Sunteți pe pagina 1din 22

Curs de formare Consilier pentru dezvoltare personala

Formatori: Oana- Liliana Timofte si Cordunianu Raluca

Introducere in dezvoltarea personala


Rolul si responsabilitatile Consilierului pentru dezvoltare personala
Consilierea este un proces complex ce cuprinde o arie foarte larga de interventii care
impun o pregatire profesionala de specialitate. Mai specific, termenul de consiliere descrie relatia
interumana de ajutor dintre o persoana specializata, consilierul si o alta persoana care solicita
asistenta de specialitate, clientul (Egan, 1990). Relatia dintre consilier si persoana consiliata este
una de alianta, de participare si colaborare reciproca. (Ivey, 1994)
Exista mai multe tipuri de consiliere, printre care si consilierea pentru dezvoltare
personala. Aceasta reprezinta formarea de abilitati si atitudini care permit o functionare optima
personala si sociala flexibila si eficienta in scopul atingerii starii de bine
Autocunoasterea si acceptarea de sine sunt variabile fundamentale in functionarea si
adaptarea optima la mediul social, in mentinerea sanatatii mentale si emotionale. Cunoasterea de
sine se dezvolta odata cu varsta si cu experienta prin care trecem si este un proces cognitiv,
afectiv si motivational individual, dar care suporta influente puternice de mediu.
Dezvoltarea personala reprezinta cumulul activitatilor care imbunatatesc constientizarea
si identitatea, dezvolta talentele si potentialul uman, imbunatatesc calitatea vietii personale si
profesionale si contribuie la realizarea obiectivelor si aspiratiilor proprii. una dintre aceste
activitati este si participarea la sesiunile de consiliere pentru dezvoltare personala in cadrul
carora descoperim cine suntem cu adevarat, intram in contact cu propriile noastre resurse si
ajungem exact acolo unde ne dorim si putem ajunge. iar rolul facilitatorului acestei experiente
interesante si unice ii revine consilierului pentru dezvoltare personala.
Cunoscut i sub denumirea de "self help" sau "evoluie personal", conceptul de
dezvoltare personal include i activii formale sau informale pentru a dezvolta n alii roluri
precum cel de profesor, ghid, consilier, manager, coach sau mentor.
Consilierul pentru dezvoltare personala este un specialist care lucreaza cu persoane
sanatoase din punct de vedere psihic, care au nevoie sa exploreze sau sa depaseasca diverse stari
sau situatii cu care se confrunta in evolutia personala si profesionala, valorificand si dezvoltand
resursele si potentialul propriu.
Consilierul pentru dezvoltare personala stimuleaza identificarea si alegerea solutiei
optime de catre fiecare client pentru sine insusi, pentru diminuarea nivelului de stres, inlaturarea

confuziei, tensiunilor acumulate si a blocajelor temporare induse in evolutia personala si


