Sunteți pe pagina 1din 4

Referatul2

Cartea Manualul de consiliere a lui R.N.Jones cuprinde trei parți.


 Partea I. Introducere. Pune bazele integrării folosirii abilitaților de consiliere.
 Partea a II-a, are 12 capitole și fiecare capitol descrie o abilitate de
consiliere.
 Partea a III-a, are 4 capitole care aduc și mai multe cunoștințe despre lucrul
cu clienții din medii diferite și modalități prin care consilierii pot capătă mai
multe abilitați.

R.N.Jones împarte în 2 grupuri pe cei ce folosesc abilitățile de consiliere.


- Consilierii și psihoterapeuții acreditați profesional;
- A doua categorie sunt persoanele care acorda sprijin și care se folosesc de
abilitățile de consiliere care prin rolurile lor profesionale nu fac consiliere însă
fac consiliere în grupurile de voluntariat și de suport(preoți, asistenți sociali,
asistenți medicali);

Consilierea se poate distinge de psihoterapie prin umătoarele modalitățî:


- Psihoterapia se preocupă mai mult de turburările psihice față de consiliere;
- Procesul de psihotarpie se poate întinde pe o durata mai lungă de timp și
poate fi asociat cu cadrul medical;

Există și suprapunere între consiliere și psihoterapie. Fiecare accentuează


nevoia de a valoriza clientul, de a asculta, de a spori capacitatea de autoajutorare și
responsabilitatea pentru propria persoana.
Atâta cosilierea și psihotarapia au ca scop fundamental sprijinul clienților spre
a se deschide asupra problemelor psihologicie cu care se confrunta in vietile lor, de
exemplu: faptul de a deveni mia putin deprimat sau anxios, de a prelucra deciziile
sau de a urmarii realizarea unui obiectiv
Cel mai adesea consilierea are loc în cabinet constituit special pentru aceste
activități(private sau instituționale). Decorul lor este desemnat să mențină scopul
consilierii.
Termenul de client desemnează numeroșii oameni cu care interacționează
persoanele care ofera ajutor folosindu-se de abilități de consiliere.

 Abilitatile fundamentale de consiliere

Înțelesuri ale cuvântului abilitate in acest context.


- Se poate referi la aria abilitaților(abilitați de ascultare sau abilități de
autodezvălurire);
- Se poate referi la nivelul de competență(faptul de a fi abilitat într-un anumit
domeniu);
- Al treilea înțeles al cuvântului se refera la cunoștințe și secvențe de alegeri în
implementarea unei abilitați date. Elementul esențial al oricărei activități este
de a crea și implementa secvențe de alegeri pentru a atrage obiectivele.

În toate ariile de abilități consilierii pot poseda un amestec de puncte tari și


puncte slabe. De exemplu, în aria abilităților de ascultare, unii consilieri pot fi
buni în întelegerea clienților dar nu la fel de buni în a reflecta acest lucru. De
asemenea, în același mod și clientii pot poseda în același mod un amestec de
abilități bune și mai puțin bune. Astfel se disting două mari categorii de abilități
ale consilierilor și al clienților:
- Abilități de comunicare și acțiune(abilități care au drept urmare
comportamentul extern);
- Abilitati mentale(abilitati care au drept urmare comportamentul intern).

Abilitățile emoționale sau abilitățile fizice de reacție nu constintuie abilități în


sine, deoarece sentimentele și reacțiile fizice sunt o parte esențială a naturii
animale sau instinctuale a oamenilor.

 Abilitățile de comunicare și acțiune

Abilitățile de comunicare și acțiune sunt observabile prin trăsături


comportamentale directe, au legătură cu ce fac oamenii și cum o fac și mai puțin cu
ce sunt și ce gândesc.
Abilitățile de comunicare și acțiune în funcție de aria de aplicare pot fi:
- Abilitați de ascultare;
- Abilitați de adresare a întrebărilor.
Cele cinci modalități fundamentale prin care consilierii și clienții își pot
transmite mesaje de comunicare și acțiune sunt umătoarele:
- Mesaje verbale;
- Mesaje corporale;
- Mesaje vocale;
- Mesaje prin atingere;
- Mesaje de inițiere a acțiunii.

Consilierii au ca rol de baza conducerea ședințelor de consiliere individuale


sau de grup.

 Abilități mentale

Consilierii trebuie să își dezvolte abilitățile de consiliere, pentru a putea


sustine clientul într-un mod mai eficient atâta timp cât își sporesc abilitățile
mentale.
Trei abilități mentale fundamentale:
- Crearea limbajului intern (oamenii pot învăta să își îmbunătățească
modalitatea de autoadresare într-o perspectivă pozitivă);
- Crearea regulilor (identificare regulilor nereasliste, spre exemplu: ”trebuie să
fiu întotdeauna fericit”, și preschimbarea lor în reguli realiste precum ”prefer
să fiu fericit în majoritatea timpului, dar este nerealist să fiu fericit tot
timpul”;
- Crearea percepțiilor (oamneii pot învata că este benefic să testeze realitatea
percepțiilor înainte să sară direct la concluzii).

