 90% de cazuri genitalг. Cea
extragenitalг este rezultatul contactelor sexuale pe cale oralг єi analг. Afecteazг
buzele, limba, amigdalele, mameloanele, extremitгюile (panariciul luetic). Оn cazul
afecюiunii luetice ano-rectale, trebuie sг юinem cont de pacienюii cu dureri rectale,
cu scaune sanguinolente, cu fisuri sau ulceraюii anale.
Luesul decapitat presupune lipsa єancrului dur. Adenopatia lueticг apare la 4-7
zile de la apariюia єancrului dur оn regiunea de drenaj limfatic a acestuia care este
de obicei unilateral, poliglandular, neinflamatoriu (constг din ganglioni elastici, bine
conturaюi, ne dureroєi) єi spontan rezolutiv. Adenopatia se agraveazг atunci cоnd
sifilomul se suprainfecteazг cu alюi germeni.

Sifilisul secundar este stadiul de septicemie treponemicг, caracterizat prin semne

єi simptoame sistemice cu manifestгri cutaneo-mucoase polimorfe. Оn perioada de
tercere de la prima fazг la cea de-a doua, treponemele disemineazг оn organism
hematogen єi limfatic. Manifestгrile mucoaso - cutanate apar la 3-6 sгptгmоni de la
apariюia єancrului єi se numesc sifilide. Ele sunt iniюial simetrice, dar pe mгsura
evoluюiei bolii devin asimetrice єi dispar, cu sau fгrг tratament, peste 2-10
sгptгmоni

Caracterele sifilidelor:

 Rozeola sifiliticг este cea mai precoce erupюie; are formг rotund-ovalг, de 1-
2cm., culoare roz pal, nescuamoasг, nepruriginoasг, dispare la vitropresiune. De
regulг, este localizatг pe trunchi, pe rгdгcina membrelor, uneori єi pe zonele
flexore ale extremitгюilor;
 Rozeola de recidivг are dimensiuni mai mari, leziuni mai grupate єi evoluюie mai
lentг;
 Sifilidele papuloase sоnt leziuni discoide rotud - ovale, de 3-10mm., indolore, cu
suprafaюa lucioasг sau scuamoasг finг, a cгror detaєare centralг lasг un guleraє
periferic. Leziunile se pot distribui simetric pe tot corpul. Cele localizate palmo -
plantar sunt hiperkeratoze, infiltrate єi pot fi confundate cu dermatomicozele.
Erupюia evolueazг оn puseuri.
 Uneori, sifilidele papiloase pot fi papuloscuamatoase cu caracter psoriazoform,
avоnd urmгtoarele semne:

a) sifilidele foliculare, papule eritematoase, foliculare ce apar оn puseuri, pe faюг

єi pe extremitгюi;
b) sifilidele pustuloase , care se оntоlnesc foarte rar;
c) sifilidele corniforme, a cгrorvariantг tardivг apare la 6-8 luni de la infectare, cu
un aspect tipic єi papula mare;
d) sifilidele inelare sunt оntоlnite mai des la rasa negroidг; se situiazг pe obraji, оn
aproprierea comosurilor bucale, prezintг papule mici, turtite, acoperite cu scuame
fine grupate inelar.
Toate tipurile de sifilide sunt spontan rezolutive.
 Sifilidele mucoase, prezente la 20-70% dintre pacienюi, sunt bogate оn spiriheюi
єi foarte contagioase;

A. Plгgi mucoase - arii eritematoase, erodate, sau acoperite cu depozite cenuєii

pseudomembranoase, indolore, ce se pot localiza оn regiunea cavitгюii
bucale (amigdale, limba,faringe,gingii, buze) ori оn cea genitalг (labii,
vagin, cervix);
B. Faringitг lueticг este caracterizatг printr-un eritem difuz faring - amigdalian,
asociat cu edem єi eroziuni;
C. Condilomг latг - papule hipertrofice, roєii sau hipopigmentate, macerate,
exudative, cu suprafaюa netedг. apare de regulг, оn regiunea genitalг єi
analг.

Afectarea fenelor; Alopatia оn luminiєuri sau difuzг se оntоlneєte оn 3-7% dintre

cazuri єi se localizeazг pe scalp, predominant parietal єi occipital. Ocazional, afecteazг
barba єi genele.

Manifestгri sistemice: Majoritatea bolnavilor au stare generalг bunг a sгnгtгюii.

O parte dintre ei pot prezenta fenomene de tip gripal; cefalee, mialgii, rinoree: Febrг se
оntоlneєte rar. Examenul clinic poate constata; micropoliadenopatie; splenomegalie;
mialgii, generalizate; artralgii; hematomegalie dureroasг; afectare ocularг (fotofobie,
lгcrimare, inflamaюie ocularг); tulburгri neurologice (meningitг єi paralizie de nervi
cranieni sоnt rar оntоlnite).
Diagnosticul pozitiv se bazeazг pe manifestгrile clinice, pe testele seropozitive, pe
eliminarea T. palidum din leziuni.

Sifilisul latent.

Ne tratat, sifilisul secundar trece оn stadiul latent asimptomatic, оn care singura

manifestare este testul seropozitiv.

Sifilisul terюiar.

Apare la 1-20 de ani dupг apariюia sifilisului secundar. Cu cоt debutul este mai tardiv,
cu atоt manifestгrile sunt mai puюine. Leziunile sоnt asimetrice, cronice, cu tendinюг spre
extindere. Pot fi unice ori multiple, superficiale sau profunde, ne dureroase, predispuse
spre ulcerare.
Manifestгri cutanate; sifilide nodulare (sifilide tuberculoase) care sunt papile sau
noduli roюii-bruni, arгmii, fermi de palpare de cоюiva mm, cu tendinюa de grupare
inelarг. Nodulii pot evolua spre ulceraюii adоnci, indolore, cu fundul neted єi margini
elevate. Se vindecг dar rгmоn cicatrice.
Gome noduli roz-roєii de mгrimi variate, unici sau multipli, unilaterali. Nodulii au la
оnceput consistanюг elasticг, iar odatг cu acumularea de юesut necrotic devin fluctuanюi.
Se localizeazг mai mult оn zonele supuse traumatismelor, dar pot afecta єi oricare altг
regiune a corpului.
Manifestгri neurologice (neurosifilis); paralizie generalг progresivг;
Manifestгri cardiovasculare; anevrism aortic, afectarea valvulelor aortice;
Alte afecюiuni; leziuni oeteoarticulare ce pot leza aproape orice viscer.
 Diagnosticul se stabileєte оn baza datelor clinice, serologice єi histopatologice.

Sifilisul congenital este sifilisul fгtului contaminat intrauterin de la mamг infectatг.

Aproape toюi copiii nгscuюi de la mame cu sifilis secundar ne tratat sоnt infectaюi, оnsг
manifestгri clinice au mai puюin de 50%. Sifilisul la gravide poate provoca naєteri
premature, decese antenatale sau anomalii congenitale.
Sifilisul congenital poate fi precove sau tardiv, Precoce este sifilisul apгrut оn primii
doi ani de viaюг єi este considerat echivalentul luesului secundar la adulюi.

Manifestгri clinice:

 Corizг lueticг, primul semn aparen primele 2-3 sгptгmоni de viaюг;

 Secreюii nazale purulente ori sanguinolente єi bogate оn treponeme;
 Leziuni osoase єi articulare, deєi deseori asimptomatice care fac parte di
manifestгrile precoce. Cea mai оntоlnitг este osteohondrita, vizibilг radiologic la
nivelul metastazei єi numitг dinюi de ferestrгu.

Sifilisul congenital tardiv apare dupг doi ani de viaюг, de obicei la pubertate.
Sifilidele congenitale se clasificг оn:

Sigure: Єanюurile Parrot - cicatrici radiare peribucale єi paranazale;

Triada Hutchinson - dinюi bombaюi, cheratitг interstiюialг, surditate prin afectarea
urechii interne.

Probabile: osteohondritг hiperplasticг difuzг, periostitг, bose frontale proeminente

(frunte olimpianг), tibie оn "iatagan".

Posibile: placenta cu greutate mare єi nou-nгscut mic; boltг palatinг ogivalг, semnul
Dubois (degetul mic scurt).

Diagnostic

Diagnosticul se va efectua prin depistarea de treponeme cu ajutorul

ultramicroscopiei, a vizualizгrii la microscop optic (impregnare agrenticг) єi a
microscopiei electronice. Prin metode serologice se vor depista anticorpi apгruюi ca
rгspuns la infecюia lueticг.

Testele serologice se divizeazг оn:

Teste netreponemice (cardiolipinice, lipoidice) care utilizeazг antigene

nespecifice. Evident, єi anticorpii depistaюi sоnt ne specifici. Sоnt douг tipuri de
reacюii; de fixare a complementului (Bordet-Wasserman )єi de floculare (VDRL єi
RPR), cele din urmг fiind mai simple оn utilizare.
Testele ne treponemice pot determina reacюii biologice fals pozitivr acute
(оn caz de vaccinare recentг, mononucleozг, hepatitг, rugeolг, varicelг,
limfogranulomatozг venerianг, sarcinг) єi cronice (lupus eritematosus sistemic, artritг
reumaticг, tiroiditг).

Teste treponemice care utilizeazг antigene specifice. Se оmpart оn reacюii de

florescenюг (FTA єi ETA - Abs), reacюii de hemaglutinare (TPHA),
reacюiiimunoenzimatice(ELISA - depistarea Ig, M єi G) єi de imobilizare a
treponemelor (Nelson, care nu mai este folositг din cauza dificultгюilor tehnice).
Aceste teste se fac atunci cоnd serologia cardiolipinicг este negativг sau discordantг.
Serul pentru testare este preparat dintr-o suspensie detreponeme hepatogene pentru
a оndepгrta grupele antigenuce nespecifice!

Tratament

Medicamentul de elecюie este penicilina administratг parenteral. Existг numeroase

scheme de tratament ce variazг de la o юarг la alta. Tendinюa actualг este de a
reduce doza єi perioada de tratament. Оn cazul administrгrii zilnice a penicilinei,
durata tratamentului va fi de 10-14 zile pentru sifilisul recent єi de 10-21 zile pentru
cel tardiv. Оn cazul tratamentului gravidelor alegerea schemei optime de tratament
este dificilг.

Tratamentul sifilisului recent (primar, secundar, latent < 1 an).

Variante de tratament:

 Benzantbini benzilpenicillini (retarpen, penidural) - 2,4 min/m dizolvatг оn

soluюie de 2% de lidocainг, cоte 1,2mln оn fiecare fesг оn prima zi de tratament,
asigurг o concentraюie treponemicidicг оn sоnge pentru 3-4 sгptгmоni. Se
administreazг оn prima zi єi a opta zi de tratament.

 Procaini penicillini 600000U - 1000000U i/m zilnic, 10-14 zile, doza totalг -
4000000; оn cazul sifilisului terюiar - 6-9 mln U

 Bebzilpenicilinг 1 mlnU zilnic 10-14 zile.

 Bicillin-3 - se administreazг cоte 1,8mlnU sau Bicillini-5 - cоte 1,5 mln U de 2 ori
pe sгptгmоnг, cinci doze pentru curs оn cazul sifilisului primar єi 10 doze la
sifilisul secundar єi la cel latent recent.

Оn caz de alergie la penicilinг, poate fi utilizatг:

 Doxycyllini 0,1*2 pe zi, 14 zile.

 Tetracicllini 0,5*4 pe zi, 14 zile
 Eyitromycini 0,5*4 pe zi, 14 zile
 Azitbromycini 0,5 1 pe zi, 10 zile
 Ceftriaxoni 0,5 i/m*1 pe zi, 10 zile

Sifilis tardiv (> 1 an) sau cu duratг necunoscutг.

Se recomandг:

 Benzantbini benzilpenicillini (retarpen, penidural) - 2,4 mln i/m dezolvatг оn

soluюie de 2% de lidocainг, cоte 1,2 ml оn fiecare fesг оn prima ,a opta єi a
cincsprezecea zi de tratament.
 Procaini penicillini 600000 - 1000000U i/m zilnic, 17-21 zile sau 1,2 mln, 21
zile.
 Benzilpenicillini 1 mln, 21 zile.

Scheme alternative

 Doxycyllini 0,1-2 pe zi, 21-28 zile;

 Tetraciclini 0,5- 4 - 28 zile;
 Erytromycini 0,5-4 - 28 zile

Neurosifilis.

 Benzylpenicillini 12-24 mlnU i/v pe zi ( cоte 2-4 ml la fiecare 4 ore), 10-21 zile;
 Procaini penicillini 1,2-2,4 mlnU i/m, plus probenicidi 0,5*4 ori pe zi, 10-21 zile

Posibilitгюi de tratament pe durata sarcinii:

 Benzantbini penicillini 2,3mlnU i/m * 1 pe sгptгmоnг оn prima zi єi a opta zi de

tratament
 Procaini penicillini 600000 - 1200000U zilnic 10-14 zile

Scheme alternative:

 Azitbromycini 0,5 zilnic, 10 zile;

 Ceftriaxon 250-500000 U zilnic, 10 zile.

Toюi nou-nгscuюii de la mame seropozitive vor primi benzanthylpenicillini

50000U/kg masг i/m, indiferent de faptul dacг mama a urmat sau nu un tratament.

Tratamentul sifilisului congenital:

 Benzilpenicyllini 150000/kg masг, zilnic i/v divizatг оn 6 prize, 10-14 zile.

 Procaini penicillini 50000U/kg i/m, zinic 10-14 zile.
Monitorizarea continuг a pacienюilor trataюi.

Deєi penicillina este foarte eficientг, la 2-10% dintre pacienюi tratamentul poate fi
reluat.

Se considerг eєecuri terapeutice:

1) reapariюia manifestгrilor clinice;

2) Creєterea de patru ori a titrului testelor netreponemice;
3) menюinerea unui titru constant, ce nu s-a redus cel puюin de patru ori оn primele
trei luni єi de opt ori оn primele єase luni de tratament.

Nereuєita tratamentului, scheme de tratament suplimentar:

 Benzylpenicillini 1 mlnU la fiecare 4 ore i/m, 20zile;

 Benzantbin benzylpenicillini 2,4 mln оn prima, a opta єi a cincsprezecea zi de
tratament;
 Procain benzylpenicillini 1,2mlnU i/m*1 pe zi, 20 de zile;
 Ceftriaxon 1,0 i/m*1 pe zi.10 zile.

Monitorizarea clinicг se face:

1) la pacienюii cu sifilis recent ori congenital; lunar, оn primele 3 luni, apoi la 6,9 єi
12 luni de tratament
2) la pacienюii cu sifilis tardiv, timp de 24 de luni dupг tratament;
3) la pacienюii cu neurosifilis, minimum 36 luni, cu examinarea LCR la fiecare 6
luni;
4) contacюii pacienюilor cu sifilis vor fi examinaюi єi trataюi profilactic ca єi оn
cazurile sifilisului recent sau conform stadiului bolii.

Criteriile de tratament:

1) tratament adecvat;
2) dispariюia semnelor clinice;
4) normalizarea testelor serologice.

Gonoreea
Ea este o boalг infecюioasг produsг de Neisseria gonnorrheae (diplococ Gram
negativ) transmisг aproape exclusiv pe cale sexualг, care afecteazг mai mult mucoasa
uretrei, a endocerixului, a rectului, a laringelui єi conjunctivitг ocularг. Rгspоndirea
infecюiei poate afecta, de asemenea, endometrul, trompele uterine la femei prostata,
epidermisul єi veziculele la bгrbaюi. Este una din cele mai rгspоndita ITS, cu
perioada de incubaюie de 2-5 zile (1-14zile)
 Manifestгri clinice.

