Consilier pentru dezvoltare

personală
”Este mai plăcut să iei decizii decât să le justifici.”
Malcom Forbes
Notiuni introductive in Consilierea pentru Dezvoltarea
Personala

“Consilierea presupune existenţa unei persoane care are temporar

sau permanent rolul de consilier şi care oferă sau acceptă în mod
explicit să acorde timp, atenţie şi respect uneia sau mai multor
persoane, cu rolul temporar de client. Sarcina consilierii este de a
oferi clientului oportunitatea de a explora, descoperi şi clarifica
moduri de a trăi valorificându-şi resursele, ceea ce conduce la
sentimentul de bine interior, îndreptându-se spre o cât mai bună
existenţă” (Asociaţia Britanică pentru Consiliere, 1991).
Notiuni introductive in Consilierea pentru Dezvoltarea
Personala

,,Consilierea este o activitate care este iniţiată de o persoană

care caută ajutor. Oferă oportunitatea clientului de a identifica
ceea ce-l perturbă, de a se autoexplora şi de a se înţelege.
Procesul de consiliere îl va ajuta să-şi identifice gândurile,
emoţiile şi comportamentele, care conştientizate fiind, îl fac
să se simtă plin de resurse şi să hotărască schimbarea”
(Russel, Dexter, Bond, 1992).
Notiuni introductive in Consilierea pentru Dezvoltarea
Personala

Putem defini consilierea ca fiind procesul prin care o persoană,

numită consilier, parcurgând procedura de investigare,
conceptualizare, soluţionare şi implementare, oferă uneia sau mai
multor persoane – numite clienţi – pachete de soluţii pentru
problemele specifice (sub formă de proiecte, programe ori
componente/structuri de programe) împreună cu asistenţa tehnică
necesară implementării acestora şi trainingul de specialitate pentru
asigurarea viabilităţii, perenităţii şi derulării în continuare a
programului/proiectului de către clienţi prin forţe proprii.
ACUM ÂRZIU
□
MAI T
■
Notiuni introductive in Consilierea pentru Dezvoltarea
Personala

Exista mai multe tipuri de consiliere

educatională,
informaţională,
de dezvoltare personală,
suportivă,
vocaţională,
de criză şi
pastorală.

ACUM ÂRZIU
□
MAI T
■
Consilierul pentru dezvoltare personală

• Specialistul care lucrează cu persoane sănătoase din punct

de vedere psihic, care au nevoie să exploreze sau să
depăşească diverse stări sau situaţii cu care se confruntă
în evoluţia personală şi profesională, valorificând şi
dezvoltând resursele şi potenţialul propriu.
Consilierul pentru dezvoltare personală

• Specialistul în consiliere pentru dezvoltare personală

este o persoană neutră, imparţială, care îi susţine pe
clienţi în investigarea situaţiilor problemă şi facilitează
explorarea soluţiilor potenţiale pentru reglarea
eventualelor disfuncţionalităţi induse în plan personal şi
în relaţiile socio-profesionale de către o serie de factori
perturbatori extrem de variaţi printre care se înscriu:
volumul şi complexitatea activităţilor desfăşurate în mod
curent, multiplele responsabilităţi asumate în familie şi
societate, imprevizibilitatea contextelor de lucru,
dinamica schimbărilor şi nevoia continuă de adaptare în
situaţii noi, presiunea informaţională etc.
Consilierul pentru dezvoltare personală

• Activitatea consilierului pentru dezvoltare personală

este distinctă faţă de activităţile de psihoterapie,
psihiatrie, consiliere psihologică, prisma intensităţii şi
complexităţii scăzute a problematicii clienţilor şi a
instrumentelor şi tehnicilor specifice de lucru care se
bazează pe non-directivitate.
Modulul I
Planificarea activitatii proprii

Intervenţia specializată a consilierului pentru dezvoltare

personală constă în ghidarea, susţinerea şi încurajarea
interlocutorilor, prin intermediul unor tehnici şi instrumente
specifice, în vederea sondării şi relevării propriilor
capacităţi şi resurse şi a conştientizării punctelor critice din
existenţa proprie şi a posibilităţilor de depăşire a situaţiilor
neconvenabile într-o manieră particularizată. (conf.
Standardului Ocupational).
Unitati de competenta COR

Unităţi de competenţă generale

Titlul unităţii 1: Organizarea activităţii proprii
Titlul unităţii 2: Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea şi
securitatea în muncă şi în domeniul situaţiilor de urgenţă
Titlul unităţii 3:Dezvoltarea propriei cariere

Unităţi de competenţă specifice

Titlul unităţii 1:Crearea spaţiului de interacţiune cu persoanele consiliate
Titlul unităţii 2:Investigarea situaţiilor problemă
Titlul unităţii 3:Explorarea soluţiilor potenţiale ale situaţiilor problemă
Titlul unităţii 4:Consilierea privind modalităţile de dezvoltare personală
Consilierea, bazată pe principiul dezvoltării personale a clientului,
are un caracter confidenţial, este o relaţie de sprijin, ajutând
consiliatul să-şi indentifice resursele. Activitatea de consiliere
constă, indiferent de tehnicile utilizate, în: a nu intra cu “bocancii”
în universal interior al consiliatului, a nu “prescrie” reţete, a crea
un climat favorabil manifestării autentice a interlocutorului, a
vedea dincolo de aparenţe, a facilita, la nivelul clientului,
autocunoaşterea, autodefinirea, autoevaluarea şi formarea
abilităţilor de comunicare, a ajuta consiliatul să-şi conceapă
propriul scenariu, propriile strategii acţionale şi propriile opţiuni, în
conformitate cu resursele sale reale, manifeste sau latente, în
conformitate cu resorturile motivaţionale de care dispune.
Cum își poate desfășura meseria?

• Consilierul poate lucra:

- ca persoană fizică autorizată (independent)

- ca angajat al unor organizaţii sau instituţii cu domenii

variate de activitate, contribuind la îmbunătăţirea
performanţelor forţei de muncă şi oferind ajutor
managementului companiilor pentru atingerea
obiectivelor organizaţionale.
Notiuni introductive in Consilierea pentru Dezvoltarea
Personala

• Consilierea este arta de a facilita experiente de invatare

antrenand abilitatea de constientizare a resurselor personale si
clarificare a obiectivelor.

• Consilierea este un proces de constientizare, conectare la

propriile resurse si clarificare a obiectivelor care vor fi atinse

• Dezvoltarea Personala reprezinta un proces de evolutie,

autocunoastere, constientizare si crestere a potentialului uman si
are ca scop imbunatatirea calitatii vietii
De ce nu sunt suficiente sfaturile celor apropiati?