profesionala pe unul sau mai multe planuri.
Interventia specializata a consilierului pentru dezvoltare personala consta in insotirea,
sustinerea si incurajarea interlocutorilor, prin intermediul unor tehnici si instrumente specifice, in
vederea sondarii si relevarii propriilor capacitati si resurse si a constientizarii punctelor critice
din existenta proprie si a posibilitatilor de depasire a situatiilor neconvenabile intr-o maniera
particularizata si non-directiva.
Activitatea consilierului pentru dezvoltare personal este distinct fa de activitile de
psihoterapie, psihiatrie, consiliere psihologic, prin prisma intensitii i complexitii sczute a
problematicii clienilor i a instrumentelor sau tehnicilor specifice de lucru, care se bazeaz pe
non-directivitate
Atitudinile consilierului in dezvoltare personala
Crearea cadrului pentru consiliere: primul contact cu clientul si conditiile de colaborare
Consilierul e bine sa dea dovada pe parcursul activitatii de consiliere de: calm,
neutralitate, grija pentru client, rabdare, onestitate, obiectivitate, seriozitate, responsabilitate,
perseverenta, deschidere, receptivitate, gandirea pozitiva. Acesta asigura deplina confidentialitate
privind problemele clientilor, exceptie facand situatiile prevazute prin lege
Pe parcursul actului de consiliere consilierul va proba empatia si intelegerea- pentru a
cunoaste cat mai obiectiv realitatea vietii clientului, manifestarea increderii in capacitatea
clientului de a-si rezolva dificultatile, tact in orientarea clientului catre centrul problemei,
directionand discutia de la general la particular si ajutand individul sa-si exprime gandurile si
sentimentele, suport pentru identificarea unor posibile solutii si in constientizarea riscurilor
alternativelor prezentate, motivarea pozitiva a clientului pentru fiecare actiune reusita, sustinerea
clientului in depasirea obstacolelor si atingerea scopului propus de catre acesta.
Rogers consider empatia, acceptarea pozitiv necondiionat i congruena ca fiind
eseniale n procesul de consiliere, motiv pentru care noi le vom prezenta n cele ce urmeaz.
Ulterior au fost descrise i alte caliti i atitudini, dintre care noi le vom reda succint pe acelea,
care sunt descrise de marea majoritate a specialitilor ca fiind absolut necesare consilierului n
multitudinea rolurilor ce-i revin
1. Empatia este abilitatea de a te transpune in locul unei persoane. Se refer la capacitatea
consilierului de a nelege, din perspectiva clientului, problemele cu care acesta se confrunt.
Este tentativa de a intra n lumea altuia pentru a-i putea nelege atitudinile, gndurile, tririle
afective, dorinele, de a simi tot ce trdeaz sau poate ascunde comportamentul su verbal i
nonverbal. Empatia este atitudinea de a fi cu persoana i nu ca persoana. Este nevoie nu
numai de sensibilitate i cldur afectiv, ci i de echilibru emoional. Empatia nu trebuie

confundat cu mila sau compasiunea fa de o alt persoan n dificultate. Empatia nseamn a


fi alturi de persoan, atitudine care faciliteaz exprimarea emoiilor, convingerilor, valorilor i
mbuntete comunicarea dintre consilier i client.
2. Acceptarea necondiionat este atitudinea care are la baza urmatoarele principii: fiinta umana
este valoroasa si pozitiva prin esenta sa, are capacitatea sau potentialul de a face alegeri
responsabile, are dreptul sa ia decizii asupra vietii personale si de a-si asuma propria viata.
Acceptarea este atitudinea de recunoastere a demnitatii si valorii personale a clientilor, cu
punctele lor tari si slabe, atitudini pozitive sau negative, interese constructive sau sterile, ganduri,
trairi sau comportamente, fara a critica, judeca, controla si mai ales fara a conditiona aprecierea.
Ea presupune acceptarea unei persoane ca fiin uman fr a fi neaprat de acord cu valorile,
convingerile sau comportamentele sale personale; acceptm clientul i nu comportamentul su
(faptul c i-a lovit soia/copilul). Acceptarea este diferit de neutralitate, ignorare, mil, sau
toleran, simpatie.
3.Congruena se refera la concordanta dintre comportamentul consilierului si convingerile,
emotiile si valorile sale personale. Cu alte cuvinte, congruenta defineste autenticitatea
comportamentului persoanei. Este indicat sa nu exprimam convingeri si idei in care nu credem
cu adevarat. Decalajul dintre ceea ce simt sau gandesc se va transpune in maniera falsa de
exprimare sau de comportament, usor sesizabila de catre ceilalti. Aceast atitudine genereaz
respect, ncredere, demnitate, ceea ce favorizeaz relaia cu clientul i, n consecin, dezvoltarea
sa.
4.Respectul fa de sine i fa de client. Acordarea unui sprijin eficient este condiionat de
respect i ncredere n tine nsui. Un consilier este valoros dac este mulumit de sine.
Persoanele care sunt n conflict cu ele nsele i nu au o imagine concret de sine nu vor putea fi
performante. Dac un om gndete pozitiv, atunci comportamentele i sentimentele sale vor fi
pozitive. Respectul dezvolt o relaie terapeutic pozitiv, pe baza creia se poate conlucra
favorabil. Consilierul nu trebuie s adopte o atitudine de superioritate sau s ncerce s preia
controlul. Provocarea spre reflexie trebuie mbinat cu respectarea intereselor, motivaiilor i
aspiraiilor clientului.
5.Responsabilitatea. Consilierul are sarcina de a-i asuma responsabilitatea atitudinilor i
aciunilor pe care le ntreprinde, de a respecta principiile fundamentale ale consilierii, n scopul
de a preveni agravarea situaiei clientului, dar i de a contribui la un progres al dezvoltrii
personale
Abilitile consilierului pentru dezvoltare personal
Abilitile de consiliere au un rol important att n etapa de evaluare ct i n cea de
intervenie (Yvey, 1994). Ele susin practic orice demers n consiliere. Aceste abiliti se pliaz
pe aspectele de personalitate ale consilierului i treptat se contureaz un stil personal n
consiliere. Abilitile consilierului sunt:

1. Ascultarea activ este abilitatea de baza in consiliere ce ofera suportul unei bune comunicari
intre consilier si consiliat, este cea care incurajeaza clientul sa vorbeasca deschis si liber. Prin
ascultare activa se comunica respect pentru ceea ce gandeste interlocutorul si se transmite
mesajul nonverbal ca este inteles
2. Observarea comportamentului permite o nelegere mai real a mesajului transmis, a strii
afective a interlocutorului. Observarea are doi indicatori importani: comportamentul nonverbal,
ce reprezint aproximativ 85% din comunicarea clientului i care este oferit printr-o diversitate
de semne legate de postur, micare, gesturi, mimic; si comportamentul verbal reprezentat prin
elemente semnificative: cuvinte-cheie, construcii-cheie, particulariti ale modului de gndire
(optimist, pesimist), stil verbal de a percepe lumea (simt c se ntmpl ceva).Discrepanele
dintre cele dou conduite menionate, dificultile n procesul de observare apar atunci cnd se
trece de la simpla observare a unor comportamente la interpretri personale ale acestora.
3.Adresarea intrebarilor ajut clientul n clarificarea sentimentelor, convingerilor, atitudinilor i
valorilor personale. ntrebrile pot fi nchise, deschise, justificative, ipotetice.
ntrebrile nchise sunt cele ce genereaz rspunsuri n termeni de DA i NU. Aceste
ntrebri duc, de cele mai multe ori, la ntreruperea comunicrii. Avantajul major al acestor
ntrebri este focalizarea discuiei i obinerea de informaii exacte despre un anumit aspect.
(Locuieti cu familia?). ntrebrile deschise sunt acele intrebari care comunica interlocutorului
ca este ascultat si consilierul este interesat de informatiile pe care le aude; ele ajut subiectul si exprime atitudinile, valorile, sentimentele i opiunile asupra unei probleme abordate. Ele
faciliteaz procesul de comunicare prin invitaia de a descrie situaia: Ai putea s-mi spui mai
multe despre , Poti sa descrii situatia X?
ntrebrile justificative (de ce?) sunt intrebari inutile in consiliere pentru ca ndeamn
interlocutorul s identifice cauze sau motive si nu acesta este scopul consilierii. Aceste ntrebri
sunt asociate cu sentimentul de vin De ce ai facut asa?. Clientii devin defensivi si nu mai
comunica. Ai putea sa descrii situatia Ce s-a intamplat? sunt intrebari focalizate pe
comportament si permit analizarea a ceea ce se intampla acum. ntrebrile ipotetice sunt utile
pentru vizualizarea consecinelor pozitive sau negative ale unor aciuni i pentru luarea n
consideraie a unor alternative diferite de aciune(Cum ai vrea s fi peste 5 ani ?).
3.Oferirea de feed-back susine comunicarea autentic ntre consilier i consiliat. Caracteristicile
feedback ului sunt: focalizare pe aspecte pozitive; sa fie constructiv si nu distructiv, scopul lui
fiind de a susine i ajuta pe client i nu de a-l evalua sau judeca; specific si concret; focalizat pe
un comportament specific si nu pe unul general; s fie descriptiv i nu evaluativ sau critic; nu se
recomand utilizarea cuvintelor bun, ru i a cuvintelor ce deriv din ele pentru c nu ofer
nici o informaie despre comportamentul specific pe care s l dezvolte consiliatul; centrarea pe
acele comportamente i atitudini ce pot fi schimbate; s fie imediat oferit pentru ntrirea

comportamentului; s se adreseze comportamentului unei persoane i nu persoanei subiectului