La bгrbaюi, infecюia gonococicг primarг afecteazг iniюial uretra єi apoi

organele genitale. De obicei, se manifestг prin simptoame acute: disurie, secreюii
mucopurulente din uretrг. Poate fi afectatг de asemenea uretra posterioarг, ceea ce
favorizeazг dezvoltarea prostatitei gonococice, caracterizatг prin dureri la urinare,
tenezme vezicale la sfоrєitul micюiunii, erecюii dureroase sau ejaculгri accidentale.
Epidermita gonococicг debuteazг de obicei brusc, оnsoюitг de febrг, frisoane, edem
scrotal unulateral, se poate conduce la obturarea canalului epididimal єi dezvoltarea
oligospermiei sau azospermiei.
Alte simptoame, оntоlnite la bгrbaюi оn cazul gonoreii, sоnt secreюiile din anus
єi durerile din regiunea perirectalг.
De asemenea se оntоlnesc єi forme asimptomatice de infectare a uretrei(оn 10%
dintre cazuri), a rectului (85%) sau a laringelui (90%).
Infecюia diseminatг este оnsoюitг de febrг, erupюii petehiale ori pustuloase pe
piele, artralgie asimetricг, artrite septice, оn cazuri foarte rare - de meningitг єi de
endocarditг.
La femei, de regulг , infecюia curge asimptomatic. Cel mai frecvent indiciu
оntоlnit este cervicita gonococicг, caracterizatг prin secreюii mucopurulente
abundente din cervix, colul fiind normal, hiperemiat sau edemaюiat. Apariєia
uretritei gonococice iniюiale poate fi оntоrziatг, deoarece partea ei anterioarг este
tapetatг cu epiteliu scuamos rezistent la infecюie. Оn cazul infecюiei, оn timpul
prestгrii, uretra eliminг secreюii purulente. Uretrita poate fi asimptomaticг sau
оnsoюitг de simptoame urinare.
Endometrita gonococicг este оntоlnitг оn 30% de cazuri. Infecюia ascendentг este
favorizatг de menstruaюie, avorturi, naєteri єi are urmгtoerele manifestгri clinice:
dureri, hipermenoree, menoragii. Este frecvent оntоlnitг єi salpingita gonococicг care
favorizeazг piosalpinxul. Оn cele mai dese cazuri, ea cauzeazг sterilitatea femininг.
Este caracterizatг prin dureri оn regiunea inferioarг a abdomenului, dureri la
palpaюia organelor genitale interne єi prin febrг.
Infecюia etse asimptomaticг; cervicite >50%; infectarea rectului > 85%; a laringelui
>90%.
La nou-nгscuюi, acet tip de infecюie provoacг conjunctivita purulentг.

Indicaюii pentru testare la gonoree:

 Simptome de disurie єi secreюii din uretrг;

 Secreюii mucopurulente din cervix;
 Partenerul sexual este infectat ci ITS sau are procese inflamatoare pelviene;
 Cercetate la solicitarea clientului;
 Orhoepididimita acutг;
 Inflamaюie pelvianг acutг;
 Conjunctivitг purulentг la nou-nгscuюi.
 Diagnostic de laborator

Diagnosticul poate fi confirmat оn urma identificгrii agentului patogen -

N.gonnorreae. La bгrbaюi materialul patologic este recoltat din picгtura matinalг sau
prin fibrosajul intrauteral, din faringe, din rect, din sedimentul urinei sau masоnd
prostata. La femei materialul patologic este colectat din din canalul cervical, din
glandele Bartholin, uretrг, rect sau faringe.
Produsul recoltat va fi examinat dupг urmгtoarele metode:
Оn frotiu colorat, dupг Gram, - se depisteazг diplococii intracelulari (оn leucocite
neutrofile) Gram negativ;
Imunofluorescenюг - tehnica costisitoare, dar care permite depistarea gonococilor
chiar єi оn cantitгюi mici;
Culturalг - o metodг sigurг de diagnostic;
Metoda de polimerizare оn lanю - una costisitoare, dar foarte eficientг, mai ales оn
cazul pacienюilor asimptomatici.

Tratament

N.gonnorrheae este rezistentг la multe antibiotice оn special la penicilinг, tetracicline

si chinoline.

Indicaюii pentru prescripюia tratamentului antibacterial:

 Depistarea prin metoda de laborator a N. gonnorrheae;

 Indicaюii epidemiologice - parametrul sexual poate avea gonoree atunci cоnd
secreюiile mucopurulente sоnt eliminate din cervix (la femei), iar testele de
laborator sоnt negative. Оn asemenea cazuri, se prescrie un tratament antibacterial
оmpotriva gonoreei єi chlamydiei.
Scheme de tratament;
 ceftriaxon 250mg*1 i/m, dozг unicг;
 cefexime 400mg per os , dozг unicг;
 ciprofloxacinг 500 mg/zi, dozг unicг;
 ofloxacinг 4000mg/zi, dozг unicг;
 azitbromycinг 1,0,dozг unicг;
 spectinomycinг 2gr i/m, dozг unicг;

Pentru bolnavii de gonoree este specificг asociaюia cu infecюia chlamidiinicг, prin

urmare, este necesar sг se administreze un tratament antichlamidiinic.

Scheme alternative:

 Tratamentul cu penicilinг sete prescris doar atunci cоnd este probatг

sensibilitatea gonococului la grupa penicilinei.
 Tratamentul cu preparate din grupa cefalosporinelor este eficient оn dozг unicг,
deєi existг puюine date clinice despre asemenea preparate.
 Situaюii speciale

Sarcina єi lactaюia.

 ceftriaxon250mg*1 i/m, dozг unicг;

 spectinomycinг 2gr i/m, dozг unicг;
 amoxycilini 2,0 ori3,0g per oral. dozг unicг.

Femeilor оnsгrcinate, precum юi celor care alapteazг copilul, nu le sоnt administrate

flochinolone єi tetracicline.

Forme diseminate:

Se va efectua оn condiюii de staюionar, iar conduita va depinde de caracterul

afecюiunii.

Preparatele de elecюiune:

 ceftriaxon 250mg i/m ori intravenos, la fiecare 24 ore;

 cefataxim 1,0 i/v, la fiecare 8 ore.

Scheme alternative:

 Kanamycini 1 ml U i/m * 2/zi

 ciprofloxacinг 500 mg i/v * 2/zi
 srteptomycini 2,0 i/v * 2/zi.

Tratamentul se va efctua dupг 24 - 48 de ore de la dispariюia semnelor clinice. Оn caz

de necesitate, tratamentul va fi continuat, folosindu-se unul dintre urmгtoarele preparate:

 Ciprofloxacinг 500 mg * 2/zi.

 Ofloxacinг 400mg *2/zi
 Lomefloxacini 400 mg*2/zi.
 Doxycyllini 0,1g*2/zi

Tratamentul gonoblenoreei la nou-nгscuюi.

 ceftriaxon 25-50 mg/kg masг, dar nu mai mult de 125mg i/m ori i/v Sau
 cefataxim 100mg/kg //i/m.
 Prelucrarea sistematicг a conjunctivei cu ser fiziologic.

Conduita partenerilor sexuali.

 Partenerii sexuali, de asemenea, vor urma un tratament antigonoree єi
antichlamydia.
 Оn lista pacienюilor ce necesitг tratament vor fi incluse toate persoanele cu
manifestгri clinice ale gonoreei, precum єi toюi partenerii sexuali din ultimele
14 zile. Оn formele asimptomatice, vor fi trataюi єi partenerii din ultimele 90 de
zile.
 Este recomandatг testarea copiilor, mamele cгrora sоnt bolnave de gonoree.

Schemele de tratament sоnt aceleaєi ca єi оn cazul gonoreei acute.

 Este recomandatг efectuarea a cel puюin unui test de control dupг o sгptгmоnг
de la оncheierea tratamentului pentru a verifica eficienюa terapiei
antibacteriene.
 Este considerat eficient tratamentul оn urma cгruia au dispгrut toate
manifestгrile clinice ale infecюiei, iar testele de laborator la gonoree sоnt
negative. Gonoreea depistatг dupг tratament, prezintг, de cele mai dese ori, o
reinfectare.

Trihomoniaza

 Este o boalг parazitarг a tractului urogenital inferior, produsг de Trihomonus

vaginali, ce se transmite pe cale sexualг. Locurile tipice ale trihomonadelor sоnt
uretra єi vaginul (la femei) єi uretra (la bгrbaюi), acestea fiind una din cauzele
uretritelor negonococice.
  Este o boalг rгspоnditг оn rоndul femeilor.
 La bгrbaюi ea decurge оn mod asimptomatic.
 Manifestгrile clinice, оnregistrate la femei sunt: vulvo - vaginitг, hiperemia,
edemul vulvei, al vaginului, hiperemie al exocolului, secreюiile purulente єi
spumoase din vagin de culoare gгlbui - verzuie, cu miros neplгcut. Pot fi
afectate, de asemenea, glandele bartholin, provocоnd, astfel, abcesul lor.
 Afecюiunea uretrei este оnsoюitг, de regulг, de simptome de disurie.
 La bгrbaюi, manifestгrile clinice constau din: uretritг (secreюie neоnsemnatг din
uretrг), clarг, rareori purulentг; simptoame moderate de disurie; balanopostitг
(pot apгrea eroziuni dureoase ale glandului єi prepuюiului). Ocazional
trihomoniaza poate provoca prostatita єi epididimita.

Metode de diagnostic:

Microscopie directг - microscopia preparatului nativ(o picгturг de secreюie,

amestecatг cu ser fiziologic, ce urmeazг sг fie examinatг la microscop), microscopia
frotiului colorat Giemsa, Leishman, Papanicolau;
Metoda culturalг care se efectueazг pe mediul Feinberg-Whittington. Este mai
sensibilг decоt microscopia directг єi este recomandatг, оn special, bгrbaюilor.

Tratament.

 Tinidazol (fazigyn)2,0g, dozо micг;

 Metronidazol 2,0g dozг micг.

Scheme alternative:

 Metronidazol 500mg*2/zi - 7 zile;

 Ornidazol (Tiberal) 500mg*2/zi - 7 zile
 Naxogin 500 * 2/zi - 7 zile.

Forme complicate:

 Tinidazol 2g * 1 pe zi, doza totalг 6,0g

 Metronidazol 500mg*4, zilnic, 3 zile;
 Tratament local cu ovule ce conюin metronidazol оn dozг de 500mg*1, pe zi.
 Ovule cu Ornidazol 500mg*1 pe zi, 3-6zile;
Dupг 14-16 sгptгmоni de sarcinг, femeilor gravide le poate fi prescris tratament cu
metranidazol 2g, dozг unicг.

Tratamentul copiilor (1-5ani) se efectueazг cu metranidazol 250mg, cоte 1/3

comprimatг, de 3 ori pe zi -7 zile.
Pentru copiii de 6-10 ani, la fel, este recomandat metronidazolul 250mg, cоte 1/2
comprimatг, de 3 ori pe zi - 7zile.
Оn caz de necesitate, vor fi trataюi єi partenerii sexuali.
 Єancrul moale.

Єancrul moale este o infecюie bacterianг, produsг de haemophilus ducreyi, numit

streptobacil negativ. Apar ulceraюii genitale оnsoюite de adenopatie regionalг
inflamatorie. Infecюia este rгspоnditг mai mult оn regiunile tropice єi оn subtropice.
Оn ultimii ani, au оnceput sг fie оnregistrate tot mai multe cazuri de acest tip de
infecюie єi оn Europa. Este cel mai des оntоlnitг la bгrbaюi. Setransmite pe cale
sexualг, perioada de incubaюie fiind 3-5 zile.

Manifestгri clinice

 Primul simptom este formarea unei papule eritematoase care trece оn ulcerare
dolorг, cu diametrul de 1-2cm, cu margini rufoase, cu centrul acoperit cu
exudat єi fiind fгrг induraюie.
 Ulceraюia se localizeazг: la bгrbaюi, de obicei, pe prepuю ori pe teaca
penisului, iar la femei - pe labiile mari, оn regiunea perianalг sau pe comisura
posterioarг.
 La 1-2 sгptгmоni de la ulceraюie, apare adenopatia regionalг. Acest caracter
cronic, se vindecг оntr-un timp оndelungat єi formeazг fistule єi cicatrici
fibroase.

Diagnostic.

1) frotiu obюinut prin puncte (aspiraюie din ranг), colorat dupг Gram, metodг
eficientг оn 50% dintre cazuri;
2) cultura pe medii selective (la 33% єi atmosferг umedг), metoda dificilг din punct
de vedere tehnic, eficientг оn 55% dintre cazuri.
3) biopsia ulceraюiei, aplicatг foarte rar.

Tratament

 Azitbromycinum 1,0, oral, dozг unicг;

 Ceftriaxonum 250 mg, i/m, dozг unicг;
 Ciprofloxacinum 500mg, oral,de 2 ori pe zi, 3 zile;
 Eritromycini 500mg, oral, de 4 ori pe zi, 7 zile.

Tratamentul local nu este specific. Plaga poate fi spгlatг cu soluюie salinг. Nodulii
fluctuanюi pot fi aspiraюi, pentru a evita formarea fistulelor. Este contraindicatг incizia
ganglionilor fluctuanюi, pentru cг aceєtia pot forma fistule.

Chlamydia trahomatis.
 Este o boalг infecюioasг, produsг de Chlamydia trahomatis, care este un parazit
intracelular, ce conюine ambele tipuri de acizi nucleici.
 Are o rгspоndire sporadicг оn toatг lumea.
  Se transmite pa cale sexualг.
 Perioada de incubaюie este de 3-30 de zile.
 Omul este singura gazdг naturalг a Chlamydia trahomatis.
 Se vizualizeazг prin coloraюie Giemsa.
 Chlamydiile nu penetreazг pielea sau mucoasa intactг. Poarta de intrare poate fi
chiar єi o leziune micг.
 Chlamydia trahomatis are 15 serotipuri. Tipurile A, B єi C produc trahomul,
tipurile D-K produc chlamidiaza urogenitalг. Ambele tipuri afecteazг uretra,
cervixul, endometrul єi mucoasa trompelor uterine. Tipurile L1, L2, L3 afecteazг
юesutul limfatic єi provoacг apariюia limfogranulomatozei.

Manifestгri clinice

Chlamidiaza urogenitalг nu are manifestгri clinice specifice. De obicei, infecюia

decurge asimptomatic sau are manifestгri clinice nesemnificative. Focarul primar de
infecюie se aflг оn uretrг, la bгrbaюi, єi оn canalul cervical, la femei. Chlamydia
trahomatis
poate afecta єi alte zone tapetate cu epiteliu cilindric; faringele, rectul, bursele sinoviale,
conjunctivita ocularг.
La bгrbaюi, sоnt оnregistrate urmгtoarele manifestгri clinice: uretrita, epididimita єi
prostatita. Оn cazul femeilor: salpingitг, ooforita, pelvinoperitonita. Studiile au arгtat cг
70% din cazuri de sterilitate tubarг sоnt cauzate de chlamydia trahomatis, care provoacг
procese autoimune оn organele pelviene. Perioada de incubaюie este de 10-14zile, dupг
care, la bгrbaюi, apare o secreюie mucoasг sau mucopurulentг ne abundentг din uretrг, iar
la femei - din cervix.
Оn cazul limfogranulomatozei apare o eroziune de 5-8mm, de culoare roz - roєie, cu
bazг moale, suprafaюa netedг, ne dureroasг, ce se vindecг fгrг cicatrizare. De obicei, este
neobservatг. Mai tоrziu poate apгrea adenopatia regionalг, unilateralг (оn o treime din
cazuri - bilateralг), inflamatorie la palpaюie, ce se situiazг pe ambele pгrюi ale
ligamentului inghinal. Regreseazг spontan, оn 8-12 sгptгmоni.

Diagnostic.

Detectarea agentului patogen.

Metoda culturalг: Chlamidiile se cultivг doar pe culturi de юesuturi ori pe embrionar,

metodг cu sensibilitate оnaltг, dar costisitoare єi aplicatг foarte rar.
Imunofloriscenюa: depistarea antigenului direct prin tratarea cu anticorpi
antichlamidia a frotiurilor din cervix, uretrг, biopsie ganglionarг. Sensibilitatea єi
specificitatea юesutului este mai micг decоt la metoda culturalг, dar, оn schimb, indicг
direct prezenюa antigenului. Eficienюa metodei depinde mult de abilitгюile profesionale
ale persoanei care o aplicг(50-95%)
Reacюiile de polimerizare sunt bazate pe depistarea ADN-ului chlamidia. Cele mai
sensibile єi specifice metode de diagnostic sоnt de 93-100%.
Reacюiile ELISA, adicг cele de imunofloriscenюг, bazate pe depistarea anticorpilor
antichlamidia Ig M єi IgG, sоnt mai puюin specifice єi mai puюin sensibile faюг de
celelalte metode. Este puюin utilizatг оn югrile dezvoltate (informativitatea metodei fiind
de 70-75%)
 Testele de control se efectueazг cu ajutorul metodei culturale, peste 10-14 zile de la
tratament. Оn cazul utilizгrii metodei imunofloriscente єi a RPL, LCR, testele de control
se fac peste 3-4 sгptгmоni de la оncheierea tratamentului.
Оn cazul оn care testele sоnt pozitive, este indicatг prescrierea unui tratament repetat.

Tratament.

Scheme recomandate:

 Doxycillinum 0,1*2/zi - 7 zile.

 Eritromycimi 0,5*4/zi - 7 zile.
 Azithromycinum 1,0,dozг unicг

Scheme alternative:

 Ofloxacinum 300mg* 2/zi - 7 zile

 Amoxycillinum 500mg* 3/zi - 7 zile
 Tetracyclinum 500mg* 4/zi - 7 zile.

Tratamentul gravidelor:

 Erytromycinum 500mg 4/zi - 7zile

 Amoxycillinum 500mg* 3/zi - 7 zile

Femeilor оnsгrcinate nu le poate fi prescris tratamentul cu doxycilinum.Оncг nu a

fost demonstratг inofensivitatea tratamentului cu azithromycinum, pe perioada
sarcinii.

Tratamentul infecюiei Chlamidiei trahomatis la nou-nгscuюi

 Erytromycinum 50 mg/kg masг, zilnic, divizatг оn 4 prize, 14 zile.