Cum se raporteaza familia sau prietenii?

• in mod subiectiv prin prisma cunostintelor
anterioare pe care le detine despre noi
• cu etichetele anterior stabilite in urma
interactiunilor avute
• pot proiecta propriile probleme nedepasite
asupra noastra
• experienta pe care o au poate fi limitata
De ce avem nevoie de consiliere?

• discutâm cu un specialist
• asculta activ, culege informatiile,
• sistematizeaza, structureaza informatiile
• reformuleaza datele problemei
• verifica intelegerea corecta a situatiei prezentate
• elaboreaza o strategie pentru atingerea obiectivelor
clientului
• ofera interventii personalizate
• identifica alternative
• descopera si dezvolta potentialul
• utilizeaza metode si tehnici validate stiintific
• participa la cursuri, seminarii, conferinte de specialitate
in scopul perfectionarii profesionale permanente
CALITATEA VIETII

WHO defineste calitatea vietii ca perceptia

individului despre pozitia sa in viata in
contextul culturii si sitemului de valori in care
traieste si in relatie cu propriile obiective,
asteptari, standarde si preocupari. Acest
concept este influentat de starea starea de
sanatate a persoanei, starea psihica,
credintele personale, relatiile sociale, rlatia cu
mediul
Filozofia - viata omului
Cunoastere de sine vs Imagine de sine

Cunoasterea de sine se dezvolta odata cu vârsta si

cu experientele prin care trecem. Pe masura ce
persoana avanseaza în etate, dobândeste o
capacitate mai mare si mai acurata de auto-reflexie.
Totusi, niciodata nu vom putea afirma ca ne
cunoastem pe noi însine în totalitate; cunoasterea de
sine nu este un proces care se încheie odata cu
adolescenta sau tineretea. Confruntarea cu
evenimente diverse poate scoate la iveala dimensiuni
noi ale personalitatii sau le dezvolta pe cele
subdimensionate. Cunoasterea de sine este un
proces cognitiv, afectiv si motivational individual,
dar suporta influente puternice de mediu.
Cunoastere de sine vs Imagine de sine

Imaginea de sine se refera la totalitatea perceptiilor privind

abilitatile, atitudinile si comportamentele personale.
Imaginea de sine poate fi înteleasa ca o reprezentare
mentala a propriei persoane sau ca o structura organizata
de cunostinte declarative despre sine care ghideaza
comportamentul social.
Imaginea de sine presupune constientizarea a "cine sunt
eu" si a "ceea ce pot sa fac eu". Imaginea de sine
influenteaza atât perceptia lumii cât si a propriilor
comportamente. O persoana cu o imagine de sine saraca
sau negativa va tinde sa gândeasca, sa simta si sa se
comporte negativ.
Imaginea de sine nu reflecta întotdeauna realitatea.
Cunoastere de sine vs Imagine de sine

Conform psihologiei umaniste, fiecare persoana este

valoroasa în sine. Prin natura sa umana, are capacitatea de
a se dezvolta si de a-si alege propriul destin, de a-si valida
calitatile si caracteristicile pozitive în masura în care mediul
îi creeaza conditiile de actualizare a sinelui.

Acceptarea neconditionata (indiferent de performante) si

gândirea pozitiva (convingerea ca fiecare persoana are
ceva bun) sunt atitudini care favorizeaza dezvoltarea
personala.
Stima de sine

Stima de sine se formează în timpul copilăriei prin intermediul relațiilor

cu părinții, bunicii, rude apropiate și alte persoane semnificative în viața
copilului.

Stima de sine are două dimensiuni centrale:

• Sentimentul de a fi demn de iubire
• Sentimentul de a fi capabil

Stima de sine se conturează din 4 componente principale:

¤ sentimentul de siguranţă
¤ cunoaşterea de sine
¤ sentimentul de apartenenţă (la o familie, la un grup, la o categorie
socio-profesională etc.)
¤ sentimentul de competenţă
Stima de sine

Mecanisme de protejare prin control excesiv

• timid și retras
• neobișnuit de tăcut
• ezită să aborde noi activități
• se agață de părinți
• se tulbură repede la critici
• Înclinat către reverie și visare
• Se teme de greșeli
• Se plange de dureri abdominale
Stima de sine

Mecanisme de protejare prin control insuficient

• Agresiv
• Rabufniri de furie regulate
• Lăudăros
• Chiulește cu regularitate
• Nu cooperează când i se solicită lucruri
• Întreabă mereu dacă este iubit sau dorit
• Evită temele
• Dă vina pe alții pentru greșeli
• Distruge bunurile altora
• Neatent când își face temele
Stima de sine

• Sistemele de protecție învățate pe parcursul vieții sunt

aduse apoi în relația de cuplu și cea de familie, astfel
interacțiunile sunt influențate de îndoieli, temeri și
nesiguranțele lor.
Cine apelează cel mai frecvent la Dezvoltarea
Personală? De ce apeleaza la consilierea de
dezvoltare personala?

Consilier

Coach Mentor

Dezvoltarea
personala

Manager Profesor
Tipuri de probleme

• Situaţiile problematice sunt de trei feluri:

• Situaţii de pierdere (a respectului, prieteniei, poziţiei,
etc.);
• Situaţii de ameninţare (perceperea unui pericol iminent
sub forma unei posibile respingeri, eşec, disconfort
etc.);
• Situaţii de frustrare (perceperea unei nedreptăţi,
injusteţe din partea altei persoane etc.).
• tipuri de disfuncţionalităţi:
- lipsă de adaptabilitate în diverse situaţii, reacţii
exagerate, reacţia la stres
- diminuarea randamentului fizic şi emoţional, scaderea
capacităţii de concentrare,
- tendinţe de izolare,
- neînţelegerea situaţiilor de fapt ș.a.;
• situaţii problemă:
- lipsa unui loc de muncă,
- relaţii defectuoase în familie sau societate,
- blocaje emoţionale diverse,
- eşecuri profesionale ș.a.;
- deficienţe personale:
• incapacitate de comunicare eficientă în public,
• timiditate,
• agresivitate,
• necorelări ale reacţiilor personale cu stimulii externi,
• lipsa motivaţiei,
• lipsa curajului,
• neasumarea răspunderii,
• neînţelegerea realităţii etc.;
Alte exemple de obiective pentru dezvoltare
personală
dezvoltarea empatiei
creșterea încrederii în sine
ascultarea activă
a vedea frica ca un prieten
imbunatatirea limbajului corpului
a se intelege cu ceilalti
acceptarea de sine
a opri procrastinarea
dezvoltarea abilităților de rezolvare a conflictelor
a fii in prezent si a lasa trecutul in urma
creșterea rezilientei
dezvoltarea managementului stresului
a stii cum sa oferi feedback
creșterea voinței
a lua decizii mai bune
Consilierul se adresează personelor care intampina
obstacole de natura:

Personala precum:
▪ Relaționarea deficitara/conflictuală cu familia,
colegii sau prietenii
▪ Amânarea/Evitarea sarcinilor, activitaților
▪ Dificultăți in luarea și comunicarea deciziilor
▪ Stimă de sine scăzută, Stări de confuzie
▪ Tensiuni acumulate
ACUM ÂRZIU
□
MAI T
■
Consilierul se adresează personelor care intampina
obstacole de natura:

Profesionala precum:
▪ cautarea unui job
▪ negocierea unor noi conditii de lucru
▪ adaptarea la conditiile unui nou job
▪ Diminuarea stresului
▪ probleme de management. Etc.

