Teme din cadrul cursului- Moraru Madalina

Curs 1
 Analizați relația dintre profesorul – diriginte și elevi, părinți identificând activităţi
specifice. Poate fi profesorul educator și consilier în același timp? Ce probleme apar?
Ce soluții găsiți?
Relația dintre profesorul-diriginte și elevi, părinți este una foarte importantă în contextul
educațional. Profesorul-diriginte are un rol special în viața elevilor, fiind responsabil de
coordonarea și îndrumarea acestora în cadrul școlii. În același timp, el poate juca și rolul de
educator și consilier pentru elevi și părinți.

Activități specifice pe care le poate desfășura profesorul-diriginte includ:

1. Coordonarea clasei: Profesorul-diriginte are rolul de a asigura buna desfășurare a

activităților în clasă și de a monitoriza progresul academic al elevilor. El este implicat
în organizarea orarului școlar, planificarea lecțiilor și evaluarea elevilor.
2. Monitorizarea comportamentului și disciplina: Profesorul-diriginte are
responsabilitatea de a menține un climat adecvat în clasă și de a asigura respectarea
regulilor școlare. El poate interveni și rezolva conflicte între elevi și promova
comportamentul pozitiv.
3. Consiliere academică și profesională: Profesorul-diriginte poate oferi îndrumare
elevilor în alegerea materiilor opționale sau a carierei viitoare. El poate ajuta elevii să-
și descopere talentele și interesele și să-și dezvolte planuri de carieră.
4. Consiliere personală și emoțională: Profesorul-diriginte poate fi un punct de sprijin
pentru elevi în fața problemelor personale și emoționale. El poate oferi consiliere și
sprijin în situații dificile, cum ar fi problemele familiale, stresul sau anxietatea.

În ceea ce privește rolul de educator și consilier, profesorul-diriginte poate să ofere sfaturi și

îndrumări în dezvoltarea personală și socială a elevilor. El poate promova valori și
comportamente pozitive, ajutându-i pe elevi să-și dezvolte abilități de comunicare, empatie și
respect față de ceilalți.

Totuși, există și anumite probleme care pot apărea în relația profesor-diriginte-elevi-părinți.

Unele dintre acestea pot include:

1. Lipsa de comunicare: Dacă profesorul-diriginte nu comunică în mod eficient cu elevii

și părinții, pot apărea dificultăți în înțelegerea și rezolvarea problemelor.
2. Lipsa de timp: Profesorii-diriginți pot fi suprasolicitați cu sarcini administrative și
predare a materiilor, ceea ce poate duce la lipsa de timp pentru a acorda atenție
individuală fiecărui elev și părinte.

 Analizaţi diferenţele dintre următoarele concepte: consiliere-orientare; coaching-

mentorat;
Consiliere-orientare și coaching-mentorat sunt concepte distincte, fiecare având
caracteristici și scopuri specifice.
 1. Consiliere-orientare: Consilierea-orientarea se referă la un proces de sprijin și
îndrumare acordat unei persoane în identificarea și gestionarea problemelor personale,
academice sau profesionale. Acest proces vizează explorarea și dezvoltarea
capacităților individuale, a intereselor și valorilor personale, pentru a facilita luarea
deciziilor în ceea ce privește cariera, educația sau viața personală. Consilierea-
orientarea implică un consilier profesionist care oferă suport emoțional, informații și
strategii de rezolvare a problemelor, utilizând diverse tehnici și abordări adaptate
nevoilor individuale. Scopul principal al consilierii-orientării este dezvoltarea
armonioasă și satisfăcătoare a individului în multiple aspecte ale vieții sale.
2. Coaching-mentorat: Coaching-ul și mentoratul sunt procese prin care o persoană
experimentată (coach sau mentor) îi oferă suport și îndrumare unei alte persoane
(coachee sau mentee) în vederea dezvoltării personale și profesionale. Cu toate
acestea, există diferențe substanțiale între cele două concepte:
a) Coaching: Coaching-ul se concentrează pe obiectivele și performanța persoanei care
primește suport. Coach-ul facilitează procesul de auto-descoperire și dezbate subiecte
specifice legate de atingerea obiectivelor individuale. Coach-ul nu furnizează soluții
directe sau sfaturi, ci pune întrebări, susține reflecția și ajută coachee-ul să-și dezvolte
propriile strategii pentru a-și atinge obiectivele. Coaching-ul este adesea utilizat în
contextul profesional, pentru a sprijini dezvoltarea abilităților de leadership,
management sau performanță într-un domeniu specific.
b) Mentorat: Mentoratul se bazează pe experiența și înțelepciunea mentorului care
împărtășește cunoștințele și experiențele sale cu mentee-ul, ajutându-l să-și dezvolte
abilitățile și competențele într-un domeniu specific. Mentorul oferă sfaturi, îndrumare
și sprijin emoțional, bazându-se pe propria sa experiență profesională. Relația mentor-
mentee este, în general, una mai lungă și mai informală decât cea dintre coach și
coachee.

