Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Interviul
- Analiza SWOT
- Brainstorming-ul
- Metoda ” dictare”
- ”Harta inimii”
2.Ce metoda folosita in acest studiu de caz credeți ca v-a ajutat cel mai
mult
- ”Harta inimii”
Analiza swot
3.De cat timp ați avut nevoie pentru analiza situației clientul(una, doua,
trei ședințe)?
AM AVUT NEVOIE DE 2 SEDINTE
4.Ce tip de client ați avut? Atașat mai mult despre tipurile de clienți si
cum sa lucrați cu ei.
Tipuri de clienți
Clienți care se ajută singuri–persoane care au nevoie doar de un suport
minimal deconsiliere și care sunt capabili să se descurce singuri, asumându-și
responsabilități.
Clienți care răspund activ–persoane care au nevoie de consiliere, dar
care sunt motivați să lucreze autonom și se implică cu entuziasm.
Clienți orientați extern– cei care au nevoie să fie ghidați, avizați și care
simt nevoia să fie ajutați de consilier. Ei sunt înclinați spre extreme, văd
lucrurile doar în alb și negru și doresc ajutorul unui expert.
Clienți diferiți din punct de vedere cultural – persoane care aparțin
altei culturi în comparație cu cea de care aparține consilierul, cultură care poate
să fie sau nu marginalizată.
5.Ce dificultăți ați întâmpinat in acest studiu de caz si cum le-ați depășit?
INITIEREA DIALOGULUI CU TATAL PENTRU A STABILI UN
TEREN COMUN.
6.Cum ați evaluat procesul de consiliere?
Consilierii pot folosi, de asemenea, satisfacția clientului sau formularele
de feedback ca o modalitate de a colecta informații care îi pot ajuta să
monitorizeze eficacitatea. Pentru cei implicați în cercetare, nevoia de a concepe
chestionare care sunt atât valide, cât și de încredere sunt de o importanță
considerabilă. Chestionarul măsoară ceea ce pretinde că măsoară pentru a fi
valide, iar fiabilitatea înseamnă că rezultatele ar fi consecvente dacă
chestionarul ar fi administrat în aceleași circumstanțe unui număr mare de
persoane.
Într-o lume ideală, ar fi util ca formularele de feedback ale clienților să fie
întotdeauna valide și de încredere. Un consilier nu trebuie să vadă lipsa de
înțelegere sau abilități în conceperea unor astfel de chestionare ca o problemă
copleșitoare. Astfel de formulare oferă consilierului o oportunitate de a colecta
informații. Formularele de feedback și chestionarele pot fi utile, dar ar trebui să
fie tratate cu grijă. Ar fi inutil ca un consilier să creadă că informațiile culese
dintr-un astfel de chestionar ar putea face mai mult decât să „semnaleze”
anumite lucruri care ar trebuie luate în considerare. De exemplu, evaluările de
satisfacție au limitele lor, deoarece clienții pot avea așteptări atât de scăzute de
la procesul de consiliere, încât ratingul lor ridicat nu ar reflecta cu adevărat
calitatea consilierii sau gradul de schimbare atins. Un client poate să-i fi plăcut
consilierul său și prin urmare, îi este dificil (chiar și după consiliere) să dea un
feedback negativ, asertiv.
Practica reflexiva este o alta metoda de evaluare(autoevaluare), de la cele
care se bazează doar pe monitorizarea muncii interne a consilierului până la
tehnici care încearcă să utilizeze evaluarea externă și feedback-lu. Oricare ar fi
tehnicile utilizate, procesele de reflecție și evaluare îl ajută pe consilier să
devină un practician mai bun, clienții primesc o consiliere mai bună, consilierul
învață mai multe despre nevoile clienților, este curios cu privire la practica lui și
efectele acesteia.
7.Cum v-a ajutat activitatea cu valorile personale in acest caz?