ACUM ÂRZIU
□
MAI T
■
Arii/Probleme abordate în dezvoltare

• Autocunoaştere şi autocontrol
• Organizare şi planificare
• Managementul stresului
• Managementul timpului
• Public speaking
• Comunicare Asertivă
• Leadership
• Lucrul în echipă
• Schimbări în carieră
• Luarea de decizii
• Evaluarea riscurilor
• Motivare
• Creativitate si inovaţie
• Inteligenţa emoţională
• Armonizarea relațiilor sociale
ETAPELE CONSILIERII

✓ identificarea problemei
✓ culegerea de informaţii
✓ analiza datelor
✓ reformularea problemei din perspective resurselor
clientului
✓ identificarea variantelor acţionale şi luarea deciziilor
✓ transpunerea faptică a strategiilor de schimbare
✓ evaluarea în progres şi în proces a rezultatelor.
 ETAPE SPECIFICE CONSILIERII DEZVOLTĂRII
PERSONALE
1.Interacțiunea cu persoanele consiliate:
amenajarea spațiului de lucru
stabilirea contactului emoțional
stabilirea condițiilor de colaborare

2. Investigarea situațiilor problemă:

culegerea informațiilor cu privire la situația
problemă
stabilirea punctelor cheie ale situației problemă
verificarea ansamblului situației problemă
3. Explorarea soluțiilor potențiale ale situațiilor problemă:
facilitarea identificării soluțiilor potențiale pentru situația
problemă
analizarea alternativelor de rezolvat situația problemă
verificarea adecvării soluției finale

4. Consiliere privind modalitățile de dezvoltare personală:

identificarea direcțiilor de dezvoltare
analizarea prioritizării direcțiilor de dezvoltare
acordarea de sprijin pentru dezvoltarea personală a
clientului
evaluarea adecvării soluției adoptate pentru dezvoltarea
personală a clientului.
Ședința de consiliere

• Stabilirea contactului emoțional

• Prezentarea unui contract (obiective, termene,
condițiile de confidentialitate, etc.)
• Pregătirea instrumentelor de lucru (agenda pentru
notarea informațiilor, testele, materialele pentru
facilitarea activității de consiliere)
• Ședințe individuale sau de grup
• Durata şedinţelor poate varia de la 30 minute până la
3 - 4 ore (cel mai frecvent, intervalul de timp alocat
unei sesiuni este de 50 de minute).
Ședința de Consiliere

• Deschidere – primirea clientului

Structura – aplicarea metodelor de
culegere a informațiilor
Concluzii – sumarizarea informațiilor
Încheierea – stabilirea unei noi întâlniri
Ședința de Consiliere

• Consilierul îndruma și susţine clientul să identifice

dorințele și obiectivele.
• Utilizeaza întrebările pentru a clarifica și a genera noi
resurse clientului
• Susține clientul în accesarea resurselor interioare - să se
înţeleagă pe el însuşi, să se motiveze, să ia decizii, să se
“pună in formă”, să elaboreze noi strategii de acţiune, să
îşi rafineze comportamentele, atitudinile sau strategiile
personale de lucru.
Ședința de Consiliere

• Reformuleaza și concluzionează deciziile clientului

• Oferă feed-back: constructiv şi generativ
• Ajută clientul la găsirea a cât mai multe soluții
• Menține în permanență o relație deschisă de sprijin,
generatoare de încredere.
Amenajarea spațiului

- Ambient plăcut
- Mobilier confortabil – fizic și psihic
- Asigurarea intimității și a confidențialității
- Poziționare echidistantă
- Asigurarea de consumabile (pixuri, hârtie, apă, s.a.)
Consilierul

Trasaturi de caracter

Atitudinile consilierului

Abilitatile de baza
Profilul TEMPERAT, CALM, PERSEVERENT, EMPATIC, IMPARȚIAL
Consilierului
AUTODIDACT - INTERESE IN PERFECTIONATEA CONTINUĂ

COMPETENȚE CRESCUTE DE COMUNICARE

ASCULTA ACTIV, ASERTIV

OFERĂ îNCREDERE, RECEPTIV

GÂNDEȘTE OBIECTIV, CLARIIFICĂ, REFORMULEAZĂ

GÂNDEȘTE POZITIV. EXPRIMA PROBLEMELE ÎN TERMENI

POZIITIVI

RESPONSABIL, MOTIVATOR, NEGOCIATOR,

Atitudinile consilierului
Acceptarea neconditionata

Congruenta

Empatia

Colaborarea

Gandirea pozitiva

Responsabilitatea
Abilitatile de baza
Ascultarea activa

Observarea

Identificarea incongruentelor

Focalizarea

Confruntarea

Furnizarea de informatii

Feedback-ul
Ce face consilierul?

• Să abordeze clientul fără condiţionări şi să ,,trateze” problemele acestuia cu toată

seriozitatea de care este capabil;
• Să acorde clientului ajutor, sprijin şi îndrumare, acţionând cu competenţă şi
profesionalism;
• Să fie sensibil la solicitările clientului şi să încerce să i le satisfacă la un nivel optim;
• Să respecte deciziile clientului, acţionând întotdeauna în interesul şi spre binele acestuia;
• Să asigure confidenţialitatea celor discutate cu clientul;
• Să-şi desfăşoare activitatea doar în aria sa de competenţă, recunoscându-şi puterile şi
limitele;
• Să nu impună clientului propriile credinţe şi valori;
• Să se perfecţioneze continuu pentru a putea oferi clienţilor servicii de calitate, cu adevărat
profesionale;
• Să gândească pozitiv, astfel încât să insufle clientului optimism şi încredere în forţele
proprii, în tentativa acestuia de a se schimba în sensul dezvoltării şi asigurării funcţionării
propriei personalităţi.
Ce nu face un Consilier?