Astfel, diferențele principale între consiliere-orientare și coaching-mentorat rezidă în

scopurile, abordările și metodele folosite în fiecare context. Consilierea-orientarea se
concentrează pe dezvoltarea personală și gestionarea problemelor individuale, în timp ce
coaching-ul și mentoratul se concentrează pe obiectivele, dezvoltarea competențelor și
îndrumarea într-un domeniu specific.
Curs 2
Se vor alcătui trei grupuri: consilieri, clienţi, observatori.
○ Consilierii trebuie să ASISTE, fără a influenţa clienţii, pentru a-i determina să vorbească.
○ Clienţii trebuie să vină la consiliere cu o PROBLEMĂ.
○ Observatorii îşi notează, fără a interveni cumva, aspecte privind modalităţile folosite de
consilieri pentru a asista clienţii.

Analiza relaţiei create: perspectiva clientului şi perspectiva consilierului

○ Ce modalităţi au fost folosite pentru a asista?
○ Au fost folosite şi modalităţi de influenţare?
○ Cum s-a desfăşurat şedinţa?

Perspectiva clientului: Din perspectiva clientului, este important să aibă un mediu sigur și
înțelegător în care să-și exprime problema și să exploreze soluții. Clientul ar putea simți că
este ascultat cu atenție și că este acceptat fără judecată. Modalitățile de asistență folosite de
consilier ar putea include:

1. Ascultare activă: Consilierul poate utiliza tehnici de ascultare atentă, cum ar fi

reflectarea, parafrazări sau clarificarea, pentru a-i ajuta pe clienți să-și exprime
gândurile și sentimentele în mod clar.
2. Întrebări deschise: Consilierul poate folosi întrebări deschise pentru a stimula reflecția
și a încuraja clientul să exploreze mai adânc problema cu care se confruntă.
3. Empatie: Consilierul poate manifesta empatie față de client, arătând înțelegere și
acceptare pentru ceea ce simte și trăiește.

Perspectiva consilierului: Pentru consilier, obiectivul principal este de a crea un spațiu sigur și
de încredere în care clientul să se simtă confortabil să exploreze problema și să-și găsească
propriile soluții. Modalitățile utilizate pentru a asista clientul pot include:

1. Ascultare activă: Consilierul se concentrează asupra clientului și demonstrează o

ascultare atentă și empatică, fără a interveni sau a-i influența în mod direct.
2. Reflectarea: Consilierul poate reflecta înapoi gândurile, sentimentele sau experiențele
exprimate de client, pentru a-i ajuta să-și clarifice propriile idei și emoții.
3. Validarea: Consilierul poate valida sentimentele și experiențele clientului, arătând
înțelegere și acceptare pentru ceea ce acesta trăiește.

Este important ca consilierii să evite influențarea clientului în direcția anumitor soluții sau
perspective, deoarece rolul lor este de a facilita și a sprijini procesul de explorare și
autodescoperire al clientului. Prin crearea unui spațiu sigur și prin utilizarea tehnicilor
adecvate, consilierii pot contribui la dezvoltarea clientului și la găsirea unor soluții potrivite
pentru problema sa.
 În ceea ce privește desfășurarea ședinței, aceasta ar trebui să fie structurată și respectând
confidențialitatea. Consilierul ar trebui să faciliteze dialogul și să permită clientului să
exploreze problema în profunzime. Observatorii pot nota aspecte legate de modalitățile
folosite de consilieri pentru a asista clienții, precum ascultarea activă, reflectarea sau
validarea, fără a interveni sau a influența ședința.

Curs 3
○ Se vor alcătui două grupuri: consilieri și clienţi.
○ Consilierii trebuie să ASISTE, fără a influenţa clienţii, pentru a-i determina să vorbească.
○ Clienţii trebuie să vină la consiliere cu o PROBLEMĂ.

Repere de analiză
○ Analiza relaţiei create: perspectiva clientului şi perspectiva consilierului
○ Ce modalităţi au fost folosite pentru a asista?
○ Au fost folosite şi modalităţi de influenţare?
○ Cum s-a desfăşurat şedinţa/în ce etapă a procesului de consiliere v-ați oprit?

Perspectiva clientului și consilierului:

 Perspectiva clientului: Este important să se analizeze cum se simte clientul în timpul

ședinței de consiliere. Se pot lua în considerare sentimentele de confort, încredere și
siguranță, precum și percepția asistenței primite din partea consilierului.
 Perspectiva consilierului: Este relevant să se examineze abordarea și strategiile
utilizate de către consilier pentru a asista clientul. Se pot analiza modalitățile de
ascultare, empatie, reflectare sau clarificare folosite de consilier.

