Sunteți pe pagina 1din 6

Referatul2

Cartea Manualul de consiliere a lui R.N.Jones cuprinde trei parti.


Partea I.Introducere.Pune bazele integrarii folosirii abilitatilor de consiliere.
Partea a-II-a,are12 capitole si fiecare capitol descrie o abilitate de consiliere.
Partea aI-III-a,are 4 capitole care aduc si mai multe cunostinte despre lucrul cu clientii din medii diferite
si modalitati prin care consilierii pot capata mai multe abiltati.
R.N.Jones imparte in 2 grupuri pe cei ce folosesc abilitatile de consiliere.
-consilierii si psihoterapeutii acreditati profesional.
-a doua categorie sunt persoanele care acorda sprijin si care se folosesc de abilitatile de consiliere care
prin rolurile lor profesionale nu fac consiliere insa fac consiliere in grupurile de voluntariat si de support
(preoti,asistenti sociali,asistenti medicali).
Cum in Romania nu este o claritate legata de persoanele care ofera sprijin pentru simplificare se
foloseste termenul de consiliere pentru toti.
Pentru prima categorie, consilierii si psihoterapeutii acreditati, cartea este o introducere.
Diferenta dintre psihoterapie si consiliere ar fi ca psihoterapia are de a face mai mult cu tulburari fizice si
de durata, este mai profunda si este mai mult asociata cu cadrul medical.
Exista si suprapunere intre consiliere si psihoterapie.
Fiecare accentueaza nevoia de a valoriza clientul, de a asculta, de a spori capacitatea de autoajutorare si
responsabilitatea pentru propria persoana.
Cel mai adesea consilierea are loc in cabinet constituite special pentru aceste activitati (private sau
institutionale). Decorul lor este desemnat sa mentina scopul consilierii.

Abilitatile fundamentale de consiliere


Intelesuri ale cuvantului abilitate in acest context.
-se poate referila aria abilitatilor(abilitati de ascultare)
-se poate referi la nivelul de competenta(faptul de a fi abilitat intr-un anumit domeniu)
-al treilea inteles al cuvantului se refera la cunostinte si secvente de alegeri in implementarea unei
abilitati date. Elementul esential al oricarei activitati este de a crea si implementa secvente de alegeri
pentru a atrage obiectivele.
Abilitatile de comunicare si actiune
Abilitatile de comunicare si actiune sunt observabile, au legatura cu ce fac oamenii si cum o fac si mai
putin cu ce sunt si ce gandesc.
Abilitatile de comunicare si actiune in functie de aria de aplicare pot fi :
- Abilitati de ascultare
- Abilitati de adresare a intrebarilor
Cele cinci modalitati fundamentale prin care consilierii si clientii isi pot transmite mesaje de
comunicare si actiune:
- Mesaje verbale
- Mesaje corporale
- Mesaje vocale
- Mesaje prin atingere
- Mesaje de initiere a actiunii
Consilierii au ca rol de baza conducerea sedintelor de consiliere individuale sau de grup.
Consilierii si clientii ca persone diferite
Arii de diversitate in consiliere: cultura, rasa, clasa sociala, sexul biologic, starea civila, orientarea
sexuala si afectiva, varsta, dizabilitatea. Daca consilierul are limite in legatura cu unul din aceste
aspecte de mai sus (de exemplu nu poate lucra cu o persoana de o religie diferita de a sa) este
necesar sa fie onest si sa primita persoana la alt consilier.
Privirea pozitiva neconditionata se refera la sentimentele pozitive fata de client cum ar fi faptul de a
ii pasa, caldura, bunavointa. Neconditionalitatea privirii se refera la acceptarea lipsita de judecata a
experientei si asupra problemei clientului. Consilierul respecta unicitatea clientului. Crearea acestui
spatiu de acceptare din partea consilierului ofera clientilor permisiunea de a constientiza pe de-a
intregul gandurile si sentimentele. Relatiile de consiliere sunt procese de comunicare in dublu sens.
Ca raspuns la ascultarea activa, caldura si invitarea consilierului, clientii pot oferi zambete si acorduri
din cap.
Procesul de consiliere
Intelesuri ale cuvantului “proces” aici:
- Ceva ce se intampla in interiorul clientului, a consilierului si intre acestia.
- Progres de-a lungul timpului.
Modelul de consiliere- relationare-intelegere-schimbare
Stadiul 1 – relationarea- stabilirea relatiei de colaborare
Stadiul 2- intelegerea- de a clarifica si a extinde intelegerea situatiei, atat din partea consilierului cat
si a clientului
Stadiul 3- schimbarea- de a asista clientul in schimbare