• Nu da sfaturi
• Nu divulga informațiile obținute de la clienți
• Nu va spune prin ce situatii similare a trecut cu scopul
de a convinge
• Nu se simte deranjat atunci cand clientul nu respecta
sfaturile
Consilierul pentru dezvoltare personală

• Asigură deplina confidenţialitate privind problemele

clienţilor, excepţie făcând situaţiile prevăzute prin lege.

http://www.quotessays.com/images/confidentiality-quotes-2.jpg
 Obiectivele Consilierului în raport cu clientul:

• ședința produce încredere, mulţumire, armonizare, motivare,

autocunoaştere şi dezvoltare personală
• ședința induce o experiența de explorare, de nuanțare, de
centrare în prezent
• ședința stimulează gândirea obiectivă, constructivă, strategică,
optimistă
• clientul este în cea mai bună lumină a lui
• ședința facilitează accesul la performanţa individuală şi
organizaţională
• ședința promovează clientului atitudinea de învingător
Profilul Clientului

• Particularități individuale:

• vârsta,
• particularităţile fizice şi emoţionale,
• sexul,
• religia,
• poziţia socială şi/sau profesională,
• rolurile asumate în societate şi familie,
• atitudinile şi dinamica acestora,
• reacţiile la stimuli diverşi,
• valorile personale,
• convingerile,
• prejudecăţile,
• situaţia materială etc.;
Profilul Clientului

• detaliile situaţiei problemă:

• persoane implicate în situaţie şi acţiunile acestora,
• forme de manifestare a persoanei consiliate,
• frecvenţa şi poziţionarea în timp şi spaţiu a manifestărilor
specifice situaţiei,
• constrângeri şi oportunităţi,
• context social/familial/ profesional etc.;
 Relatia consilier - client
Relaţia de consiliere

Relaţia de consiliere este un parteneriat între consilier şi client, fiecare din ei cu viziuni, expectanţe şi scopuri diferite.

Responsabilităţile consilierului

-să conducă şi să dirijeze procesul de consiliere în vederea realizării obiectivelor clientului;

-să evite judecarea rolurilor de victimă, salvator sau persecutor;
-să participe activ, împreună cu clientul, la analiza tranzacţională, analiza jocurilor psihologice şi analiza scenariilor de
viaţă;
-să ţină la curent clientul cu direcţia şi rezultatele consilierii;
-să asiste clientul la realizarea contractului cu el însuşi, rolul consilierului fiind cel de martor sau facilitator;
-să considere obiectivele clientului mai importante decât cele proprii.

Responsabilităţile clientului

-să stabilească prin contract, ceea ce vrea să schimbe;

-să identifice potenţele interioare ce ar putea fi antrenate în obţinerea schimbării;
-să-şi asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi acţiuni şi să-şi îndeplinească sarcinile date de consilier;
-să contribuie la stabilirea unei relaţii de siguranţă şi încredere;
-să considere consilierul drept aliat al schimbării şi nu un magician.
OBIECTIVE SMART

SMART este provenit din caracteristicile esențiale în

formularea obiectivelor și anume: specifice, măsurabile,
accesibile, relevante și incadrate in timp.
 OBIECTIVE SMART

• Specific - Cine este implicat? Ce anume vreau sa

obtinem? Unde este realizat? Care sunt cerintele si
S limitarile? De ce este nevoie sa facem asta? (3 motive)

• Măsurabil - Cat de mult(a)? Cat de multi(e)? Cand voi sti

M ca a fost indeplinit?

• Accesibil – Ce resurse sunt necesare? Cine mă poate

A ajuta?

• Realist – Dispun de energia, resursele necesare?

R

• Încadrat în timp – Cât timp?

T
Dezvoltarea propriei cariere

Rolul dezvoltării personale în activitatea de Consilier

- Autocunoașterea consilierului facilitateaza

empatizarea, înțelegerea problematicii,
dezvoltarea relației cu clientul, mediul și
capacitatea de explorare a resurselor clientului
Dezvoltarea propriei cariere

Dezvoltarea propriei cariere provine din nevoia de

instruire, de actualizare a cunoștințelor și de obținere a
performanțelor maxime cu rezultate minime.

Nevoile de dezvoltare reies din

• Analiza jobului
• Înțelegerea standardelor de performanță
• Înțelegerea cerințelor din piață
• Înțelegerea cerințelor clienților
• Măsurarea performanței curente
• Determinarea abaterilor performanței reale
• Evaluarea nivelului de aptitudini și cunoștințe
• Implementarea soluțiilor identificate (participare
la curs, ședințe de supervizare, interviurile, etc.)
Dezvoltarea propriei cariere

Modelul ”Lifelong learning” abordează competitivitatea globală,

societatea cunoaşterii ca viziune pe baza cărora se construiesc
politicile pentru învăţare formală, informală şi non-formală.
Dezvoltarea propriei cariere
Modelul ”Lifelong learning”
• Implementează • Evaluează situațiile
procesul de învățare - problematice, lipsurile
transformă informația • Identifică elementele
în cunoștințe problemei

Implement
Planifică
ează

Verifică Acționează

• Evaluează, verifică • Găsește informațiile la

informațiile găsite îndemână
• Găsește o rețea de
persoane interesate
de același domeniu și
fă schimb de
informații
Dezvoltarea propriei cariere

Surse de dezvoltare:
- documentarea privind evoluţia domeniului de activitate,
autoevaluarea,
- solicitarea de feed-back din partea persoanelor
consiliate,
- studiul concluziilor rapoartelor de evaluare întocmite de
angajatori
- Conferințe, cursuri
Planificarea activității

• Obiectivele răspunde la întrebările:

• Ce vreau să fac?
• De ce vreau să fac asta?
• Cum pot atinge acest obiectiv?

• Agenda:
• Stabilirea obiectivelor zilnice
• Stabilirea obiectivelor săptămânale
• Stabilirea obiectivelor lunare și anuale
 DO IT
Planificarea activităților
1

• Ce vreau să obțin astăzi? • Articol

• Am scris un articul cu tema ....