 Sentimente și reacții fizice

Putem spune ca oamenii sunt ceea ce simt. Dimensiunea sentimetelor este


islustrată de următoarele trei secvente:”senzații fizice”, ”emoții”, ”conștință”.
Cuvantul emoții implică mișcare, sentimentele sunt procese și conștința implică
faptul că oamenii pot fi conștienți de sentimentele lor. Consilierii au nevoie de
capacitatea de a experimenta, de a înțelege atât sentimentele proprii cât și pe cele
ale clienților lor. Sentimentele și reacțiile fizice sunt fundamentale în procesul de
acordare a sprijinului psihologic.

 Consilierii și clienții ca persoane diferite

Arii de diversitate în consiliere: cultura, rasă, clasă socială, sexul biologic,


starea civila, orientarea sexuala și afectiva, vârsta, dizabilitatea. Dacă consilierul
are limite în legătura cu unul din aceste aspecte de mai sus(de exemplu nu poate
lucra cu o persoana de o religie diferită de a sa) este necesar să fie onest și să
primită persoana la alt consilier.

 Condiții de bază ale relațiilor de consiliere

În anul 1957, Carl Rogers în articolul ”The necessary and sufficient conditions
of therapeutic personality change” a expus șase condiții pentru schimbarea
terapeutica dintre care trei sunt fundamentale: înțelegere empatică, privirea
pozitivă necondiționată, congruența. Acest Manual de Consiliere, nu folosește
aceste sintagme pentru a surprinde abilitățile de consiliere acoperite de aceste
concepte, dar le voi descrie pe scurt în următorul mod:
- Empatia – este capacitatea consilierului de a se identifica mental cu lumea
interioară a clientului. Rogers a considerat ca persoanele care ofera ajutor ar
trebui să aibă și să facă dovadă unei atitudini empatice. Empatia este un
proces activ în care consilierii doresc să știe și să ajungă să primească
ințelesurile și comunicările clienților lor;
- Privirea pozitivă necondiționată - se referă la sentimentele pozitive față de
client cum ar fi faptul de a îi pasa, căldura, bunăvoința. Necondiționalitatea
privirii se refera la acceptarea lipsită de judecată a experienței și asupra
problemei clientului. Consilierul respectă unicitatea clientului. Crearea acestui
spațiu de acceptare din partea consilierului oferă clienților permisiunea de a
conștientiza pe de-a întregul gândurile și sentimentele. Relațiile de consiliere
sunt procese de comunicare în dublu sens. Ca răspuns la ascultarea activă,
căldura si invitarea consilierului, clienții pot oferi zâmbete și acorduri din cap.
- Congruența – are o dimensiune interioară și una exterioară. Din punct de
vedere interior consilierii ar trebui să fie capabili să conștientizeze gândurile,
sentimentele și experiențele dând dovadă de un grad mare de conștință de
sine. Din punct de vedere exterior, consilierii interacționează cu clienții că
persoane reale și nu se ascund în spatele unor fațade profesionale sau măști
sociale politicoase. O comunicare congruentă este caracterizată de onestitate
și sinceritate.

 Procesul de consiliere
Înțelesuri ale cuvântului “proces” aici:
- Ceva ce se întâmpla în interiorul clientului, a consilierului și între aceștia.
- Progres de-a lungul timpului.

 Modelul de consiliere- relaționare - înțelegere - schimbare

Stadiul 1 - relaționarea – în acest stadiu principala sarcină a consililierului și


clientului este de a stabili relația de colaborare. Modul în care consilierii încep o
sedință variază de contexul consilierii, precum și în funcție de dorințele fiecărui
participant.
Stadiul 2 - înțelegerea - în acest stadiu principala sarcină a consililierului și
clientului de a clarifica și a extinde înțelegerea situației. Dese ori clienții se simt
într-un impas în situații problemă cu care se prezintă, descrierea întregii situații
într-un climat emoțional suportiv le poate clarifica gândurile îi poate lămuri și
încuraja să creadă ca ar putea fi capabili să facă față mai bine.
Stadiul 3 – schimbarea – În cadrul acestui stadiu principala sarcină a
consilierilor și a clienților este schimbarea clienților, astfel încât sa gestioneze
situațiile problemă mai eficient decât ăn trecut. Consilierii și clienții fixează
obiective, dezvoltă și implementează strategii pentru a rezolva situațiile problemă,
a reacționa și de a gândi mai bine.

S-ar putea să vă placă și