REFERATUL 3
Intelegerea cadrului intern de referinta
Folosirea ascultarii active
Ascultarea active este abilitatea fundamentala a oricarei relatii de asistare psihologica. Ascultarea
active impune ca, consilierul sa inteleaga comunicarea clientului, dar sa si arate ca o intelege. Daca
consilierul are o abilitate slaba in ascultare activa poate fi slab si in punerea intrebarilor.
Detinerea unei atitudini de respect si acceptare
Daca consilierul va sti sa asculte propriile ganduri si sentimente va sti sa asculte si in exterior.
Respectul si acceptarea reprezinta abilitatea de a ne uita la ceilalti asa cum sunt si de a le pretui
individualitatea. Respect inseamna si sa le permiti altora sa creasca si sa se dezvolte fara a-i controla.
Consilierul ar fi bine sa fie cu totul in fata clientului, adica cu corpul, cu simturile si cu emotiile. Cu cat
consilierul se va accepta pe sine, cu atat ii va accepta pe altii.
Demonstrarea atentiei si interesului
Consilierul poate demonstra atentia si interesul in urmatoarele moduri:
- Prin a fi disponibil
- Prin a adopta o postura relaxata si deschisa
- Prin inclinarea corpului usor inainte
- Foloseste o privire potrivita si contactul vizual- consilierul sa se uite in directia clientului pentru
ca ochii lor sa se intalneasca destul de des.
- Sa exprime expresii faciale potrivite (expresii prietenoase, relaxate, zambet, dovedeste interes.
Sa-si adapteze expresia faciala, sa arate ca intelege sentimentele.)
- Prin a folosi gesture potrivite (consilierii sa nu miste bratele prea mult, sa se joace cu pixul sau cu
parul)
- Sa foloseasca atingerea in mod cumpatat
- Sa fie atent la spatiu personal si la inaltime (o distanta fizica confortabila intre consilier si client
ar fi de 1m si jumatate. Scaunele sa fie de acelasi fel si de aceeasi inaltime.)
- Sa acorde atentie vestimentatiei si ingrijirii personale
Parafrazarea si reflectarea sentimentelor
Parafrazarea si reflectarea sentimentelor se suprapun cumva si constau in a da inapoi clientilor cee
ace tocmai au comunicat. Aceasta incurajeaza clientul sa continue. Consilierii trimit inapoi clientilor
clar si scurt ceea ce clientii le-au comunicat. Ei pot folosi unele din cuvintele clientilor si un limbaj
apropiat celui pe care il foloseste clientul. Pentru a capata incredere si fluenta consilierul poate
practica parafrazarea in viata de zi cu zi.
Tehnici de reflectare a sentimentelor
Consilierii au nevoie sa identifice sentimentele unui client ca apoi sa le poata reflecta. Clientii pot
folosi “simt” in loc de “cred”. Se pot culege informatii despre sentimente direct, fiind atenti la mesaje
corporale, vocale si verbale. Clientii pot descrie si senzatii fizice.
Exemple:
1. De reflectare a sentimentelor:
Client: simt ca am o senzatie in stomac
Consilier: simti tensiune in stomac
2. Cautarea sentimentelor care rezoneaza
Client: nu sunt sigur ce simt, simt suparare sau manie.
Consilier: poate fi una dintre acestea : furie, neincredere etc?
Mici recompense verbale
Recompensele verbale incurajeaza clientul sa continue. Mesajul pe care il transmit: sunt aici continua.
Exemple: Ihi, te rog continua, inteleg, apoi, sigur, chiar asa, exact, da.
Intrebari cu final deschis:
- Imi poti spune mai mult despre asta?
- Ce simti cu privire la asta ?
- Poti sa detaliezi te rog?
- Te-a deranjat lucrul acesta?
Inceputul si structurarea : Inceputul este important, un inceput bun poate duce la sedinte bune si
finaluri bune.
Exemplu: sunt interesata si pregatita sa te ascult.
Mesajele corporale si vocale ale consilierilor e nevoie sa transmita ca sunt persoane cu care se poate
vorbi.
Exemple: spune-mi te rog de ce ai venit/ spune-mi te rog ce te aduce aici/sunt disponibil daca vrei sa
vorbesti.
Adresarea intrebarilor
Consilierii care au putina experienta la inceput ar fi bine sa puna mai putine intrebari. Intrebarile
gresite ar putea distruge relatia consilier client. Felul in care pun intrebarile consilierii este important
(volumul, rata vorbirii).
Exemple de intrebari despre sentimente:
1. cand ai inceput sa te simti astfel?
2. Cand spui ca esti deprimat care sunt sentimentele specifice?
3. Pe o scara de la 1-10 cat de puternic este sentimentul?
Gestionarea rezistentelor
Rezistentele sunt sentimente, ganduri si mesaje ale clientilor care pot incetini sau opri procesul de
consiliere. Pot avea diferite motive, insa exista tehnici pentru consilier pentru a scadea rezistentele.
Facilitarea de probleme
Dupa ce s-a clarificat situatia problema, consilierul poate pune intrebari pentru clarificarea
obiectivelor:
-ce doresti sa realizezi in aceasta situatie?
-care sunt obiectivele tale in aceasta situatie?
Generarea si explorarea optiunilor
Intrebarile despre obiective se refera la rezultatele la care se doreste sa se ajunga.
Urmeaza apoi intrebarile pentru generarea optiunilor, pentru atingerea obiectivelor.
Exemple:
-in ce fel ai putea atinge obiectivul tau?
-mai sunt si alte feluri?
-care ar fi consecintele acestor actiuni?