consiliat.
4.Furnizarea de informatii. Consilierul identifica pe parcursul sedintelor de consiliere care sunt
cunotinele, atitudinile i abilitile de care clientii au nevoie, apoi se vor oferi informatii noi,
corecte, intr-o maniera care duce la intelegerea acestora. Important este cadrul si maniera de
furnizare a informatiilor necesare, astfel incat clientul sa ia decizii responsabile.
5.Parafrazarea este abilitatea de reformulare a ceea ce este esenial n mesaj. Are ca obiectiv
clarificarea aspectelor legate de subiectul sau problema n discuie. Parafrazarea se refer la
utilizarea unor fraze care comunic clientului c mesajul a fost neles: Ceea ce spui tu se refer
la, Cu alte cuvinte.. Totodat, parafrazarea permite i consilierului s i clarifice dac
a neles corect mesajul transmis de client. Este important ca un consilier s nu utilizeze alte
cuvinte sau informaii pe care un client nu le-a transmis n mesaj, pentru a nu da o interpretare
personal a mesajului i a nu influena direcia comunicrii.
6.Reflectarea/ Reflexia este expresia nelegerii de ctre consilier att a coninutului
informaional ct i a strii emoionale transmise de client. Uneori este mai relevanta reflectarea
emotiilor decat a continutului. Ea d clientului sentimentului c este ascultat i c ceea ce
exprim sau triete este important. Prin reflectare consilierul ajut clientul s se clarifice pe
sine i valideaz tririle emoionale ale acestuia.
7.Sumarizarea este o modalitate de a concentra ntr-o manier organizat aspectele importante
ale discursului interlocutorului. Scopurile sumarizarii sunt de a recapitula continutul unui discurs
sau de incheiere a discutiei. Se utilizeaz pentru stabilirea prioritilor i alternativelor de
abordare a unei teme sau pentru clarificarea perspectivelor clientilor asupra alternativelor de
abordare a unui subiect. Este utila si ca forma de deschidere a unei noi etape a discutiei,
reamintind concluziile etapelor anterioare
Etapele procesului de consiliere pentru dezvoltare personala
O edin de Consiliere pentru Dezvoltare Personal dureaz 50-55 de minute. Pentru
gsirea soluiei la problema formulat de client sunt necesare una sau mai multe edine.
Numrul lor se stabilete de la caz la caz.
n acestea Consilierul pentru dezvoltare personal realizeaz urmtoarele:
-Identific direciile de dezvoltare, innd seama de particularitile individuale ale persoanei
consiliate i de contextul situaiei-problem, respectnd obiectivele urmrite i avnd n vedere
disfuncionalitile relevate n urma explorrii situaiei-problem.
-Analizeaz cu atenie prioritatea direciilor de dezvoltare, n funcie de nevoile personale ale
clientului, respectnd sistemul de valori i convingeri ale acestuia i innd seama de detaliile
situaiei-problem.

-Acord sprijin cu perseveren i responsabilitate pentru dezvoltarea personal a clientului, prin