Modalități utilizate pentru a asista: Se poate analiza modul în care consilierul a oferit suport și
îndrumare clientului în explorarea problemei sale. S-ar putea observa utilizarea tehnicilor de
ascultare activă, reflectarea înapoi a gândurilor și sentimentelor exprimate de client,
clarificarea aspectelor neclare și încurajarea reflecției profunde.

Existența sau absența modalităților de influențare: Este important să se evalueze dacă

consilierul a încercat să influențeze direcția sau soluțiile găsite de către client. Dacă
consilierul a menținut un rol neutru și a evitat să își impună propriile idei sau soluții, acest
aspect ar trebui notat.

Desfășurarea ședinței și etapa procesului de consiliere: Se poate analiza cum s-a desfășurat
ședința în ansamblu și în ce etapă a procesului de consiliere s-a oprit observatorul. De
exemplu, poate s-a ajuns doar la identificarea problemei sau s-au explorat și alternative de
soluționare.

Rețineți că analiza trebuie să se concentreze pe observații și constatări obiective, evitând

interpretările subiective și judecățile de valoare.

Curs 5
Realizati o analiza a imaginii voastre de sine asa cum s-a format de-a lungul timpului
urmarind elementele de mai sus.
 Din punctul de veder al aspectului fizic, nu sunt multumita pentr ca am ajuns intr-un
stadiu rau dupa ce am renuntat la sport. Realizarile din planul academic sunt multumitoare si
ma bucur ca a, reusit sa impac si activitatile scolare si profesionale. Relatia cu familia este
buna, dar imi doresc sa o imbunatatesc si mai mult pentru ca avem momente cand nu
functionam cum trebuie. Realizarile sportive sunt multumitoare, dar imi doresc sa fi continuat
pe acest plan din punctul de vedere al carierei.

Curs 7
Răspundeţi la următoarele întrebări:
- În ce domeniu vi se pare că aţi alocat mai puţin timp decât v-aţi planificat?
In domeniul contabilitatii, cred ca mi-ar fi placut sa lucrez in domeniu daca ma
specializam.
- În ce domeniu vi se pare că aţi alocat mai mult timp decât cel planificat?
In domeniul vanzarilor, domeniu care nu este pe placul meu.
- Cum comentaţi aceste neconcordanţe? (“hoţii de timp”...)
Din cauza jobului pe care il am.
- Ce soluţii întrevedeţi?
Schimbarea jobului si reluarea specializarii.

Curs 8

Chestionar privind nivelul satisfacției în legătură cu viața;

Reflectați asupra rezultatelor obținute: ce vă nemulțumește…identificați 3 aspecte…ordonați-
le în funcție de prioritățile personale; Stabiliți modalități concrete.

Ma nemultumeste stilul de viata nesanatos, faptul ca nu am suficienti de multi bani incat sa

imi cumpar ceea ce imi doresc si faptul ca nu fac suficient de multe lucruri cu timpul meu
liber.

Curs 9

Testul inteligențelor multiple (Gardner)

◎ Testul Holland RIASÎC
◎ Alcătuiţi o fişă personală în care să treceţi următoarele aspecte:
◉ Cine sunt eu?
􀀀 Momentul in care am castigat locul 2 National in campionatul National de handbal feminin.
Afisarea notelor de la Bacalaureat si realizarea faptului ca am luat cea mai mare nota din liceu
la limba romana, tinand cont ca profesoara de la momentul respectiv nu imi acorda o medie
mai mare de 7.
◉ Ce vreau eu?
􀀀 Dacă ai avea un an liber cum l-ai petrece?
Citind si invatand o specializare noua.
􀀀 Numește trei lucruri de care ești pasionat (visezi, te gândești, ai citit, l-ai face în mod
voluntar)?
Sunt pasionata de evenimentele sportive, sa citesc carti de fictiune si sa ma uit la
documentare true crimes.
􀀀 Dacă ai putea să fii cineva/ceva, ce/cine ai fi?
Nu as vrea sa fiu altcineva.
􀀀 Fără să te gândești prea mult, completează următoarea propoziție:„ Eu vreau să fiu…”
Eu vreau sa fiu o persoana de care familia mea sa fie mandra.
􀀀 Ce vise aveai în copilărie referitor la ceea ce doreai să fi când vei fi mare?
Sa fiu o sportiva de mare performanta.
􀀀 Descrie o zi ideală (ce ai face, ce ai vedea, cum te-ai simți?)
As iesi la o cafenea cu o carte pe care o aman sa o citesc din cauza timpului si as sta in
acel loc pana as termina-o.depășire/schimbare (pentru acest ultim
aspect lucrați în perechi)