Limfogranuloma venerianг:
 Doxycycllinum 100mg* 2/zi - 14 zile
 Erytromycinum 500mg 4/zi - 14 zile
 Tetracyclinum 500mg* 4/zi - 14 zile

Granulomul inghinal.
 Maladia este cauzatг de Klebsiella granulomatis, un bacil Gram negativ ce se
decoloreazг bipolar. Testele tisulare conюin incluziuni intracitoplasmatice (corpii
Donovan) vizibili оn urma coloraюiei Wright.
Infecюia este rгspоnditг оn югrile tropicale єi subtropicale.
Perioada de incubaюie variazг de le 9 la 50 de zile.

Manifestгri clinice

Оncepe cu o papulг sau cu un nodul subcutanat ce erodeazг єi provoacг o

ulceraюie bine delimitatг, nedureroasг. Ulceraюia se extinde periferic. Zonele de
elecюiune sоnt labiile mari, perineul, pubisul, prepuюiul, regiunea inghinalг єi
perianalг. Leziunile, de obicei, nu sоnt оnsoюite de limfoadenopatie.

Diagnostic

Depistarea corpilor Donovan оn plagг.

Tratament

 Doxycycllinum 100mg* 2/zi, cel puюin 3 sгptгmоni

 Erytromycinum 500mg 4/zi, 3 sгptгmоni
 Tetracyclinum 500mg* 4/zi, 3 sгptгmоni
 Azithromycinum 1,0*1 оn prima zi, dupг care cоte 500mg zilnic.

Pacientul trebuie sг urmeze tratamentul pоnг cоnd dispar manifestгrile clinice.

Vaginita bacterianг
 Caracteristici

Este o boalг frecvent оntоlnitг la femeile de vоrstг reproductivг. Оn 20-30%

dintre cazuri este provocatг de o serie de agenюi condiюionat-patogeni anaerobi, cum
ar fi :gardnerrela vaginalis, corynebacteriae, mobiluncus spp., bacterioiddes spp.,
mycoplasma hominis. Оn cazurile de dereglare a biocenozei vaginului, scade brusc
cantitatea de lactobacterii єi, respectiv, se creeazг un mediu favorabil dezvoltгrii
florei condiюionat patogene, care єi provoacг aceastг maladie.
Dezvoltarea vaginozei bacteriene poate fi favorizatг de anumiюi factori endogeni
(schimbгri hormonale, scгderea imunitгюii, dereglarea biocenizei intestinului) єi
exogeni (duє vaginal frecvent, lengerie sinteticг, absorbante aromatizate, noi
parteneri sexuali, tratament antibacterial, administrare de imunosupresoare, de
preparate hormonale, utilizarea DIU). Оncг nu existг dovezi cг aceastг infecюie se
transmite pe cale sexualг.
Simptoamele vaginitei bacteriene constau оn inflamaюia moderatг a mucoasei
vaginale, prurit vaginal, scurgeri genitale moderate cu miros specific.

Diagnostic.

 Diagnosticul se stabileєte оn funcюie de urmгtoarele criterii:

 Prezenюa eliminгrilor vaginale omogene, cu ascpect lгptos єi cu miros
specific, cu PH vaginal>4,5:
 Atunci cоnd testul cu KON 10% este pozitiv, apare miros de peєte la
turnarea soluюiei peste frotiul nativ;
 Prezenюa оn frotiu a celulelor - cheie,
 Vaginita bacterianг poate fi depistatг, utilizоnd metoda culturalг.

Tratament.

 Metronidazolum 500mg*2/zi - 7 zile sau Metronidazolum 2,0 oral, dozг unicг.

 Clindamycinum300mg * 2/zi - 7 zile.

Tratament local

 Aplicarea cremei vaginale de clindamycinum 2% (5g) pe noapte, intravaginal, 7

zile;
 Metronidazolum 0,75% (5g), intravaginal, de 2 ori pe zi, 5 zile
 Ovule vaginale cu metronidazolum 500mg, de 2 ori pe zi, 5 zile.

Candidoza vagunalг.
Caracteristici
  Candidoza urogenitalг este o problemг medico socialг actualг.
 Este o infecюie ce cuprinde, оn special, pielea , mucoasele єi anumite organe
interne єi este cauzatг de levuri aparюinоnd genului Candida, mai ales Candida
albicans (оn 90% de cazuri), Candida glabratг (5-10%) єi Candida tropicalis
(3-5%).
 Este o infecюie condiюionatг patogenг, dezvoltarea ei fiind оnfluenюatг atоt
de factori endogeni (dereglоri endocrine, imunodeficienюг, schimbгri reactive
оn organism, avitaminoze - A, B6, C ) єi de factori externi (utilizare de
contraceptive hormonale, imunosupresoare, tratament cu raze, regim alimentar
bogat оn glucide).
 Оn prezent, nu existг o clasificare tipicг a candidozei.
 Sоnt totuєi,evidenюiate douг forme de candidozг; acutг єi cronicг recidivantг.

Candidoza este caracterizatг prin: secreюii caseoase ambundente alb-gгlbui ce aderг la

pereюii vaginului; mucoasa vaginului este hiperemiatг, edemaюiatг; pH vaginului este
acid; uretritг, balanopostitг, balanitг cu erupюii eritrematoase, acoperite cu un strat alb-
cenuєiu (la bгrbaюi). Acest tip de infecюie are urmгtoarele simptoame; prurit genital,
disurie, dureri оn regiunea organelor genitale externe.

Afecюiunea poate fi diagnosticatг prin microscopia frotiurilor native єi colorate,

precum єi cu ajutorul metodei culturale.

Tratament

Candidoza acutг

 Gino-travogenum 0,6 ovule vaginale, dozг unicг;

 Clotrimazolum, pastile vaginale de 0,1 sau 0,2;
 Miconazolum, ovule vaginale 0,1g, timp de 3-5zile;
 Econazol (Gino-pevaryl)150mg pe zi - 3 zile;
 Natamycini (Pimafucinum), ovule 0,1g, cremг2%, se administreazг 7-10 zile;
 Nistatinum 500000U * 2/zi - 7 zile.
Tratamentul local se efectueazг prin inserюia intravaginalг a cremelor єi a ovulelor
sau prin aplicarea pe mucoase єi piele, timp de 3-7 zile.
Candidoza cronicг recidivantг
 Orungal (intraconazol) - 0,1 cоte 2 capsule, dozг unicг sau 1 capsulг de 2 ori pe
zi, timp de 3 zile.
 Fluconazol (capsule 0,15; 0,1; 0,05), dozг unicг, 150mg;
 Natamycinum 0,1g * 4/zi, 7-12 zile;
 Nistatinг 1000000U * 4-8 ori pe zi - 14 zile.
La femeile оnsгrcinate se administreazг un tratament local, cu preparate de
natamycinum, isoconazolum, clotrimazolum.

Herpesul genital
 Caracteristici

 Herpesul este, astгzi, cea mai rгspоnditг infecюie оn rоndul celor virale.
 Mai mult de 90% din populaюia globului pгmоntesc este purtгroare avirusului
herpes simplex 1 єi doar 20% poate avea manifestгri clinice.
 Virusul HS cuprinde, de cele mai multe ori, pelea єi mucoasele (оn special
zona facialг єi organele genitale), dar mai poate afecta sistemul nervos central
єi conjunctivita ocularг. Оn cazuri rare, VHS 1 se localizeazг pe organele
genitale.
 Altг formг a virusului - VHS II - afecteazг organele genitale, el fiind contactat
pe cale sexualг sau оn timpul naєterii.
 Transmiterea virusului are loc prin contact direct cu leziunile sau secreюiile
infectate.
 Eliminarea asimptomaticг de virus (70%) duce, la fel, la rгspоndirea infecюiei.
 Femeile sоnt cele care, la infecюia primarг cu herpes, suportг manifestгri
clinice serioase. Acestea se manifestг, de regulг, printr-o dureroasг vulvo-
vaginitг acutг sau prurit genital.
 Pe mucoasa vulvarг pot sг aparг buchete de vezicule єi de eroziuni policiclice,
unele aftoide, ce invadeazг colul єi vaginul. Erupюia este оnsoюitг de
adenopatie inghinalг, disurie. Vindecarea spontanг dureazг trei sгptгmоni.
 La bгrbaюi, infecюia primarг este mai puюin severг єi are aceleaєi manifestгri
clinice оn cazul ambelor tipuri de virus Оn jumгtate dintre cazuri, herpesul
primar poate fi ne observat.
 Оn majoritatea statelor dezvoltate, herpesul genital recurens este cea mai
frecventг cauzг a ulceraюiilor genitale. herpesul poate recidiva оn acelaєi loc,
motivele fiind: depresia imunitarг, alte infecюii prezente оn organism, stresul,
imunosupresoarele, menstruaюia, subnutriюia, raporturile sexuale.
 De cele mai multe ori, reluarea infecюiei este caracteristicг VHS II.
 Simptoamele recurentului ar fi urmгtoarele: senzaюiile de arsurг єi pruritul,
urmate la scurt timp de apariюia unei plгgi eritematoase, pe suprafaюa cгreia
apar оn doar cоteva ore vezicule grupate ce se crustificг, dupг care se vindecг.
 Herpesul genital pe durata sarcinii poate fi cauza unei infecюii grave a nou-
nгscutului, cum ar fi pneumonia herpeticг, ce poate fi contractatг оn timpul
naєterii єi care pune оn pericol viaюa copilului.

Diagnostic.

Diagnostic paraclinic: tabloul clinic al herpesului este foarte specific, testele de

laborator fiind justificate doar оn anumite cazuri de herpes atipic.

Metode de laborator.
 Citodiagnostic, efect citopatogen, specific virusurilor herpetice: edem celular єi
celule multe nucleate, cu incluziuni eozinofilice intracelulare;
 Imunofloriscenюa, adica determinarea antigenelor virale cu ajutorul anticorpilor,
este rapidг, eficientг єi permite diferenюierea viruєilor VHS I, VHS II єi
varicocelozosterian;
 Microscopia electronicг, metodг rapidг, costisitoare, care nu diferenюiazг tipurile
de virusuri;
 Culturalг, creєterea єi identificarea viruєilor pe culturi celulare;
 Serologicг, depistarea anticorpilor antiherpetici prin reacюie de
imunoflorescenюг, nu face deosebire dintre tipurile I єi II. Serologia clasicг nu
este de ajutor оn cazul herpesului recidivant.

Reacюiile serologice, Western blot єi ELISA, au o valoare diagnosticг

superioarг celor clasice. Testele pentru depistarea VHS I nu sоnt prea diferite faюг
de cele VHS II, care au o sensibilitate оnaltг. Nu a fost probatг оncг necesitatea єi
eficienюa testгrii pacienюilor cu ITS єi a gravidelor cu ajutorul metodei serologice
Depistarea unei infecюii cronice asimptomatice, prin metode de laborator, poate
avea un impact psihologic negativ asupra pacientului.

Tratament.

Pentru prescrierea tratamentului оn cazul unui herpes primar este suficientг doar o
clinicг, fгrг confirmare de laborator.

 Acyclovir 400 mg *2 ori pe zi, 5-10 zile.;

 Famciclovir 500 mg * 2/zi, 5-10 zile;
 Valacyclovir 1,0*2/zinic,5-10 zile.

Tratament de supresiune:

 Acyclovir 400-800 mg, de 2-3ori pe zi, zilnic;

 Famciclovir 500 mg * 2/zi, zinic;
 Valacyclovir * 2/zi, zinic;

Partenerii sexuali care au forme asimptomatice vor fi testгri pe cale serologicг єi

оn caz de necesitate vor fi supuєi tratamentului.
Se recomandг, de asemenea, tratament local, prin aplicare a unui unghuent de
acyclovir de 5%, extern, de 5 ori pe zi.
Оn cazul femeilor gravide, se utilizeazг acyclovir-ul оn doze standard. Dacг оn
ultimele patru sгptгmоni pоnг la naєtere a fost descoperit un herpes primar, medicii
ar trebui sг aplice cezariana, astfel fiind evitatг contaminarea nou-nгscutului. Оn
restul cazurilor, este recomandatг naєterea naturalг.

Infecюii genitale cu papilomovirusuri umane.

 Caracteristici.

 Papilomovirusurile umane sоnt ADN-virusuri, capabile sг producг

proliferarea celulelor epiteliale scuamoase ale pielii єi ale mucoaselor.
 Din cele 80 de tipuri de virusuri PVU, 45 pot afecta mucoasa organelor
genitale єi se transmit pe cale sexualг.

Epidemiologie: circa 30-50% din populaюia adultг este contaminatг cu VPU, оn doar
1-2% dintre cei contaminaюi au leziuni clinic vizibile.

 Deocamdatг, singura cale probatг de transmitere a acestor virusuri este cea

sexualг.
 Comtaminarea dela mamг la nou - nгscut este оntоlnitг foarte rar.

Manifestгri clinice

Condiloame ano-genitale.

 Condiloame acuminate care afecteazг mucoasa genitalг єi zona perigenitalг. Pe

mucoase apar mici formaюiuni papiloase roz - roєietice , nekeratozice, care,
datoritг maceraюiei, capгtг un aspect albicios, cresc progresiv оn numгr єi
dimensiuni, cгpгtоnd aspect de conopidг. Se localizeazг оn zonele de fricюiune
coitalг maximг. Se pot rгspоndi єi perianal. ele pot evolua spontan, dar
recidiveazг frecvent.
 Condiloamele plane ale colului uterin prezintг o formг aparte de condiloame
genitale, care afecteazг colul uterin. Sоnt dificil de observat, vizualizarea lor fiind
posibilг оn urma aplicгrii acidului acetic de 5%. Au un potenюial oncogen о 30-
50% dintre cazuri (vezi cancerul de col). dintre displaziile cervicale, se asociazг
cu infecюiile cu VPU, aproximativ 10% evoluоnd spre cancinom invaziv.
 Papiloza bowenoidг - leziuni papiloase multicentrice, izolate, de culoare zozг,
violacee sau brunг, au suprafaюa netedг, uneori leucocheratinizatг, sоnt specifice
printr-o dezorganizare arhitectualг, cu potenюial oncogenic sporit
 Condiloma gigantг(Buschke - Lowwenstein) prezintг o formг tumoralг agresivг,
care stimuleazг epiteliomul invaziv. De regulг, tumoarea este benignг єi nu
metaplazeazг.

Diagnostic paraclinic

Este recomandatг prelucrarea condiloamelor cu acid acetic de 5%. Dupг aplicarea

lui, condiloamele albe pentru cоteva minute. Оn puюine cazuri, este necesarг
aplicarea colposcoei. Examenul histopatologic este util pentru observarea
schimbгrilor citipatolodice, caracteristice unor tipuri de VPU.
Diagnosticul virusologic se bazeazг pe tehnici biochimice єi pe analiza mo,ecularг
a ADN-ului viral. Acest test permite depistarea tipurilor oncogene de VPU.

Tratament
 Tratamentul presupune distrugerea condiloamelor prin diferite metode.

 Aplicaюii pe condiloame cu soluюie de podophilotoximun de 0,5% sau

podophilini 10-25%, se aplicг de douг ori pe zi, 3 zile consecutiv, dupг care
urmeazг o pauzг de 3 zile. tratamentul dureazг 4-6 sгptгmоni.
 5-floururacyllinum unguent, aplicat pe condiloame zilnic, timp de 7-8 sгptгmоni.
 Immiquimod de 5% se aplicг seara, 3 zile pe sгptгmоnг, pоnг la dispariюia
condiloamelor. Acest preparat stimuleazг procesele antivirale єi antitumorale.

Tratament chirurgical constоnd оn юnlгturarea condiloamelor cu bisturiul sau cu

foarfecele, dupг care urmeazг criodistrucюia cu azot lichid, protoxid de azot, dioxid
de carbon aplicоndu-se pe leziune pentru a o suprima, prin citoliza indusг. Acidul
trichloracetic de 80-90% se utilizeazг cu precauюie.

Electrocoagularea єi fotovolatilizarea cu Laser CO - aceastг metodг solicitг mari

precauюii, pentru a putea evita unele necrozii adоnci. Poate fi utilizatг pentru
gravide.

Fiziologia organelor genitale feminine

Caracteristici generale.