intermediul unor tehnici adecvate, n funcie de direciile de dezvoltare alese i urmrind
stimularea aciunii nemijlocite a acestuia pentru corectarea deficienelor personale pe care le-a
identificat anterior.
-Evalueaz cu obiectivitate i discernmnt, n mod continuu pe parcursul perioadei de
consiliere, adecvarea soluiei adoptate pentru dezvoltarea personal a clientului, avnd n vedere
toate aspectele relevante pentru acesta i aplicnd diverse tehnici specifice, n funcie de etapele
de lucru stabilite de comun acord.
Etapele proiectarii activitatilor de consiliere
1. Definirea problemei- stabilirea problemei si a modului de formulare (ex: dificultati de
comunicare in situatii de conflict, stil de viata nesanatos, abilitati sociale scazute)
2. Descrierea problemelor- se realizeaza prin descrierea comportamentala, cognitiva si
emotional
3. Identificarea posibililor factori de formare si dezvoltare a problemei. De cele mai multe
ori problemele au mai multe surse de formare, rareori un singur factor declanseaza un
comportament neadecvat. Indentificarea cauzelor care au condus la dezvoltarea unei
probleme este un pas indispensabil in eliminarea ei. Factorii e bine sa fie indentificati de
client, nu sugerati de consilier.
4. Identificarea factorilor de mentinere si de activare a problemei. Factorii de mentinere a
problemei impiedica formarea unor atitudini adecvate sau abilitati eficiente. (Ex:
utilizarea criticii in comunicare reduc posibilitatea de autocunoastere, incredere in sine, si
exprimare asertiva.
5. Planul de interventie este etapa cea mai importanta si cuprinde totalitatea modalitatilor
de realizare a obiectivelor de interventie: a. formularea obiectivului de lung durata
(formarea unei stime de sine pozitive, dezvoltarea abilitatilor emotionale) b. formularea
obiectivelor specifice se realizeaza in functie de natura problemei si obiectivului de lunga
durata; obiectivele specifice trebuie formulate in functie de componentele
comportamentale, cognitive sau emotionale ale descrierii problemei; c. strategiile de
interventie sunt formulate pentru fiecare obiectiv specific in parte si sunt realizate prin
mai multe activitati
6. Evaluarea interventiei vizeaza modificarea cunostintelor, atitudinilor, abilitatilor (prin :
chestionare, grile de observare, grile de autoevaluare, conversatie)

Viziune. Misiune. Obiective. Valori


Viziunea reprezinta un obiectiv maret pe care vrem sa-l atingem. Cand vorbim de
viziunea vorbim si de: misiune- este un obiectiv abstract, formulat in 2-3 cuvinte, care exprima
un ideal; obiectivele pe termen lung sunt obiective palpabile, concrete, ambitioase, si care au ca
timp limita de la 1 la 30 de ani; valorile de baza sunt lucrurile cele mai importante pentru tine,
reprezinta cele 10 porunci ale tale, codul dupa care functionezi, trebuie sa ti le descoperi, sa
le organizezi in ordinea importantei si, mai important, sa traiesti in concordanta cu ele.
Descrierea vie a viziunii este foarte importanta. Foloseste-te de cuvinte sa creezi imagini
cat mai vii. Inspira-te si inspira prin povesti, imagini, metafore. Formeaza o imagine pe care o
poti purta in mintea ta tot timpul. (http://mayhem.ro/cum-creezi-o-viziune)
Autocunoatere in vederea dezvoltarii personale
Autocunoaterea te ajut s i dezvoli, n primul rnd propriul potenial, s-i identifici
piedicile, dar i resursele i posibilitile de realizare. Aceste etape se pot realiza atunci cnd
acorzi timp dezvoltrii relaiilor tale cu cei din jurul tu, atunci cnd identifici ce este cu adevrat
important pentru tine i atunci cnd i menii un echilibru interior. Imediat ce i vei stabili aceste
lucruri, soluiile vor veni de la sine chiar i n cele mai dificile momente.
Autocunoaterea te ajuta: s i recunoti unicitatea ca individ, s identifici mijloace de a
face fa cu succes situaiilor zilnice cu care te confruni, s afli mai multe despre tine nsui. i
poi cunoate astfel valorile, comportamentele, reaciile n anumite situaii i poi nva cum s
i foloseti eficient resursele de care dispui, astfel nct s utilizezi mai bine timpul, s comunici
eficient i s faci fa conflictelor.
Cel mai important aspect este dezvoltarea personal ce creeaz conceptul de sine, ea fiind
benefic i necesar pentru a activa potenialul interior, astfel nct s atingi succesul pe care l
doreti. Autocunoaterea se poate mbunti prin formarea obinuinei de a ne observa
comportamentele, modalitatea de a interaciona cu cei din jur, de a aciona i de a reaciona n
diferite situaii. De asemenea este important s ne dezvoltm capacitatea de a ne contientiza
propriile gnduri, emoii, sentimente, motivaii. Nu trebuie s neglijm importana informaiilor
verbale i nonverbale primite de la cei din jur i mai ales importana opiniilor persoanelor
semnificative pentru noi. Autocunoasterea reprezinta un proces de explorare a punctelor tari si
punctelor slabe a emotiilor, abilitatilor, motivatiilor, credintelor, in urma careia rezulta imaginea
de sine.
Imaginea de sine reprezinta modul in care o persoana isi percepe propriile caracteristici fizice,
cognitive, emotionale, sociale si spirituale : eul actual perceptia caracteristicilor la un moment
dat (eul fizic, eul cognitiv, eul emotional, eul social, eul spiritual), eul ideal reprezentarea
mentala a ceea ce ar dori sa fie, eul viitor reprezentarea mentala a ceea ce vrea sa devina in
viitor, folosind resursele prezente. Este expresia concretizata a modului in care se vede o