• Lista cu ”TO DO” – 2

completată cu rezultatele • Client
pe care vrem să le obținem • Sedinta consiliere

• Prânz sanatos
• Salata de fructe
 Planificarea zilei de lucru

  Luni Marti Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică

7-8 Mic dejun  Sport          

8-9  Sedinta  Pictura  Cumparaturi  Denis  Maria  Curatenie  Plimbare

9-10  Maria  Andrei  Articole    Andrei  Curs  Bicicleta

10-11    Ioana      Ioana    

Prioritizarea obiectivelor

URGENT NON-
URGENT

IMPORTANT - Plange - Exerciții

copilul - Planificare
- Inundație - Invățare
- Telefoane
urgente
NON- - Intreruperi - Activitati
IMPORTANT - Distrageri repetitive
- Telefoane
Planificarea activităților

Stabilirea obiectivelor
Ce vreau de la viața?
• 8 arii din care ne extragem obiectivele:
• Socială – Emoțională, Familie, Prieteni,
• Fizică – Corp, Alimentație
• Relaxare – lucruri care te calmează
• Spirituală – Valori, Principii
• Financiară – Libertatea de a face ce vrei cu timpul si energia ta
• Contribuție către lume – Care este cel mai mare dar pe care il
poți aduce lumii
• Mentală – abilități, competențe
• Energie – Relaxează, te motivează,
Modulul II - Strategii si tehnici de interventie in
activitatea de consiliere

Clarificare - Identificarea problemelor reale

Identificarea soluțiilor alternative

Stabilirea și implementarea Obiectivelor

Evaluarea rezultatelor
Investigarea problemei:
tehnici – interviu structurat, interviu semistructurat si
nestructurat, consemnarea de catre client a unor informatii,
metode de explorare in vederea constientizarii

Explorarea solutiilor:
metode de verificare a solutiei finale: proiectarea
mentala a persoanei consiliate in scenariul previzionat,
simularea cadrului agreat in medii reale sau contruite, etc.

Tehnici pentru dezvoltare persoanala:

explorarea mentala a situatiilor, proiectii mentale in
situatii specifice, transferul de resurse din cadrul situatiilor
functionale in situatii disfunctionale, activarea resorturilor
interioare, sustinere, ascultare activa, interviu structurat
Model de Consiliere
• CONSTIENTIZAREA – de cele mai multe ori rezolvă problemele
• Conexiunea – este important sa existe si sa creați o conexiune cu
persoana din fata dvs.
• Clarificarea – ajută clientul cu toate variabilele care ajuta la
atingerea obiectivelor
• Curiozitate despre persoana si despre problema - iti va da putere
sa poti fi un bun consilier
• Provocare - țintești cât mai sus, ce l-a ținut pe loc, ce nu a mers
pana acum
• Incredere – incrdere in puterea clientului de a se putea schimba,
parte cheie in mediul in care se va produce schimbarea
• Confidențialitatea stabilirea increderii va produce mediul in care
se putea face schimbarea
• Angajament – eu sunt cu totul implicat în atingerea obiectivelor
• OBIECTIVELE - ce vrem sa obtinem si ce nu vrem sa obtinem
Tehnici de Consiliere

• Identificarea si prioritizarea obiectivelor

• Tehnici autocunoastere
• Trainingul asertiv
• Restructurarea cognitivă
• Oglindirea comportamentului
• Gândirea pozitivă a activităților
• Ritualuri - organizează
• Obiectivul in 5 pasi
• Expunere
• Feedback
• Fallow-up
Tehnici de Consiliere

• Explorarea soluţiilor potenţiale ale situaţiilor problemă

• tehnici de comunicare;
• metode de verificare a compatibilităţii soluţiilor alese de
persoanele consiliate cu planul de dezvoltare personală
a acestora;
• interviu structurat,
• interviu semistructurat,
• interviu nestructurat,
• consemnarea de către client a unor categorii de
informaţii, metode de explorare în vederea conştientizării
etc
Terapia Cognitiv - Comportamentală
Promovează conceptul de viață sănătoasă
Care este obținut prin organizarea vieții în jurul nevoilor de
bază

• Viața placută – care sunt cele 10 comportamente care îmi aduc

plăcere? – implementarea lor

• Viața bună – care sunt punctele forte pe care le ai? Cariera se

organizează în jurul acestora – satisfacție și împlinire

• Viață cu sens – care sunt cele 5 valori cele mai importante?

Clarificarea valorilor să fie exprimate în viața de zi cu zi
Daniel David
Valorile au rol protector și blochează stresul, nemulțumirile.
Strategii ale Terapiei Cognitiv- Comportamentale

• Psihoterapia cognitiva a fost fondata de Aaron T. Beck,

care a observat că schimbând gândurile pacientului, se
constată o ameliorare afectiva și comportamentală.
• Din perspectiva terapiei comportamentale, "boala este o
deprindere greșita dobanditaă și persistentă", remediul
fiind decondiționarea, desensibilizarea sistematică.
• Psihoterapia cognitiv-comportamentala se centreaza pe
problemele prezente, fara a respinge trecutul.
• În conceptia ei, problemele psihice apar datorita unor
distorsiuni ale realitatii si a unor modalitati ilogice de
gandire.
• Acestea, la randul lor, au la baza presupuneri si premise
eronate, invatate si ele pe parcursul dezvoltarii
pacientului.
Terapia Rațional-Emotivă și Comportamentală
REBT
• Pornește de la asumpția că distresul emoțional își are
rădăcinile în 3 mari categorii:
• 1. Eu trebuie să mă descurc bine și să câștig aprobare
pentru ceea ce fac, pentru că altfel, sunt considerată o
persoană de nimic.
• 2. Ceilalți trebuie să mă trateze cu considerație și bunătate,
exact în modul cum îmi doresc eu să fiu tratată, dacă nu o
fac societatea și universul ar trebui să blameze cu
severitate, să îi condamne și să îi pedepsească pentru lipsa
lor de considerație.
• 3. Mediul în care trăiesc eu, trebuie astfel organizat încât,
practic, eu să primesc tot ceea ce vreau dintr-o poziție
confortabilă, facilă și rapidă și să nu mi se întâmple nimic din
ceea ce nu vreau. (Ellis)
REBT

• Aceste convingeri iraționale dau naștere unor emoții și

atitudini disfuncționale.
• 1 Lipsa de valoare: sunt o persoană fără valoare dacă
nu mă descurc foarte bine și nu câștig aprobarea altora
așa cum ar trebui.
• 2 Catastrofarea: este îngrozitor, oribil că nu mă descurc
așa cum trebuie.
• 3 Convingerile de tipul: nu suport – intoleranța, nu
suport lucrurile care mi se întâmplă și care ar trebui să
nu mi se întâmple.
REBT

• Acest ”trebuie” care caracterizează aceste emoții și

atitudini se traduce în următoatele tipuri de convingeri,
ușor de depistat:
• ”Matei nu m-a sunat toata ziua!” – Este cumplit dacă
Matei nu m-a sunat, sunt o persoană rea, neinteresantă,
nu este drept, trebuie să câșting, etc.

• Identificate aceste convingeri iraționale devin operante in

modelul ABCDE.