Fiziologia organelor genitale feminine are douг componente, hormonalг єi reproductivг

Оn organismul feminin au loc modificгri clinice(ciclul menstrual) ce sоnt rezultatul
influenюii hormonilor sistemului hipotalamo-hipofizar asupra ovarelor. Aceєtia din urmг ,
la rоndul lor, secretг hormoni sexuali, numai estrogeni єi progesteron, care produc
modificгri оn sistemul genital єi оn оntreg organismul.
Durata medie a ciclului menstrual este de 28 de zile. Ea este determinatг ereditar, de
aceea variazг de la 21 la 35de zile. Prima menstruaюie, numitг menarba, apare la vоrsta
de 10-16 ani. Menstruaюiile devin regulate оn urmгtoarele 6-12 luni dupг primul ciclu
menstrual.
Hormonii hipotalamici, numiюi liberini, traverseazг axonii neuronilor
neurosecretori, ajung оn hipofiza anterioarг (adenihipofiza) єi stimuleazг producerea de
hormoni foliculostimulent єi de hormon luteinizant, aceєtea din urmг determinоnd
funcюia de reproducere a femeii. Alюi hormoni stimulatori produєi de nipotalamus sоnt:
tyrotropin, corticotropin, de creєtere, prolactin, melanocit.
Hipotalamusul eliminг єi hormoni inhibitori, numiюi єi strгtini. secreюia de hormoni
liberini este pulsatilг, la fiecare 90min., оn fazг folicularг precoce, apoi la fiecare 50 min.,
la finele acestei faze. Оn faza lutealг , eliminarea de hormoni luterini are loc la fiecare 2-
4ore.
Hormonii hipofizari

Lobul anterior al hipofizei, numit єi adenohifopizг, secretг:

 gonadotropinele єi hormonul luteinizant (LH);

 hormonul tireostimulent;
 hormonul de creєtere;
 prolactinг;
 hormonul adenocorticotrop;
 hormonul stimulent al melanocitelor.

Lobul posterior al hipofizei secretг

 oxitocina;
 hormonul antidiuretic.

Hormonul foliculo - stimulent este responsabil de creєterea єi maturizarea

foliculului, de proliferarea celulelor membranei granuloase єi de producerea
lichidului folicular, adica de secrюia estrogenului.
Hormonul luteinizant este responsabil de ovulaюie, de formarea єi funcюionarea
corpului galben єi, deci, de secreюia progesteronului.

Prolactina participг la maturizarea foliculului, a ovulului єi la formarea corpului

galben, iar dupг naєtere - la reproducerea de lapte. Un conюinut mai оnalt de
prolactinг оnhibг ovulaюia.
Celulele hupotalamusului integreazг informaюia venitг din mediul intern єi din
cel extern, recepюionatг din diferite regiuni ale sistemului nervos central. Astfel,
hipotalamusul este cel care, pe durata ciclului menstrual, creazг starea de foami єi de
stres. Tot hipotalamusul este cel care determinг comportamentul sexual, temperatura
corpului, cantitatea de alimente єi de apг consumatг.
 Ciclul ovarian este оnfluenюat de acюiunea gonadotropinelor єi conюine trei
faze:

1. de dezvoltare a foliculului, numitг єi faza folicularг

2. ovulaюia
3. formarea єi dezvoltarea corpului galben, numitг єi faza lutealг

Faza folicularг

Faza folicularг este determinatг de acюiunea hormonului foliculo - stimulent asupra

receptorilor situaюi pe ovar. Оn primele 4 zile ale ciclului ovarian are loc "recrutarea"
foliculilor ( circa 1000 de foliculi primordiali), dintre care оn urmгtoarele trei zile va fi
ales unul dominant, ce va ajunge la maturizare оn ziua a 13-14 a ciclului menstrual. Restul
foliculilor "recrutaюi" se vor atrofia. Оn perioada de maturizare a foliculului dominant se
prolifereazг granuloza, se maturizeazг ovulul, se acumuleazг lichidul folicular єi se produc
estrogeni. Sinteza estrogenului are loc оn urma aromatizгrii adenostendionului, produs de
teacг internг a ovarului. Pe mгsurг ce cantitatea estrogenului creєte, secreюia de HSF se
diminueazг. Spre sfоrєitul fazei foliculare, оncepe secreюia de HL, care produce
luteinizarea granuloasei єi provoacг secreюia crescutг de progesteron.

Ovulaюia

Ovulaюia este urmatг de ruptura foliculului matur єi de expulzarea ovulului din

folicul.
Ovulaюia are loc la circa 12-14 zile оnainte de urmгtoarea menstruaюie єi este
determinatг de nivelul оnalt de HFS єi de HL. Deci, durata ciclului menstrual depinde de
faza folicularг, cea lutealг fiind una єi aceiaєi - de 12-14 zile.

Faza lutealг

Оn cavitatea fostului folicul se acumuleazг sоnge єi limfг. Celulele granuloase

luteinizate se hipertrofiazг єi produc progesteron оn cantitгюi sporite. Оn prima jumгtate
a fazei luteale, concomitent cu creєterea treptatг a progesteronului, se mгreєte єi secreюia
de estrogen. Treptat , corpul galben este vascularizat. Producerea maximг de progesteron
are loc оn zilele 21-23 dupг ovulaюie, dupг care cantitatea lui оncepe sг scadг.

Ciclul uterin.

Оn evoluюia ciclului uterin pot fi evidenюiate patru faze:

A. de regenerare
B. proliferativг
C. secretorie
D. de descuamare.
 A. Faza de regenerare

Fiecare ciclu menstrual se finalizeazг cu necrotizarea, descuamarea єi eliminarea

din uter a stratului funcюional al endometrului ca urmare a reducerii cantitгюii de estrogen
єi de progesteron. Dupг eliminarea stratului funcюional, epiteliul din regiunea glandelor
situate оn stratul bazal al endometrului va acoperi treptat toatг suprafaюa internг a
uterului. Оn acelaєi timp va avea loc єi revascularizarea endometrului. Faza de regenerare
оncepe оn ziua a doua a menstruaєiei єi are loc aproape concomitent cu cea de
descuamare. Din acest motiv, оn ciclul uterin sоnt evidenюiate doar trei faze.

B. Faza proliferativг.

Оntr-un ciclu de 28 de zile, aceastг fazг are loc оn zilele 5-14 ale ciclului. Pe durata
fazei date, creєte єi оngroaєг stratul funcюional al endometrului. Schimbarea are loc sub
influenюa estrogenilor. dupг regenerarea epiteliului єi aglandelor (la inceputul fazei sоnt
rare єi rectilinii), sporeєte numгrul lor, se оntоlnesc celulele endometrului, cresc arteriolele
spiralate. Spre sfоrєitul fazei proliferative arterele spiralate devin ondulate, iar lumenul
glandelor endometriale devine larg.

C. Faza secretorie

Are loc оntre zilele 15-27 ale ciclului menstrual Оn aceste zile se produce єi se secretг
progesteronul. Glandele endometrului continuг sг creascг, lumenul lor este plin de
secreюii, celulele secretorii conюin mult glicogen, arterele spiralate sоnt bime dezvoltate,
iar stroma este evidenюiatг. Spre sfоrюitul fazei secretorii, оn epiteliu apar fenomene
degenerative, scade edemul stromei.

D. Faza de descuamare

Presupune detaєarea єi eliminarea din uter a stratului funcюional al endometrului.

Dacг ovulul eliminat din folicul nu este fecundat(el poate fi fecundat doar оn primele 24
de ore dupг eliminare din folicul) secreюia de progesteron scade treptat, iar cantitatea de
estrogen se reduce brusc, favorizоnd astfel o ischemie a stratului funcюional. Producerea
localг a prostoglandinelor provoacг o vazoconstricюie la nivelul stratului funcюional,
formarea de hematoame, aderarea trombocitelor la nivelul leziunilor capilare. Dupг
vazoconstricюie, survine dilatarea vaselor sangvine , desprinderea stratului funcюional,
eliminarea lui din uter єi apariюia sоngerгrii menstruale. Durata acestei faze este de 4-
5zile.

Efectele hormonilor sexuali asupra organismului

Estrogenii
 Pe perioada maturizгrii sexuale, estrogenii determinг dezvoltarea corpului adolescentei,
adicг depunerea grгsimilor оn porюiunile specific feminine - coapse, sоni, determinг
apariюia semnelor sexuale secundare, dezvoltarea uterului єi a ovarelor. Principalele
efecte ale estrogenului asupra femeilor adulte sоnt:

 Proliferarea mucoasei uterine;

 Stratificarea mucoasei vaginale;
 Creєterea єi multiplicarea canalelor galactofore;
 Оn sistemul cardiovascular, estrogenii sоnt cei care ajutг la coagularea sоngelui єi
angiotensinogenului;
 Estrogenul diminueazг secreюia glandelor sebacee, ajutг la formarea masei
osoase, contribuie la creєterea producerii mucusului, cristalizгrii єi permiabilitгюii
lui. (la colul uterin);
 Оn cazul metabolismului lipidic, are o acюiune anteateramatoasг;
 La metabolismul hidro-mineral, ei reюin sarea єi lichidul оn юesuturi, iar la cel
proteic - sporesc sinteza proteinelor transportatoare оn ficat;
 Estrogenii оnfluenюaezг єi asupra юesutului nervos central, sporind atracюia
sexualг
la femei.

Efectele progesteronului.

Ca єi estrogenul acюioneazг asupra:

 Mucoaselor (are acюiune antiproliferativг);

 Sоnilor (stimuleazг creєterea alveolo-acinoasг);
 Sistemului cardiovascular (stimuleazг fibrinoliza);
 Pielii (are acюiune antiandrogenicг);
 Colului uterin (mгreєte densitatea mucusului cervical);
 Metabolismului lipidic (este puюin influenюat);
 Metabolismului proteic(sporeєte ne оnsemnat catabolismul proteic);
 Metabolismului hidro-mineral (are acюiune diureticг);
 Musculaturii netede(reduce tonusul єi contractibilitatea uterului, a trompei uterine
єi a altor muєchi netezi din alte organe);
 Sistemul nervos central (produce o instabilitate psihicг єi mгreєte temteratura
bazalг).

Fiziologia organelor genitale masculine

 Ambele funcюii - de sintezг a hormonilor sexuali єi de producere a

spermatozoizilor - este оndeplinitг de testicole.
  Spermatogeneza are loc оn tubii seminiferi ai testiculelor, оn prezenюa
androgenilor, iar sinteza hormonilor se produce оn юesutul interstiюial al
lor de cгtre celulele Leydig.

Spermatogeneza are trei faze:

1. Proliferarea spermatogoniilor pоnг la spermatocit de ordinil I;

2. De maturizare єi de formare a spermatidelor;
3. De spermatogenezг, adica de formare a spermatozoizilor , care ajung la
maturizare completг оn epididim.

 Spermatogeneza are loc sub acюiunea HFS, iar producerea androgenilor, sub
acюiunea HL

Criterile de alegere a metodei de contracepюie.

Clientul este cel care alege metoda de contracepюie, dar numai dupг ce a trecut
consilierea medicului. Pe durata consilierii, medicul trebuie sг prezinte, оnainte de toate,
eficienюa fiecгrei metode.
 Eficienюa metodei.

Eficienюa metodei este determinatг de indicele Pearl, ce se stabileєte dupг numгrul de

sarcini survenite la 100 de persoane ce au utilizat aceastг metodг timp de un an. Astгzi, nu
existг nici o metodг de contracepюie ce ar avea un indice Pearl de 0. Dacг indicele este de
pоnг la "1", atunci metoda este consideratг foarte eficientг. Dacг indicele lui variazг, de la
"2" la "9", atunci metoda este eficientг iar dacг acesta este оntre "10" єi "30", ea este mai
puюin eficientг.
Eficienюa metodelor de contracepюie

METODA Indicele Pearl la utilizarea Indicele Pearl la utilizarea

corectг obiєnuitг
Contracepюia oralг 0,1 6-8
combinatг
Contracepюia injectabilг 0,1-0,4 0,1-0,4
combinatг
Pastile orale cu 0,5 1,0-10,0
progesteron
Injectabile cu progestative 0,3 0,3
Implanturi 0,1 0,1
Dispozitive intrauterine 0,5 0,5-0,8
Sterilizare chirurgicalг 0,2-0,4 0,2-0,4
femininг
Sterilizare chirurgicalг 0,1-0,15 0,1-0,15
masculinг
Metoda amenoreei de 0,5 1,0-2,0
lactaюie
Prezervative 2,0 12,0
Spermicide 3,0 21,0
Metode naturale 9,0 20,0

Din tabelul de mai sus se poate observa cг metodele ce nu depind de utilizator au o

diferenюг neоnsemnatг indicelui Pearl la utilizarea corectг, precum єi la cea obiєnuitг. Оn
cazul metodelor ce solicitг atenюia sau responsabilitatea utilizatorului, diferenюa este
considerabilг (pastile hormonale, prezervative, metodele naturale)

Preюul contraceptivelor.
Preюul contraceptivelor este un factor important pentru cuplurile cu resurse financiare
limitate. Оn cazul lor, e necesar sг recomandaюi farmaciile оn care aceste contraceptive
sоnt vоndute la preюuri mai mici. Este important sг le spuneюi clienюilor cг ei pot obюine
contraceptive gratuite la cabinetele de planificare familialг. La fel de important este sг le
ziceюi cг utilizarea contraceptivelor оi va proteja de o sarcinг ne doritг, оntreruperea sau
acceptarea cгreia va necesita cheltuieli financiare considerabile.

Efectele adverse
Efectele adverse ale contraceptivelor apar оn primele 2-3 luni de utilizare. Ele nu
prezintг pericol pentru sгnгtate sau vоrsta femei єi nu necesitг оntreruperea metodei.
Primele 2-3 luni sоnt perioada de adaptare a organismului la contraceptiv єi clienta va
avea nevoie de o consiliere pentru diminuarea efectelor.

Complicaюiile
Complicaюiile pot apгrea dupг o perioadг mai оndelungatг de folosire a
contraceptivelor. Ele ar putea pune оn pericol sгnгtatea femeii, de aceea, оn aceste cazuri,
ar fi obligatorie renunюarea la metoda concretг. Unele complicaюii pot fi evitate оn urma
examinгrii detailate a pacientei. Оn cadrul consilierii, pacienta trebuie sг fie informatг
despre semnele de urgenюг ce pot apгrea.

Efectele secundare benefice

Utilizarea metodelor de contracepюie are numeroase efecte benefice pentru sгnгtatea
femeii sau a cuplului. Astfel, COC diminueazг cantitatea sоngelui pierdut pe durata
menstruaюiei, reduce din durerile menstruale, previne unele forme de tumori. Metodele de
barierг scad riscul infecюiilor cu transmitere sexualг. Este bine ca оn procesul de
consiliere, cuplurile sг fie informate despre aceste urmгri favorabile ale contraceptivelor.

Reversibilitatea
Reversibilitatea constг оn restabilirea fertilitгюii dupг оntreruperea metodei de
contracepюie. Este importantг, оn special, pentru cuplurile tinere єi cele ce doresc sг mai
nascг copii. Sterilizarea chirurgicalг femininг єi masculinг este singura metodг de
contracepюie ce suprimeazг aproape оn оntregime capacitatea de procreare. DIU sporeєte
riscul bolilor inflamatori pelviene, din acest motiv nu este recomandat femeilor care nu au
suportat nici o naєtere. Depo-Provera poate оntоrzia restabilirea fertilitгюi cu 6-9 luni єi
mai mult єi poate crea probleme femeilor ce-si planificг sarcina.

Accesibilitatea.
Contraceptivul este accesibil єi poate fi gгsit oricоnd оn farmacii sau оn cabinetele de
planificare a familiei.

Motivele personale.
Motivele personale ce ar determina alegerea contraceptivelor ar fi urmгtoarele:
relaюiile оn cuplu, cultura, valorile religioase, planurile pe viitor referitoare la naєterea
copiilor, experienюa folosirii contracepюiei є. a.
La consilierea iniюialг pentru alegerea unei metode de contracepюie, toate aceste
criterii vor fi discutate, astfel оncоt clientul sг-єi aleagг uєor metoda de contracepюie.

Concepюia

 Fecundarea (fertilizarea) este stadiul de reproducere sexualг оn cursul cгruia

gametul masculin(spermatozoidul) pгtrunde оn gametul femeii
 (ovulul),fuzioneazг cu acesta si formeazг zigotul, cel care va da naєtere unui
nou individ.

 Fecundarea propriu-zisг are loc оn porюiunea ampularг a trompei uterine,

dupг care celula nou-formatг este transportatг оn cavitatea uterului, unde se
implanteazг оn mucoasa uterului.

 Celula formatг оn urma unirii spermatozoidului cu ovulul are un numгr

diploid de cromozomi (46-44 somatici єi doi sexuali).

 Оn momentul fecundгrii, este stabilit sexul copilului. Acesta este ales оn

funcюie de cromozomii sexuali (dacг ovulul care are numai cromozomul X,
va fi fecundat de un spermatozoid X - se va naєte o fetiюг, iar dacг acesta a
fost fecundat de un spermatozoid Y - va fi bгiat).

 Tot la acel moment, copilul va primi єi trгsгturile ereditare.

 Ovulul poate fi fertilizat doar оn primele 24 ore de la ovulaюie, pe cоnd

spermatozoizii оєi pot pгstra, оn cгile genitale feminine, abilitгюile de
fecundare оncг 2-5zile.

 De obicei, este fecundat un singur ovul.