REFERATUL 4
Consilierii isi pot instrui clientii in a folosi tehnici de relaxare musculara si mentala.
Exista mai multe tehnici de relaxare musculara.
Relaxare musculara progresiva
Consilierii pot invata clientii aceasta tehnica de relaxare progresiva pentru a o practica de cate ori
doresc. Tehnica consta in a incorda si relaxa succesiv diferite grupe de muschi.
Tehnica are urmatorii pasi:
1. concentrarea ( ducerea atentiei pe o grupa de muschi)
2. tensionarea grupei de muschi
3. mentinerea tensiunii intre 5 si 7 secunde
4. destinderea grupei musculare
5. relaxarea, reducerea tensiunii grupei de muschi 20-30 de secunde
Relaxarea musculara de scurta durata este o tehnica care induce o relaxare profunda in mai putin timp si
cu mai putin efort.
Relaxarea mentala
Clientii sunt invatati sa vizualizeze scene de relaxare mentala independent de relaxarea musculara.
Constientizarea respiratiei
Consilierii pot ii pot invata pe clienti sa fie atenti la fluxul natural al respiratiei. Concentrarea atentiei
asupra respiratiei este cea mai cunoscuta dintre practicile meditative.
Imbunatatirea limbajului intern al clientilor
Consilierii care au invatat sa lucreaze cu propria lor gandire vor stii sa invete si clientii sa o faca. Clientii isi
vorbesc lor insisi, insa vor invata sa faca asta in mod disciplinat. Un exercitiu simplu de a vedea limbajul
intern este de a inchide ochii 30 de secunde si de a incerca sa nu se gandeasca la nimic. Vor observa ca
nu pot opri vocea interioara.
Limbajul intern negative este caracterizat de autodefaimare, autoaparare, de lucrurile care pot veni,
problemele trecutului. Limbajul intern negativ poate fi inlocuit cu limbajul intern productiv la persoanele
care se straduiesc si care nu-si doresc perfectiunea. Limbajul intern de calmare poate ajuta clientii sa
gestioneze mai bine unele situatii. Li se poate vorbi clientilor despre aceasta si li se pot cere sugestii de
cuvinte si expresii pentru acest limbaj intern de liniste. Acest limbaj poate fi folosit de persoanele care
sunt inclinate sa aiba accese de furie. Limbajul intern de instruire ii ajuta pe client sa imparta sarcinile in
bucati.
Limbajul intern afirmativ
Acest limbaj se concentreaza pe faptul ca oamenii sa-si aduca aminte de factorii pozitivi reali care sunt in
favoarea.
Exemplu: “mi-am folosit abilitatile de a face fata si chiar au functionat“ acest limbaj ajuta clientii sa-si
constientizeze punctele tari si sa aiba mai multa incredere in ei.
Imbunatatirea regulilor clientilor
Oamenii au reguli pentru a-si conduce vietile, majoritatea sunt rationale. Exista client care au anumite
reguli rigide care ii fac nefericiti pe ei, si poate si pe altii.
Detectarea regulilor exigente
Regulile exigente pot pune bazele unui limbaj intern negativ. Regulile exigente cum sunt “trebuie sa fiu
perfect” si “trebuie sa primesc confirmari” pot sta la baza sentimentelor de lipsa de incredere si de bine
ale multor oameni inainte de a incepe sarcini noi.
Imbunatatirea perceptiilor clientilor
Pentru a-si schimba gandirea este nevoie pentru ca respectivii clienti sa devina constienti de perceptiile
automate. Perceptiile automate fac parte din limbajul intern al oamenilor (ce si cum isi spun lor). Pot lua
forma cuvintelor, a imaginilor sau ambele. Se petrec foarte rapid si pot insotii emotii, inclusiv
sentimente, au o calitate repetitiva.
Consilierii ii pot ajuta pe clienti sa-si modifice perceptiile adresandu-le intrebari.
Exemplu:
Unde este dovada care sa-ti sustina perceptia?
Exista si alte moduri in care ai putea percepe situatia?
Conducerea sedintelor de mijloc
Cele 4 faze ale sedintelor de consiliere:
1. faza de pregatire
2. faza de inceput- intalnirea, salutul, asezarea, restabilirea relatiei de colaborare, verificarea temei,
programarea agendei sedintelor;
3. faza de mijloc-implicarea active a clientilor, instruirea, demonstrarea si repetitia, verificarea
intelegerii clientilor;
4. faza de incheiere-negocierea temei pentru acasa, angajarea unui contact ulterior;
Negocierea temei pentru acasa
Temele pentru acasa pot include fise de automonitorizare pentru dezvoltarea de abilitati mentale care
influenteaza sentimentele, comunicare si actiune, citirea de carti de autoajutorare.
Consilierul are la indemana diverse moduri de prezentare a temelor astfel incat clientul sa le duca la
indeplinire (poate arata ca sarcinile sunt interesante si relevante sau ca sunt scurte).

S-ar putea să vă placă și