• Modificarea interpretărilor negative ale realității conduce

la experimentare de emoții și comportamente pozitive și
proactive.
Diferenţierea emoţiilor
• negative / pozitive (plăcute / neplăcute);
• tipuri de emoţii (ex. furie, tristeţe, nemulţumire, bucurie, frică,
deprimare, îngrijorare, satisfacţie, fericire etc.);
• emoţii funcţionale (care mă mobilizează) / emoţii disfuncţionale
(care îmi pun probleme în viaţa personală, profesională, socială);

• Stabilirea legăturii dintre gânduri şi emoţii

• nu situaţiile negative mă supără, ci felul în care le percep şi
gândesc asupra acestora. Oameni diferiţi reacţionează
diferit în aceeaşi situaţie; fiecare vede lucrurile dintr-o altă
perspectivă;
• dacă vreau / îmi este util să îmi schimb anumite emoţii şi
comportamente într-o situaţie (şi nu pot schimba situaţia)
trebuie să schimb felul în care mă raportez la acea situaţie;
doar eu pot schimba ceea ce simt şi felul în care mă
comport
Convingeri • Modelul ABC

A B C
Activatori Credințe (ganduri si
Consecinte
(situatii/evenimente perceptii in
(emotionale TIDE):
declansatoare): respectiva situatie):

- - -
Strategii ale Terapiei Cognitiv- Comportamentale

• Restructurarea Gândurilor automate negative – Supoziţii

– Convingerile de bază
• Modelul ABCDE
Cele 3 etape în schimbarea gândurilor negative

• Identificarea gândurilor negative

• Căutarea dovezilor
• Modificarea/ căutarea gândurilor alternative
SITUAŢII EMOŢII GÂNDURI NEGATIVE DOVEZI DOVEZI GÂNDURI
Cu cine Ce am Ce mi-a trecut prin PRO CONTRA ALTERNATIVE
eram? Ce simţit? minte? Cât de intens?
făcem? (un singur Ce lucru rău am (0-100%)
Unde şi cuvânt) anticipat că se poate  
când se Cât de întâmpla?
întâmpla? intens? Cât de intens? (0-100%)
  (0-100%) Ce tip de distorsiune
cognitivă poate fi ?
(citirea gândurilor,
suprageneralizarea,
etichetarea, etc.)

           
Strategii cognitiv-comportamentale

▪ Training de asertivitate / social skills training

▪ Exersarea comportamentală (Behavioral rehearsal):

jocul de roluri, modeling, prompting, shaping

▪ Biblioterapia (foloseşte relaţia pacientului faţă de

conţinutul literar / roman poezie; jurnalul; scrierea are
efecte mai ales în depresie)

▪ Relaxare si meditatie
Strategii cognitiv-comportamentale

Strategii de self-management
• automonitorizarea
• controlul stimulilor
• recompensare
• creșterea autoeficacității.
Focalizarea pe Aici și acum

Suntem Folosim Atingem

aici și resursele obiectivele
acum personale

Planificam
Implementam
Cunoaștem
Atenția este Evaluam
punctele forte,
antrenată în
punctele slabe, Monitorizam
activitatea
utilizam
curentă Tragem
strategii
concluzii
NLP (Programarea Neurolingvistică)
Domeniul al cunoașterii, al învățării și al transformării

• N – neurologie – Mintea și cum gândim

• L – lingvistică – Cum utilizăm limbajul și cum ne
afectează acesta.
• P – programare – Cum ordonăm acțiunile noastre pentru
a ne atinge scopurile.

STAREA STAREA
RESURSE
PREZENTĂ DORITĂ
NLP

• NlP –ul studiază felul în care ne structurăm experiența

subiectivă – ce gândim despre valorile și credințele
noastre și cum ne creăm stările emoționale, felul în care
ne construim lumea interioară porinind de la experiențe
cărora le dăm un sens.
• Nici un eveniment nu are un înțeles în sine, noi îi oferim
o semnificație, și in funcție de semnificație avem trăiri și
comportamentente.
• Persoane diverse pot da aceluiași eveniment interpretări
diferite.
NLP – Întrebări în stabilirea obiectivelor
Gândirea orientată spre obiective

• Spre ce mă îndrept? (Starea dorită sau obiectivul)

• De ce merg într-acolo? (Valorile care ne ghidează)
• Cum voi ajunge acolo? (Strategia pentru călătorie)
• Dacă se întâmplă ceva care nu este în regulă? (Controlul
și planificarea situațiilor neprevăzute)
NLP – Întrebări în stabilirea problemelor
Gândire centrată pe probleme

• Ce nu este în regulă?
• De cât timp durează?
• Când a început?
• A cui a fost vina?
• De ce nu ai rezolvat asta pană acum?
NLP

Persoan
Oamenii Oamenii
a și
se iau cea
Comport
Harta Harta lumii comporta mai bună
amentul
mentala exterioare conform decizie la
sunt
hartii lor momentul
lucruri
mentale respectiv
distincte
NLP
Structurarea obiectivelor

• Obiectivele se anunță afirmativ.

• Care sunt dovezile care arată că ești pe drumul cel bun?
• Detalii specifice: unde, când și cu cine?
• Ce resurse disponibile am? (oameni, obiecte, modele,
abilități, competențe, bani)
• Control – Care este traseul spre acest obiectiv?
• Ecologie – care sunt consecințele de ansamblu? (care
este efortul, lucrurile la care renunți,)
• Identitate – este compatibil cu tine obiectivul?
• Cum se integreaza obiectivele tale?
• Planul de acțiune – ce fac mai departe?
Cum obținem rezultate?

Schimbarea Interpretarea Interacțiunea

personala evenimentelor socilală

Pentru a obține Schimbare a

Comportamentul comportamentel
imi aduce rezultate fac
ceva diferit or celorlalți
rezultate greșite
Analiza problemelor – Checklist

Analiza problemelor
• Care este problema?
• Cum arată problema?
• În ce constă comportamentul problematic?
• Dorește clientul o schimbare?
• Care este consecința/comportamentul dorită?
Analiza problemelor – Checklist

Analiza situațiilor
• Locul, timpul și persoanele implicate în situația
problematică
• În ce context mai larg trebuie privită situația
problematică?
• Ce semnificație are situația, au diversele persoane?
• Cum s-au comportat celelalte persoane?
• Întrebările se continuă până se obține o descriere clară a
situației.
Analiza comportamentală
• Modelul ABC
Analiza problemelor – Checklist