 Atunci cоnd are loc fecundarea a douг sau a mai multe ovule, se vor naєte
gemeni, care pot fi de acelaєi sex sau sex diferit. Dacг sau nгscut gemeni
monovitelini, оnseamnг cг a fost fecundat un ovul, оnsг оn stadiile precoce
de divizare a celulelor a avut loc separarea lor єi fiecare celulг va da naєtere
unui copil. Оn acest caz, copiii vor fi de acelaєi sex, vor avea acelaєi grup
sangvin, Factor Rh, acelaєi exterior.

 Atunci cоnd sоnt fertilizate douг sau mai multe ovule, se nasc gemeni care
pot avea acelaєi sex dar єi diferit. Aceєti copii au, de regulг, grup sanguin,
factor Rh, culoare a ochilor, a pгrului, exterior diferit.

Contracepюia

Contracepюia оmpedicг concepюia prin stoparea ovulaюiei, prin prevenirea

оntоlnirii spermatozoiduli cu ovulul sau prin crearea unor condiюii ne favorabile
оmplantгrii ovulului fecundat оn endometru. Metodele de contracepюie pot fi
utilizate atоt de femei cоt єi de bгrbaюi.

Clasificarea metodelor de contracepюie

Metode hormonale
 contraceptive orale combinate (COC);
 contraceptive injectale combinate (CIC);
 contraceptive orale cu progestative ( POP);
 contraceptive injectale numai cu progestative;
 implante numai cu progestative;
 dispozitive intrauterine cu progestative;

Metode nehormonale
 dispozitivul intrauterin (DIU);
 metode de barierг;
 spermicide;
 sterilizarea chirurgicalг voluntarг femininг єi masculinг

Metode naturale
 metoda calendarului (Ogino-Knaus);
 metoda mucusului cervical (Billings);
 metoda temperaturii bazale;
 metoda simptotermicг;
 metoda amenoreei de lactaюie;
 raportul sexual оntrerupt;
 abstinenюa.

Criteriile de eligibilitate.
Alegerea metodei de contracepюie o face clienta (clientul). Consilierul are doar
rolul de a prezente informaюia necesarг despre toate metodele de contracepюie, de a
ajuta clienta sг-єi aleagг metoda doritг, de a stabili dacг metoda solicitatг nu prezintг
risc pentru sгnгtatea sau viaюa clientei. Pentru iniюierea єi utilizarea metodelor de
contracepюie este recomandatг clasificarea de OMS a criteriilor de eligibilitate
medicalг. Potrivit acestei clasificгri, sоnt prezentate atоt avantajele, cоt єi eventualele
riscuri de sгnгtate determinate de fiecare metodг de contracepюie. Fiecare stadie ce
poate inflienюa indicaюiile pentru folosirea metodei, poate fi оncadratг оn cele patru
categorii recomandate de OMS:

Categoria I
 Stгrile care nu limiteazг folosirea metodei de contracepюie. Оn prezenюa acestei
stгri, pacienta poate folosimetoda de contracepюie aleasг fгrг nici un risc pentru
sгnгtatea ei.
Categoria II

Stгri care fac ca avantajele folosirii metodei de contracepюie sг fie net superioare
riscului. metoda aleasг оn prezintг stгrii respective poartг оn sine un risc, dar
avantajele ei sоnt mult mai importante єi, deci, dacг pacienta poate fi supravegheatг,
оn continuare, se acceptг folosirea metodei.

Categoria III

Stгri care fac ca riscurile folosirii metodei de contracepюie sг prevaleze avantajele

utilizгrii ei. Folosirea metodei alese de cгtre pacientг cu starea respectivг un risc
sporit pentru sгnгtatea ei, de aceea metoda poate fi folositг doar dacг ea nu poate fi
substituitг cu o altг metodг. Оn cazul respectiv, pacienta va necesita o supraveghere
atentг.
Categoria IV

Stгri care fac ca folosirea metodei de contracepюie sг prezinte un risc sporit pentru
sгnгtate. Utilizarea metodei de contracepюie, aleasг de pacientг оn prezenюa stгrii
respective, prezintг pericol pentru sгnгtatea sau viaюa pacientei
єi folosirea metodei nu este acceptatг.

Evaluarea pacientelor.
Оn prestarea serviciilor de planificare a familiei єi de contracepюie, evaluarea
pacientelor se va face cu scopul de:
 1) a depista sarcina deoarece contraceptivele sоnt interzise оn aceste cazuri;
2) a identifica stгrile ce pot limita folosirea metodei alese de pacientг;
3) a descoperi problemele de sгnгtate, ce necesitг tratament (posibil ca pacienta
sг nu єtie de existenюa lor)

Evaluarea clientelor poate fi efectuatг prin metode diferite:

 Metoda interviului (оn funcюie de rгspunsurile la оntrebгrile primite, pot fi

identificate problemele de sгnгtate):
 Examenul obiectiv, inclusiv cel ginecologic.

Dacг rгspunsurile la оntrebгri nu vг sugereazг prezenюa unei stгri specifice sau a

problemelor de sгnгtate, nu este necesar un examen obiectiv sau unu ginecologic.
Excepюie o constituie doar DIU єi sterilizarea chirurgicalг voluntarг femininг, pentru
care este obligatoriu examenul ginecologic. Dacг clienta ce solicitг consiliere оn
probleme de contracepюie nu a urmat оn ultimul an examenul de rutinг, medicul
trebuie s-o оncurajeze sг-єi facг acest examen.
Contraceptivele hormonale moderne nu prezintг risc pentru sгnгtate datoritг
conюinutului redus de hormoni.

Cum poюi fi sigur cг pacienta nu este gravidг?

 Dacг pacienta nu a avut raport sexual dupг ultima menstruaюie;

 Au trecut mai puюin de 7 zile de la оnceputul ultimei menstruaюii sau de la avort;
 Au trecut mai puюin de 4 sгptгmоni de la naєtere єi femeia nu alapteazг copilul
pe cale naturalг;
 Dacг femeia alapteazг doar la sоn, copilul nu are mai mult de 6 luni єi ni i s-a
restabilit оncг menstruaюia;
 A folosit corect єi fгrг оntrerupere o metodг sigurг de contracepюie.

Оn cazul оn care de la ultima menstruaюie au trecut mai mult de 6 sгptгmоni,

doar examenul ginecologic poate confirma sarcina. Atunci cоnd examenul
ginecologic nu este suficient se va utiliza testul la sarcinг.

Mai jos , vedeюi lista оntrebгrilor ce pot fi puse persoanei care a ales o metodг
hormonalг de contracepюie. Dacг pacienta va rгspunde negativ la toate aceste
оntrebгri, atunci contraceptivul solicitat de ea poate fi prescris cu certitudine
 STAREA SPECIFICГ Da Nu

Alaptaюi copilul la sоn?

Copilul dvs. are mai puюin de 6 sгptгmоni? ( оn cazlul COC)
Aveюi eliminгri sangvinolente оntre menstruaюii sau dupг actul sexual?
Fumaюi? Dacг da, aveюi mai mult de 35 ani? (оn cazul COC)
Aveюi dureri de cap, оnsoюite de dereglгri ale vгzului?
Aveюi dureri puternice оn regiunea cutiei toracice, a picoarelor, edeme la
picioare ? (оn cazul COC)
Aюi avut vreodatг tensiune arterialг ridicatг ? Оn cazul (COC)
Aюi avut vreodatг infarct, ictus cerebral sau boalг cardiacг ?
V-aюi tratat de boli ale sоnului sau aюi avut noduli оn sоni ?
Aюi avut sau aveюi оn prezent bilг hepaticг cu icter?
Utilizaюi оn prezent medicamente anti tuberculoase (rifampicinг) sau
antiepileptice (barbiturice ori fenitoin)

LISTA ОNTREBГRILOR PENTRU A ALEGE DIU

STAREA SPECIFICГ Da Nu

Cоюi pacienюi sexuali aveюi dvs.?

Aюi avut dvs. sau partenerul dvs. boli cu transmitere sexualг оn ultimele
3 luni ?
Aюi avut оn ultimele 3 luni inflamaюii ale organelor micului bazin ?
Aveюi menstruaюii abundente?
Aveюi menstruaюii cu o duratг mai mare de 8 zile ?
Aveюi menstruaюii dureroase, care necesitг folosirea analgezicelor?
Aveюi eliminгri sangvinolente оntre menstruaюii sau dupг un act sexual?
Aveюi boalг cardiacг valvularг (viciu cardiac)

Dacг femeia are menstruaюii abundente, cu o duratг mai mare de 8 zile, ea va

necesita un examen ginecologic pentru a exclude pericolul afecюiunilor inflamatorii
sau a tumorilor uterine.
Оn cazul bolii cardiace valvulare, femeii i se va prescrie un antibiotic оnainte de
оnserarea DIU.

Contracepюia oralг combinatг.

Definiюie:
 Contraceptivele orale combinate sоnt pastile ce conюin estrogeni єi progestative
sintetice єi sоnt administrate femeilor pentru prevenirea sarcinii nedorite.

Istoric.

La sfоrєitul secolului XIX-lea, a fost lansatг ipoteza potrivit cгreia corpul galben
gestaюional оnhibг ovulaюia. Оn 1923, fiziologul austriac L. Haberland a propus
folosirea hormonilor оn prevenirea sarcinii nedorite. Peste єase ani, Corer єi Allen
obюin progesteron din extractul corpului galben, iar оn 1934, Butenandt єi Schimidt
reuєesc sintetizarea lui. Aceste descoperiri vin sг confirme ipoteza lui Haberland. Оn
scop de contracepюie, progesteronul a fost folosit doar dupг sintetizarea lui din
plantele Discoreia Mexicanг єi cea Barbasco. Aplicarea dozelor mari de progesteron
a cauzat apariюia unor eliminгri sangvinolente neregulate, iar adaosul de estrogen
(mestranol) a permis reglarea ciclului menstrual.
Primul contraceptiv oral combinat a fost produs єi оnregistrat оn SUA, оn 1960.
Preparatul Enovid conюinea 10mg de noretinodrel (progestativ) єi 150mcg de
mestranol (estrogen). Ulterior, studiile au demonstrat єi capacitatea componentului
estrogenic de a оnhiba ovulaюia.
Eficienюa, siguranюa, protecюia єi asimilarea preparatului de cгtre organismul
femeii sоnt criteriile ce stabilesc pe cоt de bun este un contraceptiv.
Eficienюa contraceptivului este demonstratг dupг indicele Pearl, care calculeazг
numгrul de sarcini apгrute la 100 femei ce folosesc acelasi contraceptiv timp de un
an. Indicele Pearl al concepюionalelor moderne este de 0,05-1,0 femei/an.
Оn 1962, anumite studii au arгtat cг femeile care administreazг contraceptive
combinate riscг sг se оmbolnгveascг de tromboze.
Cercetгrile au mai demonstrat cг estrogenul sporeєte numгrul globulinelor, produse
de ficat, al fibrinogenului, precum єi al factorilor VII єi X de coagulare.
Componentul progestagenic favorizeazг creєterea cantitгюii de colesterol al
lipoproteinelor cu densitate micг, care prezintг mare risc pentru bolile
cardiovasculare. Acest pericol le paєte doar pe femeile fumгtoare care au o vоrstг de
peste 35 de ani.
Contraceptivele moderne conюin doze mici de hormoni: 20-30-35mcg de estrogen
єi 50- 150 mcg de progestativ.

Clasificare

Оn funcюie de doza extrogenului, COC se clasificг оn douг grupuri:

1. COC cu doze medii - pastilele conюin 50 mcg de estrogen (estogenul din COC
este etinil estradiol єi, mai rar - mestranol). Pastilele din acest grup nu mai sunt
utilizate de mulюi ani cu scop contraceptiv;
2. COC cu doze mici - cantitatea maximг de estrogen este de 30-35mcg.

Оn funcюie de variaюia dozei de hormoni, COC sunt:

 Monofazice - toate pastilele din folie au dozг identicг de hormoni;

 Multifazice - pot fi bifazice sau trifazice. Acelaєi ambalaj conюine douг sau trei
grupuri de pastile cu doze diferite de hormoni.

Mecanism de acюiune

Pastilele COC au un mecanism complex de acюiune:

 Suprimг (inhibг) ovulaюia;

 Mгresc densitatea mucusului cervical, datoritг cгrui fapt glera cervicalг nu poate
fi penetratг de spermг;
 Progestagenii au acюiune antiproliferativг asupra endometrului, el devenind inapt
pentru implantare.

Avantaje

 Este o metodг cu eficienюг оnaltг, eєecul contraceptiv, la utilizarea corectг, fiind

doar de 0,1;
 Eficienюг imediatг;
 Nu necesitг оntreruperea actului sexual;
 este uєor de folosit;
 Are puюine efecte adverse;
 Este o obюiune reuєitг pe durata оntregii vieюi reproductive;
 Nu necesitг examen ginecologic

Avantaje necontraceptive

 Diminueazг durerile, durata єi pierderile de sоnge din timpul ciclului menstrual;

 Sporesc confortul sexual;
 Protejeazг de unele forme de tumori benigne la ovar - chisturi ovariene;
 Protejeazг de unele tumori maligne - cancer de ovar, de endometru
 Protejeazг de boli inflamatorii pelviene;
 Amelioreazг evoluюia anemiei;
 Diminueazг acneea.

Dezavantaje

 Nu protejeazг de infecюii cu transmitere sexualг;

 Trebuie utilizate оn fiecare zi;
 Neadministrarea unei singure pastile sporeєte riscul de sarcinг;
 Fertilitatea poate fi restabilitг, uneori, la 2-3 luni de la оntreruperea metodei;
 Eficienюa contraceptivului poate scгdea dacг el este utilizat concomitent cu alte
medicamente (antituberculoase sau anticonvulsante);
 Este costisitor;
 Provoacг, оn cazuri foarte rare, reacюii adverse sau complicaюii.

Reacюii adverse pot apгrea оn primele 2-3 luni de utilizare a COC єi nu necesitг
tratament sau оntreruperea metodei, ci doar consiliere.
Iatг cоteva din posibilile efecte adverse:

 Cefalee;
 Greюuri, uneori vomг;
 Adaos ponderal (COC sporesc pofta de mоncare);
 Senzaюii de greutate єi оnюepгturi оn sоn - mastodinii (mastalgii);
 Modificгri оn ciclul menstrual - amenoree sau eliminгri sangvinolente оntre
menstuaюii din cauza dozei mici de hormoni;
 Depresie ce poate scгdea libidoul;
 Acnee, оngrгєarea tenului;
 Cloasma pielii. Apare rar єi poate dispгrea dupг оntreruperea metodei.

Complicaюiile apгrute оn timpul utilizгrii COC sunt caracteristice mai mult

persoanelor cu risc preexistent єi se manifestг prin:

 infarct miocardic;
 accidente vasculare cerebrale (hemoragice sau trombotice);
 tromboze sau trombembolii оn plгmоni, оn creier sau оn alte organe (оn artera
mezentaricг, retinianг є.a.)
 creєterea riscului relativ de cancer la sоn pоnг la 1,15 (pentru femeile care nu au
mai utilizat pоnг atunci COC, el constituie 1,0) єi cancer la colul uterin pоnг la
1,19 (1,0 - pentru femeile ce nu si-au mai administrat COC).
 acutizarea afecюiunilor preexistente ale vezicii biliare sau dezvoltarea lor la
femeile susceptibile.

Complicaюiile vasculare pot apгrea la fumгtori. Dupг 35 de ani, sporeєte riscul de

apariюie a trombozelor. La aceeaєi vоrstг, estrogenul din COC amplificг riscul
creєterii coagulabilitгюii sоngelui (din acest considerent, femeile care fumeazг єi au
peste 35 de ani nu se pot proteja cu COC).
Оn cazul utilizгrii COC cu doze medii, este mare deasemenea riscul infarctului
miocardic, iar оn cazul utilizгrii COC cu doze mici, el este minim.

Pericolul unor accidente vasculare cerebrale, оn urma utilizгrii COC, este de douг
ori mai mare la persoanele cu risc preexistent: ce au NTA, au accidente
heredocolaterale cu afecюiuni cardiovasculare, au diabet zaharat, au peste 35 de ani
єi fumeazг, au trombembolii оn anamnezг.
Potrivit unor cercetгri, tinerele ce utilizeazг COC оncг din adolescenюг sоnt
supuse riscului (relativ mic) de a avea cancer mamar, care , оnsг poate fi descoperit
оn stadiile timpurii. Acelaє risc poate fi оn perioada de postmenopauzг. Din numгrul
total de cazuri de cancer mamar, cele dobоndite pe calea COC sоnt foarte puюine.
Numeroase studii epidimiologice aau arгtat cг utilizarea COC mai mult de 5 ani
sporeєte incidenюa cancerului cervical. Din acest motiv odatг pe an, este necesarг
efectuarea unui examen citologic cervical.