• Analiza condițională
• Comportamentul este mai degrabă respondent sau
operant?
• Ce stimuli conduc la o reacție exagerată?
• În ce condiții nu apare comportamentul?
• Care este reacția celorlalți?
• Care stimuli sunt evitați prin comportamentul
problematic?
• Analiza funcțională
• Problema provinde dintr-un deficit care poate fi înlăturat
direct?
• Este problema expresia unei tulburări de natură
psihiatrică sau somatică care nu poate fi tratată prin
consiliere?
• Problema este o expresie a exercitării forței sau a
victimizării?
Evaluarea problemei clientului prin metoda BASIC
ID – Lazarus

B comportament - de tip evitant

evită situaţii, obiecte, privirea
- de tip asigurator haine închise la culoare şi batiste

A afectivitate - anxietate
S sensibilitate - palpitații, transpirații abundente, tremor , vorbire monosilabică, roşire

I imagini - amintiri legate de criticile din partea părinţilor

- comparaţii cu fratele mai mare

C cogniţii - gânduri legate de teama de a nu greşi, de a nu fi penibil

I relaţii interpersonale - în afara familiei, puţini prieteni

D consum substanţe - cafea

LUAREA DECIZIILOR

Procesul de luare a deciziei

1. Identificarea problemei
2. Analiza problemei
3. Generarea de soluţii alternative
4. Analiza consecinţelor
5. Luarea deciziei
LUAREA DECIZIILOR

Contextul problemei și al decizei

• Decizia la nivel individual
• Decizia de Grup
LUAREA DECIZIILOR

CALITATEA DECIZIEI depinde de:

• Concentrarea asupra scopului
• Disponibilitatea resurselor
• Planificarea timpului
• Fezabilitate
• Adecvare
LUAREA DECIZIILOR
Asertivitate – Agresivitate - Pasivitate

• Asertivitatea - susținerea propriilor drepturi fără a le

încălca pe cele ale altor persoane. Ia în calcul
semntimentele celorlalte persoane reprezentand o
confruntare pozitivă.
• Agresivitatea – susținerea propriilor păreri într-o manieră
dominantă, umilitoare, intruzivă. Nu ia în considerare
drepturile și sentimentele celorlalți, fiind un atac la dresa
persoanei.
• Pasivitatea - frica de a susține drepturile sau opiniile.
Persoanele evită conflictele, interiorizează sentimentele,
resimțind adesea o furie intensă.
Limbajul trupului

Limbajul trupului este o formă de comunicare non-verbală mentală și fizică

a omului, constând din poziția corpului, gesturi, expresia facială și mișcarea
ochilor. Trimiterea și interpretarea acestor semnale se face aproape în
întregime în subconștient.
Limbajul trupului

• Expresiile fizice cum ar fi legănarea mâinii în semn de

salut, arătarea cu degetul, atingerea aplecarea sunt
exemple de forme de comunicare nonverbală. Oamenii
muta corpurile lor în timpul comunicării, deoarece, așa
cum au arătat cercetările, acesta ajută la ușurarea
efortului mental atunci când comunicarea este dificilă.
Utilizarea expresiilor fizice dezvăluie multe lucruri despre
persoană. De exemplu, gesturile pot evidenția un punct
de vedere sau un mesaj, postura poate dezvălui interesul
sau, dimpotrivă, plictiseala, iar atingerea poate transmite
încurajare sau prudență
Limbajul trupului

• Tehnica de "citire" oameni este folosit în mod frecvent.

De exemplu, ideea de oglindire a limbajului corpului
pentru a ușura comunicarea este frecvent utilizată în
timpul situațiilor de interviu. Limbajul corpului poate arăta
sentimentele altor persoane, care lucrează în schimbul
de alte persoane. Oamenii care au un limbaj al corpului
ușor de descifrat își pot dezvălui sentimentele și
gândurile. Este important de reținut că unii indicatori de
emoție (de exemplu, zâmbetul sau râsul atunci când
fericit, încruntarea sau plânsul atunci când trist) sunt în
mare parte universale.
Proxemica
• Introdus de Edward T. Hall în 1966, termenul proxemică este
studiul distanțelor măsurabile între oameni în care acestea
interacționează între ei. Distanța dintre oameni într-o situație
socială dezvăluie adesea informații despre tipul de relație
între persoanele implicate.
• Intimitatea fizică variază între 18-46 de centimetri, și este
rezervată pentru îndrăgostiți, copii, membrii familiei și prieteni
foarte apropiați, și, de asemenea, animale de companie.
• Distanța personală începe de la aproximativ lungime de braț
distanță (46 cm) de persoană și până la aproximativ 122
centimetri distanță. Acest spațiu este utilizat în conversațiile
cu prietenii, cu asociații, și în discuțiile de grup.
• Distanța socială (1,2 m - 2,4 m) distanță este rezervată
străinilor, grupurilor nou formate și noilor cunoștințe.
• Distanța publică (peste 2,4 m), este utilizată pentru
discursuri, prelegeri, și teatru. Distanța publică este, esență,
intervalul rezervat pentru un public mai larg
TIPU
RI
Limbajul trupului

Poziţii de baza ale capului:

▪ capul drept = atitudine neutra faţa de cele spuse de vorbitor;

▪ capul inclinat intr-o parte = interes din partea interlocutorului;

▪ capul inclinat in jos = atitudinea negativa sau chiar de critica.

Limbajul trupului

Gesturile facute cu palma, mâinile, degetele şi braţele:

▪ incleştarea degetelor = gest de frustrare;

▪ impreunarea degetelor in forma de bolta sau de coif cu vârful in

sus = siguranţa de sine a persoanei in cauza, increderea in
forţele proprii;

▪ bataia in masa cu degetul sau degetele = nerabdare din partea

interlocutorului;

▪ gesturi ale mâinii:

➢ acoperirea gurii = minciuna;
➢ scarpinarea gâtului = indoiala sau incertitudine;
➢ mângâierea barbiei = interlocutorul ia o decizie;
.
Limbajul trupului

Mimica:
▪ zâmbetul;

▪ incruntarea = suparare sau dezacord;

▪ Ridurile:
➢ orizontale = incordarea atenţiei spre interior, teama,
uimire, confuzie sau incapacitatea de a inţelege cele
spuse de vorbitor;
➢ verticale = atenţie sporita, dar indreptata spre o direcţie
anume, catre exterior ;

▪ fizionomia unei feţe;

▪ tenul;
▪ felul de a privi (direct = interes, lateral = atitudine ostila).
Limbajul trupului

Postura trupului:
▪ dreapta = atitudine deschisa, siguranţa şi flexibilitate;
▪ leganata = nelinişte, teama şi agitaţie interioara;

▪ poziţia aşezat este mai puternica:

➢ poziţia de pregatire: individul este aplecat in faţa şi are
mâinile aşezate pe genunchi sau mâinile apuca scaunul;