Cancerul єi COC оn studiile OMS:

Varianta cancerului Riscul relativ

Cancer de col uterin 1,19
Cancer de sоn 1,15
Cancer de ovar 0,75
Cancer hepatic 0,70
Cancer de endometru 0,55

Apariюia cancerului de col uterin este,de cele mai multe ori , o consecinюг a
numгrului mare de naєteri єi a comportamentului sexual riscant (contractarea
virusului papilomei umane).

Cine poate utiliza COC (criteriile de eligibilitate I-II)

 Femeile de orice vоrstг reproductivг, indiferent dacг a avut o naєtere, mai multe
sau nici una;
 Femeile care оєi doresc contraceptive cu eficienюг оnaltг;
 Femeile care au anemie оn urma pierderilor de sоnge din timpul menstruaюiei;
 Femeile cu algodisminoree;
 Femeile care au menstruaюii neregulate;
 Femeile dupг оntreruperea sarcinii;
 Femeile care au un copil mai mare de 6 luni єi-l alгpteazг la sоn;
 Femeile care nu-єi alгpteazг copilul pe cale naturalг pot utiliza COC dupг 3
sгptгmоni de la naєtere (pоnг atunci coagulabilitatea sоngelui este ridicatг);
 Femeile cu antecedente de :
- sarcinг ectropicг;
- afecюiuni pelviene inflamatorii;
- cancer ovarian sau de endometru оn familie;
- endometriozг;
- chisturi ovariene benigne recidivante.

Femeile care nu pot folosi COC (criteriile de eligibilitate II-III):

 Femeile оnsгrcinate;
 Femeile оn primele 6 luni dupг naєterea copilului, оn cazul оn care alгpteazг la
sоn, sau оn primele trei sгptгmоni, dacг nu alоpteazг;
 Femeile de dupг 35 de ani, care fumeazг mai mult de 20 юigгri оn fiecare zi;
 Femeile cu forme grave sau uєoare de diabet zaharat, cu o duratг a bolii mai mare
de 20 ani (diabet cu complicaюii vasculare);
 Femeile cu tensiunea arterialг moderatг sau severг TA>160/100 mm Hg;
 Femeile cu boli cardiovasculare sau ai cгror pгrinюi au suferit de ele. Оn cazul
lor, COC sоnt interzise doar dacг maladia a fost оnregistratг pоnг la vоrsta de 45
ani ai pгrinюilor;
 Femeile care au dereglгri tromboembolice venoase оn anamnezг;
 Femeile cu afecюiuni coronariene;
 Femeile cu antecedente vasculare cerebrale;
 Femeile cu hepatite acute. COC pot fi utilizate doar dupг normalizarea testelor
funcюionale hepatice sau la trei luni de la dispariюia semnelor clinice;
 Femeile cu ciroze hepatice decompensate, tumori hepatice (benigne єi maligne);
 Femeile care au migrene cu simptome neurologice de focar: manifestгri tranzitorii
de hemiparezг, hemianestezie, disfagie, vertigii sau epilepsie focalг;
 Femeile care au avut sau au de sоn;
 Femeile care uitг sг-єi administreze pastila оn fiecare zi;
 Femeile cu eliminгri sangvinolente vaginale nediagnosticate;
 Femeile care vor suporta оn timpul apropiat o intervenюie chirurgicalг, urmatг de
o imobilizare de lungг duratг;
Existг situaюii оn care riscul utilizгrii COC depгєeєte benificiile. Єi anume оn cazuri
de:

 hipertensiune arterialг medie ( 140/90 - 159/99mm Hg);

 antecedente de depresie manifestatг clinic;
 hepatitг cronicг;
 colecistite cronice (COC pot acutiza boala).

Cоnd оncepe folosirea COC?

 Primele 7 zile de la оnceputul menstruaюiei ( dacг prima pastilг este luatг a VI-a
sau a VII-a, clienta se va abюine de la actul sexual sau va folosi o metodг
suplimentarг de contracepюie оn urmгtoarele 7 zile);
 Primele 7 zile de avort (vezi recomandarea precedentг)
 Dupг 6 luni de la naєterea copilului, dacг оl alгpteazг (deєi este recomandabil ca
femeia sг nu utilizeze COC pe toatг durata alгptгrii. COC diminueazг treptat
cantitatea laptelui matern:
 Dupг 3 sгptгmоni de la naєtere оn cazul оn care nu alгpteazг.

Instrucюiuni pentru utilizarea COC:

  Zilnic оn aceiaєi perioadг a zilei, luaюi o singurг pastilг, timp de 21 de zile;
 Faceюi o pauzг de 7 zile, perioada оn care va fi menstruaюia;
 Dupг aceastг pauzг, оncepeюi o nouг cutie ce conюine tot 21 de pastile pe care
trebuie sг le administraюi dupг recomandгrile de mai sus. Dupг care iarгєi,
urmeazг o pauzг de 7 zile;
 Continuaюi єi luaюi pastilele оn acelaєi regim - 21 + 7;
 Dacг utilizaюi anticoncepюionale cu 28 de pastile оn set, urmaюi instrucюiunule
de pe ambalaj - la оnceput, luaюi 21 de pastile ce conюin hormoni, dupг care le
administraюi pe celelalte 7 ce nu conюin hormoni (acestea sоnt, de regulг, de altг
culoare sau mгrime).
 Dupг ce aюi folosit toate cele 28 de pastile, оn ziua urmгtoare treceюi la un nou
set єi оncepeюi cu pastilele ce conюin hormoni;
 Dacг luaюi pastile trifazice (denumirea lor оncepe cu tri - triziston,
tricvilar,triregol - iar ambalajul conюine pastile de trei culori), respectaюi cu
stricteюe consecutivitatea (numerotarea) pastilelor єi nu treceюi la altг culoare
pоnг nu aюi terminat pastilele dinaintea ei;
 Оn cazul оn care оntr-o zi, aюi uitat sг luaюi pastila, e necesar s-o administraюi a
doua zi оmpreunг cu cea prevгzutг оn instrucюiune;
 Dacг douг sau trei zile nu aюi folosit anticoncepюionale, respectaюi regula de mai
sus. Plus la aceasta, timp de o sгptгmоnг va trebui sг folosiюi o metodг
suplimentarг de contracepюie (prezervativul sauspermicidele) sau sг vг abюineюi
de la reacюii sexuale;
 Оn anumite situaюii, оn ziua a treia, ar putea оncepe menstruaюia. Оn acest caz,
trbuie sг оncepeюi un nou set de pastile, respectоnd recomandгrile anterioare - 21
de pastile zilnic, 7 zile pauzг etc.
 Dacг aюi uitat sг luaюi una dintre pastilele ce nu conюin hormoni (ultimile7 din
ambalajul de 28 de pastile), aruncaюi pastila uitatг єi continuaюi sг le
administaюi, оn mod obiєnuit, pe cele rгmase.

Adresaюi-vг urgent medicului dacг:

 aveюi migrene;
 aveюi dereglгri ale vгzului;
 aveюi dureri оn abdomen;
 aveюi dureri rertosternale (оn piept);
 aveюi dureri оn picior;
 nu aveюi menstruaюie оn cele 7 zile de pauzг

Nu uitaюi cг vizita la medic este folositoare єi atunci cоnd aveюi alte probleme de
sгnгtate sau cоnd doriюi o consiliere pentru o anume situaюie.

Consilierea pacienюilor care resimt efecte adverse оn urma folosirii

cintraceptivelor
 Efect advers Evaluare Recomabdгri
Cefalea Mгsurarea 1 Explicaюii femeii cг durerile de cap simюite оn primele
poate fi un tensiunii zile de utilizare a pastilelor nu prezintг nici un pericol
indice al arteriale pentru sгnгtate. E o situaюie fireascг, de scurtг duratг єi
creєterii TA 1.TA normalг deci nu e cazul sг se renunюг la metodг. La dorinюг,
persoana оєi poate administra un timp pastile analgezice
sau inhibitori ai prostoglandinelor (ibuprofen).
2. TA crescutг 2. Оn cazul оn care este posibilг monitorizarea TA, femeia
de pоnг la poate continua utilizarea COC, dacг nu recomandaюii
160/100mm Hg pastile cu doze mici de estrojen єi de progesteron.
3. Alegeюi altг metodг de contracepюie. Explicaюii
clientei cг TA va reveni la normal timp de 2-3 luni.
Greюuri Evaluarea este Explicaюi femeii cг оn primele 2-3 luni de utilizare a
necesarг doar оn metodei date, pot apгrea efecte adverse, care оnsг dispar
cazurile de pe parcurs, Recomandaюii sг ia pastila, dupг masг оn
posibilг sarcinг timpul mesei sau оnainte de somn.
Adaos Nu necesitг Spuneюii clientei cг hormonii din COC, sporesc pofta de
ponderal mоncare. Recomandaюii reducerea consumului de
alimente calorice, єi mai multг miєcare fizicг. Dacг e
necesar, propuneюii alte pastile, cu doze mici de
estroge/progesteron
Mastodinie/ La femeile mai Informaюi femeia cг hormonii din COC reюin sarea юi
mastalgie tinere de 35 ani, lichidele оn organusm, fapt ce determinг senzaюiile pe
e suficientг care le are. Recomandaюi folosirea unui sutien de mгrime
palparea potrivitг. De asemenea poate fi redusг doza estrogenului
sоnului. Оn di COC pоnг la 20 mcg.
cazul femeilor de
dupг 35-40 ani,
care au
antecedente de
cancer mamar
familial, se
recomandг
efectuarea
mamografiei.
Pentru toate
pacientele cu
astfel de adversr,
este obligatoriu
examenul
ecografic
Amenoree Оntrebaюi Оn cazul оn care femeia nu este оnsгrcinatг єi a
clienta dacг a administrat pastilele corect explicaюii cг amenoreea este
luat cu o urmare foarte rar оntоlnitг єi cг ea nu prezintг nici un
regularitate pericol pentru sгnгtate. de asemenea alegeюi doza de
pastilele (ne 30mcg de ethinil estradiol. Dacг clienta nu suportг
respectarea discomfortul cauzat de amenoree, ajutaюi-o sг aleagг altг
graficului creєte metodг de contracepюie. Оn cazul оn care clienta a uitat
riscul de sarcinг) sг facг pauzг de 7 zile, amintiюii sг nu uite acest lucru pe
єi dacг a fгcut viitor.
pauzг necesarг
de 7 zile (dacг nu
face pauzг
lipseєte
menstruaюia)
Faceюi testul de Dacг femeia a rгmas оnsгrcinatг, ajutaюi-o sг facг o
sarcinг оn caz de alegere corectг. Este necesar s-o informaюi despre lipsa
necesitate. datelor care ar demonstra riscul malformaюiilor la copiii
nгscuюi de mama utilizatoare de COC.
Sоngerгri Faceюi un Dacг aюi descoperit o maladie, prescrieюi tratamentul
intermenstr examen necesar. Recomandaюii pacientei sг continue folosirea
uale ginecologic, anticoncepюionalelor. Dacг femeia оєi administreazг
pentru a vг medicamente antituberculoase sau anticonvulsante,
convinge cг explicaюii cг ele diminueazг efectul contraceptiv al COC
pacienta nu a єi ajutaюi-o sг foloseascг o metodг suplimentarг de
contractat nici o contraceptive (prezervativul, spermicidele) sau
inflamaюie sau recomandaюii un contraceptiv cu dozг medie (50mcg de
altг patologie. estrogen). Dacг clienta nu are nici una din caracteristicile
Asiguraюi-vг cг de mai sus, explicaюii cг pastilele conюin o dozг foarte
clienta a utilizat micг de hormoni, motiv din care єi apar sоngerгrile
cu regularitate intermenstruale. Recomandaюii sг nu renunюe la aceastг
pastilele. metodг de contracepюie
Оntrebaюi-o
dacг nu-єi
administreazг de
ceva timp
anumite
medicamente
(antituberculoas
e sau
anticonvulsante).
Faceюi examen
ecografic.
Depresia Оntrebaюi Dacг depresia preexistentг nu sa agravat, clienta poate
clienta dacг a continua luarea COC. Dacг depresia s-a agravat sfгtuiюi-
mai avut stгri o sг-єi aleagг o altг metodг de contracepюie. Dacг
depresive єi dacг depresia se manifestг prin diminuarea libidoului, ajutaюi-
acestea sau o sг-єi aleagг o nouг metodг de contracepюie.
agravat dupг
folosirea COC.
Acnee, ten E necesarг consultarea unui dermatolog sau cosmetolog.
gras Recomandaюii contraceptive cu efect antiandrogenic:
Diane -35. jeane.
Cloasma Оntrebaюi Dacг femeia nu este оnsгrcinatг explicaюii cг uneori i se
femeia dacг nu a pigmenteazг pielea. Recomandaюii sг mascheze aceste
uitat sг ia mici imperfecюiuni ale pielii cu ajutorul fondului de ten,
pastila, dacг nu al pudrei. Dacг doreєte femeia poate alege o altг metodг
a оntоrziat de contracepюie. Acesta , оnsг, nu va rezolva imediat
menstuaюia sau problema pentru cг pigmentarea va dispare dupг o
dacг nu are perioadг mai оndelungatг.
semne de
sarcinг. Faceюi
test la bilirubinг,
Asat, Alat єi
fosfataza
alcalinг.

Consilierea femeilor/cuplului care au ales metoda de contracepюie oralг

combinatг (COC)

Pe durata consilierii, respectaюi toate rigorile unei consilieri reuєite. Vorbiюi

оntr-un limbaj accesibil clienюilor.

Explicaюi-le urmгtoarele momente chee:

 mecanismul de acюiune, avantajele, dezavantajele, eficacitatea metodei, efectele

adverse, complicaюiile, costul, locul unde pot obюine pastilele alese (farmacia
cabinetul de planificare a familiei, centrul de sгnгtate)

Pentru a evalua starea de sгnгtate єi a depista contraindicaюiile pentru

utilizarea metodei puneюi urmгtoarele оntrebгri:

1. A оntоrziat ultima menstruaюie? Da Nu

2. Alгptaюi un copil mai mic de 6 luni? Da Nu
3 Aveюi mai mult de 35 de ani єi fumaюi ? Da Nu
4. Aveюi sгngerгri vaginale anormale ? Da Nu
5. Aveюi sau aюi avut cancer la sоn? Da Nu
6. Suferiюi de vreo boalг de ficat? Da Nu
7. Sоnteюi cardiac, aюi avut tromboze, infarct ? Da Nu
8. Aveюi hipertensiune ? Da Nu
9. Aveюi diabet zaharat ? Da Nu
10. Administraюi tratament оmpotriva tuberculozei sau
epilepsiei ? Da Nu
11. Aveюi migrene, оnsoюite de tulburгri ale vгzului ? Da Nu

Dacг pacienta a rгspuns afirmativ (Da) la cel puюin la una din оntrebгrile de mai
sus, ea trebuie sг obюinг o consiliere оn cabinetul de planificare a familiei sau sг
urmeze un tratament corespunzгtor. Оntre timp, ajutaюi-o sг aleagг o metodг
provizorie de contracepюie.
 Prezentaюii instrucюiunile pentru a putea utiliza pastilele (foliile cu 21 sau 28 de
pastile). Atenюionaюi-o sг utilizeze cu regularitate. Convingeюi-vг cг pacienta a
оnюeles corect instrucюiunile prezentate de dvs.
 Оncurajaюi-o sг adreseze оntrebгri .
 Discutaюi despre cгile de diminuare a afectelor adverse.
 Prezentaюii оn scris semnele posibilelor complicaюii , dar єi locul unde poate
solicita ajutor (cabinetul de planificare a familiei sau spitalul). Vedeюi mai jos
semnele complicaюiilor ce pot apгrea оn urma folosirii COC:
1. Cefalee severг, оnsoюitг de dereglгri de vedere sau vorbire;
2. Dureri retrosternale cu dispnee sau tuse;
3. Dureri abdominale severe;
4. Dureri оn membrele inferioare;
5. Icter;
6. Lipsa menstruaюiei.
 Stabiliюi data urmгtoarei vizite (aproximativ la 3 luni de la оnceputul aplicгrii
metodei), dar asiguraюi-o cг poate reveni oricоnd, оn cazul оn care are probleme
sau neclaritгюi. Rugaюi-o sг aducг la vizita urmгtoare folia cu pastile.
 Rгspundeюi la toate оntrebгrile clientei. Rugaюi-o sг-єi noteze obsevaюiile єi
semnele neobiєnuite.
Vizita de urmгrire
 Оntrebaюi clienta dacг foloseєte metoda єi rugaюi-o sг vг explice cum anume o
face.
 Aflaюi dacг e mulюumitг de metoda aleasг.
 Оntrebaюi dacг a оntоmpinat dificultгюi sau a avut efecte adverse. Dacг da,
atunci ajutaюi-o sг diminueze efectele adverse.
 Оn caz de necesitate, mгsuraюi TA, masa corporalг, Hb sau faceюi alte teste
necesare la moment.
 Amintiюii instrucюiunile de utilizare a metodei єi posibilele complicaюii.
 Rгspunde-юi la оntrebгrile clientei
 Оncurajaюi-o sг urmeze o datг pe an un examen profilactic.
 Spuneюii cг poate reveni oricоnd pentru o consultaюie.
Tendinюe moderne оn contracepюie hormonalг combinatг.

Оn ultimii ani, оn югrile dezvoltate au apгrut noi forme de contraceptive

hormonale combinate.
Contraceptive infectabile combinate:

 Perlutal - conюine 10 mg estradiol enanthate, 150mg difiprogesterone

acetophenide;
 Mesigyna - conюine 5mg estradiol valerate, 50mg norethisterone enanthate;
 Ingectable No1 - conюine 5 mg estradiol valerate, 250mg 17-
hydroxyprogesterone capronat;
 Lunelle - conюine 5mg estradiol cypionate, 25 mg medroxyprogesteroneacetat
(are mai multe denumiri comerciale Cyclo-Provera, Feminena, MPA/E2C,
Cyclofem,
NRP-112, Lunella-Lune).
Contraceptivele injectabile combinate se administreazг o datг la 4 sгptгmоni. Rata
de eєec este echivalentг cu cea de la Depo-Pro.

Nuva Ring - inel vaginal, ce alimenг zilnic 15 мg ethinyl estradiol єi 120 мg de

etonogestrel. Inelul este оnserat pe colul uterin pentru 3 sгptгmоni, apoi este extras.
Dupг o sгptгmоnг de pauzг, se оnsereazг unul nou. Femeia оl poate оnsera єi extrage
singurг. Rata de eєec este de 0,65 la 100 de femei pe an.

Ortho Evra - eliminг zilnic 20 мg ethinyl estradiol єi 150 мg norelgestromin. Este

un plasture trasdermal, ce se aplicг pe piele. Durata sa de valabilitate este de o
sгptгmоnг, dupг care este оnlгturat єi aplicat altul nou, timp de 3 sгptгpmоni la rоnd.
Dupг acest termen, e necesarг o pauzг de o sгptгmоnг.
Contracepюia numai cu progesteroni

Оn cele ce urmeazг va fi vorba de contraceptive care conюin numai progestative,

adica un singur hormon - fracюie progestativг.

Tipurile de contraceptive cu progestative;

 Pastile orale numai cu progestative - оn ambalage de 28 sau 35 de pastile, conюin

o dozг redusг de hormoni (exluton, microval, ovrette є. a.);
 Contraceptive injectabile numai cu progestative conюin derivate ale
projesteronului DMPA sau 19 - nortestosteronului NET - EN;
 Implanturi - dispozitive mici, оn formг de bastonaєe umplute cu hormoni:
levonorgestrel (LNG) pentru NORPLANT єi NORPLANT II sau 3 -
ketodezogestrel IMPLANON;
 DIU cu hormoni - braюul lui vertical este umplut cu LNG - Mirena.
Mecanism de acюiune, specific tuturor contraceptivelor cu progestative:

 Оngroaєг glera cervicalг, оmpiedicоnd pгtrunderea spermatozoizilor оn uter;

 Provoacг hipoplazia endometrului єi, drept urmare ovulul fertilizat nu poate fi
implantat;
 Reduce din capacitatea de deplasare a spermatozoizilor prin cгile genitale
superioare;
 Оnhibг ovulaюia, ovulul imatur nu poate fi fertilizat.

Implanturile:

Norplant - constг din 6 capsule flexibile, dimensiunile fiecгreia fiind de 34 x 2,4mm

єi conюine 36 mg de progestativ sintetic - levonorgestrel. Progestativul rгspоndeєte
zilnic prin pereюii implantului doza necesarг - de circa 30 mcg. Se insereazг
subcutanat, оn partea medianг єi inferioarг a braюului. Inserюia se face cu un
dispozitiv special - troacar, sub anestezie localг, оn condiюii aseptice, de personal
instruit. Durata utilizгrii este de 5 ani. Dupг expirarea termenului, capsulele vor fi
extrase єi, la dorinюa pacientei, vor fi оnlocuite cu alte noi. Nu este omologat оn
republica Moldiova.
Mirena - sistem contraceptiv intrauterin hormonal ce constг dimtr-un Diu Nova T
al cгrui braю vertical conюine LNG. Acesta din urmг este zilnic eliberat оn cantitate
de 20 mcg. Este valabil 5 ani, Produs al companiei Sbering. . Nu este omologat оn
republica Moldiova. Trгsгturile implantului єi ale norplantului sгnt similare cu cele
ale contraceptivelor injectabile numai cu progestative (vezi CIP).
Pastile orale numai cu progestative (POP)

Istoric
Primele pastile de acest tip au fost produse оn 1969 єi conюineau clormadinon acetat.
Din cauza efectelor adverse, au fost scoase din producюie peste un an. Оncepоnd cu
anii 70, pe piaюa farmaceuticг apar contraceptive pure ce conюin
noretestosteron ,etandiol diacetat sau levonorgestrel. Pe lоngг efectul firesc de
prevenire a sarcinii, rolul acestor contraceptive era єi cel de a reduce efectele produse
de estrogeni asupra organelor - юintг, de a oferi o alternativг femeilor cгrora le era
contraindicatг administrarea estrogenilor.

Eficienюa

Pilulele numai cu progestative sгnt mai puюin eficiente decоt COC. Rata de eєec
este de 2-4 sarcini la o sutг de femei, оn primul an de utilizare. Оn schimb ele au un
grad mai sporit de eficienюг la femeile care alгpteazг єi la cele de vоrstг reproductivг
оnaintatг.

!!! Important: Pastilele vor fi administrate zilnic, la aceeaєi orг!

Reversibilitate

O datг оntreruptг metoda, fertilitatea se restabileєte оntr-o perioadг scurtг, de 1-6

luni. De fapt, la majoritatea femeilor, POP nu оnhibг ovulaюia, mecanismul de
acюiune fiind axat doar pe influenюa asupra mucusului cervical єi asupra
endometrului.

Avantaje

Sоnt similare cu cele ala COC. Diferenюa e cг au noi beneficii:

 Nu sporeєte riscul bolilor cardiovasculare;

 Efect minim asupra coagulгrii sгngelui;
 Afecteazг foarte puюin TA;
 Au efect minim asupra metabolismului carbohidraюilor (pot fi folosite de femei
cu toleranюг schimbatг la glucozг);
 Sоnt indicate fumгtoarelor оn vоrstг;
 Pot fi utilizate de cгtre mamele ce-єi alгpteazг la sоn pruncul mai mare de 6
sгptгmоni;
 Nu se schimbг cantitatea єi nici calitatea laptelui matern;
 Femeile ce nu alгpteazг pot оncepe imediat dupг naєtere;
 Pot fi folosite de femei cu HTA<180/110;
 Reacюii adverse la mini pilule sоnt puюine єi slab pronunюate (nu afecteazг
libidoul, provoacг doar rareori deprasii, sindrom premenstrual, mastodinie);
 Glera cervicalг densг reduce riscul de BIP;
 Profilaxie a cancerului endometral.

Dezavantaje

 Eficienюг redusг faюг de COC;

 Necesitatea de administrare zilnicг;
 Modificг ciclul menstrual;
 Nu protejeazг оmpotriva sarcinii ectropice (1:1000 cazuri);
 Nu protejeazг ITS/HIV/SIDA;
 La un anumit numгr (redus) la femei apar chisturi funcюionale.

Indicaюii privitor la folosirea POP (categoriile I єi II)

 Femeile care au contraindicaюii pentru estrogeni;

 Care fumeazг єi au mai mult de 35 de ani;
 Pe perioada lactaюiei;
 HTA< 180/110‫;ٱ‬
 Antecedente sau predispoziюie la trombembolie:
 Boli sistemice‫ٱ‬. Lupus eritematos, Boala Crohn;
 Femeile obeze sau cele cu diabet;
 Оnainte de intervenюii chirurgicale;
 Femeile care se pregгtesc pentru inserюia implantului sau DIU cu hormoni (4-6
luni pоnг la inserюie.

Stгri care limiteazг alegerea metodei‫ٱ‬POP

Risc inaccetabil pentru sгnгtate (OMS, categoria IV):

 Sarcina;
 Afecюiuni maligne ale sоnului (оn prezent).
Stгri оn care riscurile depгєesc beneficiile (OMS, categoria III);
 Lactaюia copilului mai mic de 6 sгptгmоni;
 Cardiopatie ischemicг;
 Accident vascular cerebral (antecedente);
 Cefalee severг cu semne neurologice de focar;
 Sоngerare vaginalг nemotivatг;
 Cancer mamar (antecedente);
 Hepatitг viralг activг;
 Cirozг оn formг avansatг (decompensatг);
 Tumori hepatice (hepatom, adenom);
 Interacюiuni medicamentoase (antibiotice - rifampicinг, grizeofulvinг;
anticonvulsative - finitoina, carbamazepina, primidon, barbiturice), care scad
eficienюa contraceptivului.
Stгri ce nu limiteazг alegerea metodei

 Alгptarea dupг 6 sгptгmоni;

 Fumгtoarele;
 Nuliparele;
 Adolescentele;
 Femeile obeze;
 Femeile care au suportat recent un avort;
 Afecюiunile benigne ale sгnului;
 NTA controlatг;
 Tulburгrile de coagulare;
 Maladiile varicoase;
 Anemia feriprivг;
 Malaria;
 ITS;
 Afecюiunile biliare;
 Menstruaюiile dolore єi abundente, neregulate;
 Endometrioza;
 Epilepsia;
 Fibromiomul uterului.

Cоnd єi cum оncepem utilizarea.

 Din I-V a ciclului menstrual continuu, fгrг pauzг, pe toatг perioada de

administrare;
 La 6 sгptгmоni de la naєtere;
 Imediat dupг naєtere sau оn primele 4 sгptгmоni dupг naєtere, оn cazul оn care nu
alгptaюi pruncul;
 Imediat sau оn urmгtoarea zi dupг avort;
 Se administreazг continuu pe toatг perioada de utilizare, fгrг оntrerupere!
(indiferent dacг a оnceput sau nu menstruaюia);
 Se administreazг strict la aceeaєi orг!
 Folia urmгtoare este оnceputг оn urmгtoarea zi.
 Dacг femeia a admis o оntоrziere de 3 ore єi mai mult, ea va lua imediat pastila
restantг, dar, оn urmгtoarele 48 de ore, va folosi o metodг suplimentarг de
contracepюie.

Efecte secundare.

 Sоngerare;
 Amenoree;
 Mastodinie;
 Cefalee, HTA, ictus miocardic;
 sarcinг uterinг єi ectopicг

Supravegherea pacientei

 Ea trebuie consultatг peste 3 luni, apoi peste 6 luni. Dacг administrarea pastilelor
va decurge , ea poate fi examinatг o singurг datг pe an.
 Faceюi o examinare minimг atunci cоnd nu este necesarг una desfгєuratг;
 Controlaюi greutatea corpului;
 Mгsuraюi TA;
 Faceюi un examen clinic al sоnilor;
 Examenul vaginal se va face doar оn cazurile cоnd femeia are dereglгri оn ciclu;
 Testul citologic se face оn conformitate cu programul de screening.

Tratamentul efectelor secundare

 Efectele adverse minore, cum ar fi cefaleea, ameюelile, greюurile, mastodiniile,

pot sг disparг peste cоteva luni, fгrг tratament;
 Majoritatea efectelor secundare se trateazг ca єi оn cazul celor de la COC cu mici
excepюii.
 Оn cazul unui ciclu menstrual neregulat (sоngerгri neregulate), mгriюi doza de
progestativ sau treceюi la alt tip de progestativ. Оn cazul femeilor mai оn vоrstг,
se va оntrerupe utilizarea progestativului. Dacг sоngerarea continuг, este necesar
efectuarea unui examen ginecologic, ecografic.
 Amenoreea ce dureazг mai mult de 60 zile se оntоlneєte la 2-5 % dintre femei.
- Asiguraюi-vг cг pacienta nu este оnsгrcinatг, schimbaюi preparatul,
- Amenoreea ce continuг mai mult de 6 luni se trateazг la fel ca єi dereglгrile
menstruale ale femeilor ce nu au folosit niciodatг contraceptive hormonale.
 Оn cazul unor dureri abdominale, convingeюi-vг cг pacienta nu are sarcinг
ectopicг, torsiune sau rupturг de chist ovarian funcюional (examen pelvic,
ecografic).

Indicaюii pentru оntreruperea administrгrii POP

 Sarcina;
 Metroragia persistentг;
 HTA crescutг;
 Оnceputul unei boli hepatice acute;
 Planificarea sarcinii;
 Efecte secundare;
 Migrenele frecvente, оnsoюite de dereglгri de vedere.
Celelalte tipuri de contraceptive numai cu progrstative au caracteristici aproape
identice.
 Contraceptivele injectabile numai cu progestative prezintг o formг de
contracepюie femininг cu hormoni de sintezг, care sоnt administraюi parenteral єi au
efect оndelungat.

Existг douг mari categorii de contraceptive injectabile:

 Contraceptive injectabile numai cu progestative ( se administreazг 1 x 2-3luni, оn

funcюie de felul contraceptivului);
 Injectabile estro - progestative ( se administreazг lunar).

Istoric.

Pentru prima oarг, depo - medroxyprogesteronul acetat (DMPA) este

administrat femeilor оn 1960, оn scop de tratament al оnceputului de avotr, al
naєterii premature, de cancer endometral, al endometriozei. Medicii au observat cг
femeile ce urmau acest tratament, rгmоneau sterile ceva timp dupг asta. Din 1966,
este folosit pe larg оn peste 100 de югri, sub formг de contraceptiv. Оn acelaєi an,
pe piaюa farmaceuticг mondialг este lansat un alt contraceptiv: NET - EN
(Norethisteron - enantat).Оn prezent, este folosit оn circa 30 de югri.

Componente.

Tipul cel mai frecvent folosit este depo - medroxyprogesteron acetat. El conюine
derivat de 17 - hidroxiprogesteron, pregnan - progestativ. Are denumirile
comerciale Depo - Provera єi Megestron. Conюine 150 mg de DMPA/flacon, are
formо de suspenzie microcristalinг de particule cu dimensiuni determinate.
Medroxyprogesteronul eliberat este biologic activ.
Norethisteron - Enantat (noretindron - enantat) este estran progestativ, derivat
de 19 - nortestosteron, cu nzme comercial de Noristerat ori Doryxas200mg/flacon,
оn soluюie uleioasг, care, dupг administrare, este hidrolizat оn steroidul bilogic
activ norethisteron (NET).

Mecanismul de acюiune:

 Оnhibг ovulaюia;
 Mгreєte viscozitatea mucusului cervical;
 Modificг transportul tubar;
 Slгbesc capacitгюile endometrului єi, drept urmare, ovulului fertilizat nu poate fi
implantat;

Eficienюa

Este una din cele mai sigure metode contraceptive reversibile.

 DMPA - 0,1 sarcini la 1000 femei/an aproape egalг cu rata sterilizгrii
chirurgicale
NET - EN - 0,2 sarcini la 1000 femei/an

Reversibilitate

Este оntоrziatг restabilirea ovulaюiei spontane de la 9 pоnг la 24 luni. Circa 90 %

dintre femei care au utilizat aceastг metodг de contracepюie devin gravide оn primii
2 ani de la оntreruperea metodei.

Avantaje

 Eficienюг finalг;
 Comode ( se administreazг odatг la 3 luni);
 Reversibile (dar cu оntоrziere);
 Nu conюin estrogen;
 Nu implicг manipularea organelor genitale;
 Reduc tulburгrile de ciclu: sоngerгri menstruale doar rare єi neоnsemnate, adesea
amenoree dupг cоteva luni de folosire, reduc anemia, disminoreea idiopaticг sau
cea produsг de endometriozг;
 Apгrг оmpotriva bolilor inflamatorii pelviene;
 Previn sarcina ectopicг;
 Reduc riscul chisturilor ovariene;
 Metoda este dirijatг de femeie.

Dezavantaje

 Nu poate fi оntreruptг imediat;

 Forma de administrare - injectabilг;
 Tulburгri menstruale;
 Creєtere ponderalг;
 Оntоrziere a revenirii fertilitгюii;
 Cloasmг (pigmentare a pielii cu pete galben - maronii ,
 Depresie;
 Posibile cazuri de cefalee, mastodinie, indispoziюie, cгdere a pгrului;
 Creєte NTA;
 Nu protejeazг de ITS, HIV/SIDA.