➢ poziţia de fuga: interlocutorul sta aplecat in faţa, cu mâinile

intre genunchi şi cu picioarele in poziţia de a păşi (graba,
nervozitate şi indispoziţie);
Limbajul trupuluiI

Postura trupului:

▪ poziţia de atac: individul are o ţinuta dreapta, sobra, cu un picior

adus in faţa şi cu o mâna aşezata pe genunchi;

▪ poziţia de destindere: lasarea pe spate a interlocutorului,

intinderea picioarelor sau picior peste picior (stare de bine şi de
siguranţa);

▪ poziţia deschisa: individul sta drept, cu mâinile pe masa, având

corpul şi privirea orientate spre vorbitor.
Limbajul trupului
Limbajul trupului – pozitia palmei

Supunere

Pozitie dominanta
Agresivitate
Limbajul trupului – strangerea mainii
Acordarea controlului

Detinerea controlului

Incurajare, sprijin, multumire

Limbajul trupului – pozitia mainii

Clopotnita Clopotnita
joasa ridicata
Limbajul trupului – mainile inclestate

Persoane care sunt dificil de descifrat

Limbajul trupului – impreunarea mainilor

Incredere Frustrare
Limbajul trupului – atitudinea exprimata prin pozitia
trupului
Limbajul trupului – Minciuna
Limbajul trupului

Manie si frustrare

Evaluare
Superioritate

Plictiseala
 Limbajul trupului

Lipsa increderii
Nervozitate / atitudine
defensiva
Pregatire / agresivitate
Limbajul trupului

Mandrie

Inteligenta si
incapatanare

Indicare a pozitiei si a
proprietatii
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ
• În prezent, cand ne referim la inteligenţă, înţelegem cel puţin două lucruri:
• intelectul (IQ) şi
• inteligenţa emoţională (EQ).
În mod tradiţional, puterea creierului este dată de IQ, însă cu cat lumea
devine mai complexă, inteligenţa emoţională trece pe primul plan (Daniel
Goleman).
O persoană inteligentă emoţional este abilitată în patru domenii:
identificarea emoţiilor, înţelegerea emoţiilor, reglarea emoţiilor şi folosirea
emoţiilor.
În viziunea lui Daniel Goleman (1998), inteligenţa emoţională este formată
din cinci factori: cunoaşterea propriilor emoţii, managementul emoţiilor,
motivare, recunoaşterea emoţiilor la alţii (empatie) şi relaţiile interpersonale.
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ

• Intelectul - IQ:
• ne ajută să facem socoteli;
• ne ajută să procesăm informaţii;
• se bazează pe logică;
• ne ajută să rezolvăm probleme;
• ne ajută să reuşim la şcoală;
• în decursul vieţii IQ-ul este relativ constant;
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ
• Inteligenţa emoţională - EQ:
• ne ajută să ne înţelegem pe noi înşine şi să ne motivăm;
• ne ajută să luăm decizii (fără emoţii nu poate fi luată nici
o decizie);
• ne ajută să comunicăm şi să ne înţelegem mai bine cu
alţi oameni şi să construim relaţii puternice, care
durează;
• ne ajută să ne transformăm;
• ne ajută să învăţăm din experienţă;
• ne ajută să fim creativi;
• ne ajută să reuşim la locul de muncă şi în viaţă.
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ

• Dezavantajele intelectului:
• funcţionează bine doar cand suntem calmi;
• funcţionează încet, sau în orice caz mai încet decat
inteligenţa emoţională; din această cauză nu ne putem
baza pe IQ atunci cand ne aflăm în situaţii critice sau
cand trebuie să luam rapid decizii;
• este un predictor slab al succesului nostru în viaţă; (însă
un bun predictor al succesului nostru în şcoala
tradiţională);
• rămane relativ constant toata viaţa.
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ

• Avantajele emoțiilor:
• funcţionează bine în orice situaţie;
• functionează rapid, sau în orice caz mai repede decat
IQ-ul; din această cauză ne putem baza pe EQ cand ne
aflăm în situaţii critice sau cand trebuie să luăm rapid
decizii;
• este un predictor puternic al succesului nostru în viaţă;
• poate creşte, chiar foarte mult.
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ

• Un exemplu dat de Robert Stenberg, care ilustrează diferenţa

dintre intelect şi inteligenţa emoţională : Doi copii se plimbau
printr-o pădure. Unul din ei era foarte bun la învăţătură,
premiant, foarte apreciat de adulţi (IQ). Celălalt era un
şmecheraş, slab la învăţătură, dar foarte descurcăreţ în viaţa
de zi cu zi (una din caracteristicile persoanelor inteligente
emoţional). Celor doi copii le iese un urs în faţă. Primul face
repede nişte calcule şi ajunge dezamăgit la concluzia că nu
poate scăpa cu fuga din faţa ursului. Celălalt, foarte calm, se
apleacă, îşi verifică pantofii şi îşi strange mai bine şireturile.
Primul, foarte trist, îi spune că a facut calcule şi nu au nici o
şansă să scape de urs dacă o iau la fugă. Cel de-al doilea îi
răspunde, cu acelaşi calm : "Te-nşeli ! Tot ce trebuie să fac
este să fiu cu un pas înaintea ta." (păstrarea calmului şi
mintea limpede în situaţii critice, sunt alte două caracteristici
ale persoanelor inteligente emoţional).
Promovarea serviciilor de Consiliere

Serviciile de consiliere se pot promova:

• on-line: site personal, site-uri de specialitate
• networking
• rețelele de socializare
• recomandari
Promovarea serviciilor de Consiliere

• publicitatea media, publicitatea prin tipărituri, publicitatea

exterioară, publicitatea gratuită;
• promovarea vânzărilor: reducerile temporare de preț,
primele și cadourile, operațiunile cu caracter gratuit
(distribuirea de eșantioane, demonstrațiile practice,
încercările gratuite), publicitatea la locul vânzării, etc.
• Pentru relațiile publice: articole de profil, conferințe de
presă, interviuri, dineuri oficiale, seminarii, simpozioane,
discursuri, turnee mediatizate, deschiderea unor muzee,
imprimarea unor produse, festivaluri, spectacole, etc. 
Feedback și Follow up
Oferirea Feed back-ului

• se formulează clar, astfel încât clientul să înțeleagă ce i

se spune
• se formulează specific (nu general)
• se formuleaza privind aspectele pe care clientul le poate
îmbunătăți
• se formulează în mod descriptiv
• consilierul verifică concluziile la care a ajuns validând
ipotezele cu clientul

Folow-up reprezintă activitatea de monitorizare a

implementării corecte a obiectivelor stabilite de către client.