Indicaюii єi stгri ce limiteazг alegerea metodei

Indicaюii:

 CPI este consideratг cea mai reuєitг alegere a femeilor care - єi doresc o metodг
sigurг єi reversibilг, оn special pentru contraindicaюiile de estrogen;
 Tromboembolismul venos sau coagulopatii (lupus eritematos sistemic)
 Potrivitг femeilor care uitг sг-єi ia cu regularitate pastila;
 Femeilor pentru care sarcina prezintг risc pentru sгnгtate;
 Femeilor care trebuie sг foloseascг progestative pe termen lung;
 Este o alternativг a DIU.
Stгri ce limiteazг alegerea metodei

OMS, categoria IV:

 Sarcina;
 Sоngerгri vaginale nediagnosticate;
 Cancer mamar (оn prezent);
Cazuri оn care utilizarea metodei prezintг risc pentru sгnгtatea femeii;
OMS, categoria III

 Alгptarea unui prunc mai mic de 6 sгptгmоni;

 NTA > 180/110;
 Afecюiune vascularг;
 Diabet zaharat cu nefropatie єi angiopatie;
 Cardiopatie ischemicг;
 Cefalee severг recurentг, inclusiv migrenг cu simptome de focar;
 Cancer mamar (оn ultimii 5 ani);
 Hepatitг viralг activг;
 Tumori hepatice maligne єi benigne.

Stгri ce nu limiteazг alegerea metodei (vezi pastile orale numai cu progestative)

Selecюia єi evaluarea pacientelor pentru toate tipurile de CPP de lungг duratг

(inclusiv DIU єi implanturi) trebuie sг fie una riguroasг. Scopul evaluгrii este de a
determina:
 indicaюiile єi avantajele utilizгrii metodei;
 existenюa stгrilor ce limiteazг alegerea metodei date;
 existenюa unor probleme ce impun examene medicale єi paraclinice suplimentare;
Tuturor clientelor trebuie sг li se ofere o consiliere generalг; anamnezг generalг єi
medicalг completг, examen fizic. Оn caz de necesitate, consilierea generalг poate fi
repetatг pe perioada de utilizare a metodei.
Anamneza generalг trebuie sг conюinг оntrebгri despere antecedentele heredo -
colaterale, personale, fiziologice єi patologice. Important este sг оnregistraюi:
 data naєterii;
 evoluюia menstrelor;
 data primei zile a ultimii menstruaюii;
 anamneza obstetricalг (numгrul de sarcini, naєteri, avorturi, data ultimei naєteri,
alгptarea, patologie оn sarcinг).

Examen fizic:
 determinarea masei corporale (procedurг importantг);
 оnregistrarea TA;
 controlul sоinilor:
  informarea pacientei despre importanюa autocontrolului sоinilor єi prezentarea
modalitгюilor de efectuarea a lui.

Examenul pelvian єi colectarea citologiei – stabilirea unor patologii preexistente

a colului sau a unei sarcini incipiente.

Examene suplimentare
 stabilirea cantitгюii de hemoglobinг;
 glucoza sоngelui;
 orice altг investigaюie necesarг pentru evaluarea corectг a pacientei.

Cоnd оn cepe utilizarea metodei ?

 atunci cоnd femeia este sigurг cг nu e оnsгrcinatг;
 оn primele 7 zile ale ciclului menstrual;
 dacг оncepe mai tоrziu de ziua a7-a, urmгtoarele douг zile va folosi o
metodг suplimentarг de contracepюie;
 la єase sгptгmоni dupг naєtere, pentru femeile ce alimenteazг la sоn єi
nu folosesc MAL, sau de la 6 luni, dacг folosesc MAL
 pentru femeile ce nu alгpteazг nou-nгscutul, dar nu mai tоrziu de
sгptгmоna a patra. Nu este obligatoriu sг aєtepte restabilirea
menstruaюiei;
 imediat sau оn primele 7 zile de dupг avort;
 imediat dupг оntreruperea altei metode de contracepюie.

Mod de utilizare
DMPA – 150 mg se administreazг intramuscular. Preventiv, flaconul cu suspensie se agitг
uєor. Locul injectгrii nu se maseazг, nu se aplicг termofor, nici punga cu gheaюг.
Urmгtoarea injecюie se va efectua peste 12-14 sгptгmоni. Dupг 14 sгptгmоni e bine sг
faceюi un test preventiv de sarcinг.

NET-EN se administreazг intramuscular o datг la 2 luni, dar nu mai devreme de 7

sгptгmоni. Administrarea оntоrziatг sporeєte rata de eєec.

Efectele secundare ale DMPA sоnt ca єi cele din cazul POP:

 modificarea sоngerгrii uterine, care variazг de la sоngerгri neregulate ;
 neоnsemnate la metroragii єi amenorei , оntоlnite dupг primul an de utilizare ≥50%
оn cazuri;
 creєtere ponderalг patologicг – 1,5 gk єi mai mult pe parcursul primului an;
 efecte subiective : obosealг, depresie, scгdere a libidoului, uscгciune vaginalг,
balonare, cafalee, ameюeli, simptome mamare, crampe musculare, cгderea pгrului.

Tratamentul efectelor secundare:

1. Sоngerгri prelungite (≥8 zile) – examen pentru a exclude o cauzг ginecologicг a
sоngerгrii (resturi gestaюionale, polipi endometriali, noduli miomatoєi submucoєi
sau un carcinom). Tratamentul depinde de urmгtorii factori:
 Administrarea dozei nu mai devreme de 4 sгptгmоni de la ultima dozг;
  Administrarea unui estrogen natural de 1,25 mg pe zi, 21 de zile;
 Administrarea COC cu 30 mg de EE este o alegere bunг. Dacг sоngerarea
continuг, poate fi administrat estradiol cypionat sau valerat intramuscular
care, de obicei, stopeazг sоngerarea timp de 24 de ore;
 Hemostaza cu etamzilat єi alte preparate de genul acesta sоnt puюin eficiente;
 Chiuretajul uterin este ultima resursг terapeuticг оn cazul оn care nu existг
contraindicaюii terapeutice;
 Оn cazuri rare pot fi prescrise preparate de cu Fe, doar pentru a corecta
anemia; piederile mari de sоnge sоnt rar оntоlnite;
 Оn cazul sоngerгrilor moderate ibuprofen-ul (antiinflamator єi
antiprostaglandinic) 0,2 x 3 ori ∕ zi este preferabil aspirinei єi are efect
benefic;
 Pacienta trebiue sг fie informatг cг sоngerarea poate reapгrea.
2. Amenoreea este al doilea simptom frecvent. Оn 40-60 % dintre cazuri este
caracteristic pentru DMPA, se оntоlneєte puюin mai rar la NET-EN єi doar оn 10%
cazuri – la implanturi єi Mirena (DIU).
Оn caz de amenoree:
 Asiguraюi-vг cг pacienta nu este оnsгrcinatг;
 Оncurajaюi femeia sг suporte amenoreea, care nu prezintг risc pentru sгnгtatea
ei;
 Administraюi-i оn caz de necesitate, o curг scurtг de estrogeni naturali.
 Care dureazг timp de 5 ani, apare riscul contracarгrii hipoestrogeniei. Femeile
vоrstnice, dupг DMPA, vor beneficia de tratament hormonal de substituюie.
3. Alte efecte adverse (vezi COC).
Informaюii pentru pacientг:
 Administrare cu regularitate;
 Оnregistraюi data urmгtoarei vizite;
 Informaюi pacienta despre schimbгrile ciclului menstrual;
 Convingeюi-vг cг aюi fost оnюeles, punоndu-i оntrebгri de control;
 Asiguraюi-o cг aceste modificгri nu prezintг risc pentru sгnгtatea ei;
 Informaюi pacienta despre alte efecte secundare posibile;
 Convingeюi-vг cг pacienta este sigurг de metoda aleasг єi cг-єi poate controla
greutatea.
Prezentaюi-i pacientei posibilele stгri de urgenюг.
 Оn caz de amenoree, este necesar un test de sarcinг;
 Оn caz de durere severг оn abdomen este posibilг o sarcinг ectopicг (examen
ginecologic, test de sarcinг, examen ecografic);
 Оn caz de cefalee severг, dereglгri de vedere, este posibilг tromboza vaselor
cerebrale (adresare imediatг la medic);
 Оn caz de sоngerare abundentг (vezi mai sus efecte adverse);
 Оn caz de discomfort neobiєnuit оn locul injectгrii, sоnt posibile complicaюii
septice, alergie la preparat.
Spuneюi-i pacientei cг poate reveni oricоnd la medic pentru orice problemг ce o preocupг.
Ar fi bine dacг pacienta va primi un formular оn care va оnscrisг data injectгrii, tipul
injectabilului єi va fi fixatг data urmгtoarei injecюii.
Tendinюe moderne
Cercetгrile pentru alte noi progestative urmгresc obюinerea de metode eficiente cu
minimum de reacюii adverse, uєor de administrat єi cu o duratг mai mare de acюiune.
Оn prezent, acestea sоnt оn faza de cercetare:
 Suspensia microcristalinг (levonorgestrel ori levonorgestrel butanoat) – 10
mg∕dozг, se adminiatreazг o datг la 3 luni. Studiile au arгtat rezultate bune,
preparatul avоnd o toxicitate redusг;
 Microsfere biodegradante ce conюin steroizi sintetici sau naturali (progesteron,
levonorgestrel 17b estradiol) legaюi cu un polimer (matricea medicamentului),
acidul coglicolic poli-D. Aceste preparate pot fi utilizate pe termen mai lung de 3-6
luni. Оn prezent, se fac studii clinice asupra lor оn SUA єi Mexic;
 Macrocristale monolitice de medicament pur – sоnt lentbiodegradante pentru a
trece оn circulaюie. Conюin ca substanюг activг progesteronul natural;
 Vaccinuri оmpotriva spermatozoizilor, ovocitului єi hormonilor ce controleazг
ovulaюia, dar єi оmpotriva oului. Existг un vaccin, produs оn India la comanda
OMS, anti HCG, care, injectat de 3 ori la un interval de 6 sгptгmоni, asigurг efect
contraceptiv pentru un an. O altг noutate este vaccinul antizonг pelucidг care nu are
efecte adverse ale injectabilelor, dar afecteazг imunitatea. Este produs de OMS.
 Implant II sau Jadelle – dezvoltat de Consiliul populaюiei, produs al companiei
Shering∕Leiras, similar cu Norplant-ul, оnsг reformulat cu un nou efastomer. Constг
din 2 bastonaєe, puюin mai lungi decоt cele de la Norplant, umplute cu
levonorgestrel. Rata eliberгrii zilnice de LNG este de 30 mcg∕zi, valabil pentru 5
ani, aprobat pentru utilizare оn SUA;
 IMPLANON ELABORAT DE Organon Internaюional, constг dintr-in singur
bastonaє, are 2mm x 4 mm, este umplut cu 3-ketodezogeste, se secretг zilnic 30
mcg. Preparatul este eficient timp de 3 ani.

7.3 Metode de barierг

Prezervativul masculin este un tub din latex, foarte fin, care acoperг penisul оn stare de
erecюie, colecteazг lichidul spermatic єi acюioneazг ca o barierг ce оmpiedicг pгtrunderea
spermatozoizilor оn vagin.
Prezervativul feminin este o membranг sub formг de sac, din plastic subюire, transparent
єi moale. Se introduce оn vagin єi оn timpul actului sexual protejeazг vaginul de
pгtrunderea spermei.
Diafragma reprezintг o cupolг moale din cauciuc care acoperг colul uterin. Оnainte de
inserюie se оntrebuinюeazг un gel sau o cremг spermicidг.
Spermicidele sоnt substanюe chimice care inactiveazг єi distrug spermatozoizii.
Principalii agenюi spermicizi care acюioneazг ca surfactant sоnt: nonoxynol- 9,
octoxynol menfegol єi clorurг de benzalconium. Spermicidele se produc sub formг de
tablete sau ovule spumante, supozitoare, spume, filme, geluri єi creme.

Mecanismul de acюiune
Prezervativele:
 Оmpiedicг pгtrunderea spermei оn cгile reproductive feminine;
  Previn transmiterea microorganismelor єi a altor agenюi de contaminare cu ITS de
la un partener la altul (prezervativele din latex єi din vinil).
Diafragma:
 Оmpiedicг pгtrunderea spermei оn cгile reproductive feminine superioare (uter
єi trompe uterine);
 Serveєte оn calitate de rezervor pentru spermicid.

Spermicide:
 Distrug membrana spermatozoizilor, ceea ce serveєte mobilitatea acestora єi
abilitatea lor de a fecunda ovulul.

PREZERVATIVELE MASCULIN ЄI FEMININ

Avantaje:
 Acюioneazг imediat;
 Sоnt lipsite de nocivitгюi, sоnt sub controlul femeii, pot fi utilizate de aproape toate
femeile (prezervativul femin);
 Implicг bгrbatul оn planificarea familiei (prezervativul masculin);
 Oferг contracepюie temporarг, la momentul necesar, metoda este reversibilг;
 Au eficienюг оnaltг dacг sunt utilizate corect;
 Nu influenюeazг alгptarea la sоn ;
 Pot fi utilizate ca metodг de siguranюг оn combinaєie cu alte metode contraceptive;
 Nu prezintг nici un risc pentru sгnгtate;
 Nu au efecte adverse sistemice;
 Sоnt accesibile (mai puюin prezervativul feminin, deoarece este mai scump);
 Se distribuie fгrг reюetг;
 Nu necesitг examinare medicalг оnainte de utilizare;
 Sоnt relativ ieftine (prezervativul masculin);
 Sunt singura metodг contraceptivг care asigurг protecюia contra ITS єi HIV;
 Pot prelungi timpul stгrii de erecюie єi perioada de pоnг la ejaculare;
 Ajutг la prevenirea cancerului colului uterin.

Dezavantaje:
 Au o eficacitate medie (2-12 sarcini la 100 de femei la primul an de utilizare);
 Sunt eficiente doar dacг clintul respectг cu stricteюe toate instrucюiunile;
 Reduc sensibilitatea penisului ceea ce poate оmpiedica menюinerea erecюiei;
 Necesitг condiюii speciale pentru pгstrare;
 Cer sг ai o rezervг de prezervative оnainte de a оncepe un contact sexual;
 Sunt de o singurг folosinюг.

DIAFRAGMA

Avantaje:
 Este lipsitг de nocivitгюi, se aflг sub controlul femeii, poate fi utilizatг aproape de
orice femeie;
  Oferг contracepюie temporarг, iar momentul necesar metoda este reversibilг;
 Dacг este utilizatг corect, la fiecare act sexual are o eficienюг оnaltг;
 Nu are efecte secundare induse de hormoni;
 Nu are influenюг asupra laptelui matern;
 Diafragma poate fi inseratг cu pоnг la 6 ore оnainte de contactul sexual, deci nu este
nevoie de оntreruperea actului sexual;
 Ajutг la prevenirea ITS єi a unor afecюiuni cauzate de ITS (afecюiunea inflamatorie
pelvianг, infertilitatea, sarcina ectopicг єi, posibil, cancerul cervical.

Dezavantaje:
 Necesitг examen genital єi stabilirea dimensiunilor potrivite de cгtre un furnizor de
servicii de planificare familialг;
 Оn perioada incipientг, cоnd abia vг obiєnuiюi cu aplicarea ei metoda poate avea
eficacitate mai micг;
 Poate fi dificil de extras, se poate rupe оn momentul extragerii (rar);
 Trebuie sг fie tot timpul la оndemоnг;
 Trebuie introdus оn vagin оnainte sau оn timpul fiecгrui act sexual;
 Poate fi introdusг оn vagin doar cu ajutorul degetelor;
 Necesitг respectarea regulilor de igienг;
 Dupг naєtere, femeia poate avea nevoie de diafragmг de o altг dimensiune;
 Diafragmele trebuie spгlate minuюios cu un sгpun nealcalin єi cu apг, dupг fiecare
utilizare;
 Necesitг pгstrare grijulie pentru a evita deteriorarea ei;
 Unele paciente se obiєnuiesc greu cu diafragma.

SPERMICIDELE

Avantaje:
 Sоnt lipsite de nocivitгюi, se aflг sub controlul femeii, pot fi utilizate aproape de
orice femeie;
 Oferг contracepюie temporarг, iar la momentul necesar metoda este reversibilг;
 Nu au efecte secundare induse de hormoni;
 Nu afecteazг laptele matern;
 Pot fi introduse оn vagin cu pоnг la o orг оnaintea contactului sexual, оn acest fel
fiind evitatг оntreruperea actului sexual;
 Pot spori lubrifierea vaginului;
 Pot fi utilizate imediat dupг naєtere;
 Nu necesitг o consultaюie оnainte de оnceperea utilizгrii.

Dezavantaje:
 Necesitг atingerea organelor genitale;
 Spermicidele, care se topesc, trebuie introduse оn vagin cu cel puюin 10 minute
оnainte ca bгrbatul sг ejaculeze, dar nu cu mai mult de o orг оnainte;
 Unele tipuri de spermicide se pot topi оn apг caldг;
 Dacг nu s-a introdus оnainte de contactul sexual, veюi fi nevoiюi sг
оntrerupeюiactul sexual;
 Pastilele spumante pot crea senzaюii de cгldurг localг;
 Iritaюia determinatг de utilizarea repetatг a spermicidelor pe parcursul unei zile
poate spori riscul contaminгrii cu HIV;
 Sоnt greu tolerate de unele femei.