persoana sau se reprezinta pe sine. Imaginea de sine se refera la perspectiva individuala asupra
propriei personalitati. Formarea imaginii de sine consta in primul rand intr-o constructie
subiectiva. Ea sta la baza reactiilor, comportamentelor si actiunilor noastre. Imaginea este
expresia propriilor noastre convingeri. Toate convingerile sunt formate la randul lor din
sentimente, succese, esecuri, experiente trecute si sedimentate in mintea noastra. Din toate aceste
lucruri se naste imaginea de sine-cea care ne poate propulsa inspre atingerea propriului potential
sau cea care ne poate trage inapoi si tintui la un nivel cu mult sub potentialul nostru.
Stima de sine reprezinta felul in care ne evaluam imaginea de sine, si in baza careia ne
consideram persoane valoroase sau mai putin valoroase. Stima de sine poate fi dezvoltata prin
crearea unor oportunitati de succes, suport social, dezvoltarea abilitatilor de comunicare,
dezvoltarea relatiilor armonioase, identificarea unor modalitati adecvate de exprimare
emotionala, acceptarea neconditionata
Increderea in sine depinde mai mult de capacitatea noastra de a face anumite lucruri, in timp ce
stima de sine reprezinta rezultatul unei autoevaluari. Se sprijina pe rezultate concrete obtinute in
trecut, pe experientele reale pe care o persoana le-a trait si care-i permit sa prezica rezultatele la
care se asteapta in viitor. Ea se bazeaza pe constientizarea propriilor cunostinte si competente
intr-un anumit domeniu, pe rezultatele pozitive obtinute anterior.
Respectul fata de sine este capacitatea unei persoane de a se privi in mod pozitiv, de a-si
cunoaste puterile si limitele personale, dar si a zonelor in care se mai pot aduce imbunatatiri.
Cand oamenii se simt bine si impacati cu ceea ce sunt si cu ceea ce au obtinut , sunt capabili sa ia
decizii sanatoase si constructive. Un respect ridicat fata de sine iti aduce liniste interioara.

Niveluri de abordare a personalitatii

I. Nivelul cognitiv vizeaza modalitatea de operare cu informatiile si cunostintele dobandite pe


parcursul vietii: convingeri, atitudini, asumptii, expectante.Gandurile, atitudinile, convingerile
mediaza modul in care ne comportam si emotiile pe care le traim. Oamenii au tendinta sa
considere gandurile ca fiind o reflectare a realitatii, dar de cele mai multe ori gandurile sunt o
interpretare a realitatii.

Tendintele dezadaptative ale gandirii reprezinta distorsiuni negative provenite din experiente
negative in copilarie, preluarea modelelor de interpretare a realitatii de la adulti si persoane
semnificative, care duc la tipare de interpretare a propriei persoane, a realitatii prezente si
viitoare
Erori din gandire:
1. Suprageneralizarea: pe baza unui eveniment singular se fac generalizari asupra unor situatii
variate; - cuantificatori universali: intotdeauna, niciodata, de fiecare data, totul->!
cuantificatori particulari uneori se intampla sa, de data aceasta, in aceasta situatie/
caz
2. Personalizarea: consideri ca esti singurul responsabil pentru un eveniment negativ din vina
mea s-a intamplat asta
3. Gandirea in termeni de alb-negru: tendinta de autoevaluare, de a-i evalua pe altii si de a
evalua situatia in care te afli in categorii extremeDaca nu reusesc acum, nu mai fac nimic,
inseamna ca nu sunt bun de nimic
4. Saltul la concluzii: ajungi la o concluzie negativa chiar si atunci cand ai suficiente informatii
pentru a lua o decizie corecta si realista. Pentru ca nu am reusit sa asimilez acele informatii,
cred ca nu sunt bun in acest post
5. Catastrofizarea sau deformarea selectiva: supraevaluezi propriile greseli, in timp ce
subevaluezi aspecte pozitive ale comportamentului tau sau ale unei situatii
6. Folosirea lui Trebuie : standarde prea ridicate trebuie sa fii cel mai bun-> e/ar fi bine,
e/ar fi de preferat imi place, as dori, as prefera
II. Nivelul emotional
Emotiile sunt trairi subiective ce rezulta din acordul sau discrepanta dintre trebuintele sau
expectantele unei persoane si realitate. Sunt stari interne caracterizate prin: reactii fiziologice,
ganduri specifice si expresii comportamentale.
Inteligenta emotionala:
Inteligenta emotional reprezinta abilitatea persoanei de a identifica, exprima si controla emotiile
Componentele inteligentei emotionale:

Emotii primare
Psihologul american Paul Ekman, pionier al studierii emotiilor si detectarii minciunii,
sustine c exist 4 expresii faciale care pot fi recunoscute de orice persoana apartinand oricarei
culturi de pe planeta: frica, mania, tristetea si bucuria. In anii 90, el a extins lista emotiilor de
baza, incluzand o serie de emotii pozitive si negative care nu sunt toate reflectate de expresia
fetei. Acestea sunt: amuzamentul, dispretul, satisfactia, jena, entuziasmul, vina, mandria,
usurarea, multumirea, placerea senzuala si rusinea. Daniel Goleman, in cartea Inteligenta
emotionala prezinta opt categorii de emotii, considerate primare: mania, tristetea, frica, bucuria,
iubirea, surpriza, dezgustul, rusinea
Studiile de specialitate arat c emoiile umane au trei mari funcii: de comunicare sau
influen asupra celorlali, demotivare sau pregtire pentru aciune si comunicarea cu Sinele
Aptitudinile leadershipului si inteligenta emotionala
Cum este inteligenta emotionala legata de comportamente specifice pe care le asociem cu
eficienta in leadership? Nivele mai mari de inteligenta emotionala sunt asociate cu o mai buna
performanta in urmatoarele domenii (Benchmarks): anagement participativ, capacitatea de a
calma oamenii, constientizarea propriei persoane, balanta intre viata personala si viata
profesionala, capacitatea de a fi direct si de a-ti pastra calmul, cladirea si mentinerea relatiilor ,
luarea deciziilor, confruntarea angajatilor-problema, managementul schimbarii

Interactiunea nivelelor Cele trei stari ale Eului- Eric Berne

Eul de parinte foloseste un comportament autoritar (voce, gesturi, intonatie), judeca pe altii,
impune, da ordine, ameninta, emite reguli care nu admit replica, blameaza sau protejeaza/
supraprotejeaza, consoleaza, isi ofera serviciile in locul altei persoane
Eul de adult se informeaza, compara, evalueaza, analizeaza, invata, reflecteaza, intelege,
comunica, ia decizii gandite, rezolva problem, negociaza
Eul de copil se bucura, se intristeaza, rade, plange, respinge, are fantezii, are preferinte, are
nelinisti, se infurie, dar poate fi si mic tiran, necontrolat, egocentric, manipulator
Comunicarea
Este procesul prin care se transmit informatii de la emitator la receptor, prin utilizarea
unui sistem de semne si simboluri. Comunicarea este proces de transmitere a informaiilor
(emoii, sentimente, semnificaii) de la un individ la altul, fcnd posibil interaciunea social.
Tipuri de comunicare: dup direcia comunicrii: comunicare unidirecional i bi
(multi) direcional, dup statutul interlocutorilor: comunicare vertical, orizontal, dup forma
de transmitere a mesajului: comunicare oral i scris, dup principala cale de realizare:
comunicare verbal, nonverbal, paraverbal; comunicarea asertiva (comunicarea deschisa,
directa, onesta in care ne satisfacem nevoile si dorintele si le respectam si pe cele ale
interlocutorului, pasiva (esecul in exprimarea propriilor dorinte, expectante, sentimente,
agresiva ( exprimari care reflecta alegerea de a nu lua in seama dorintele celorlalti)
Comportament asertiv, pasiv, agresiv
Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima emoiile i convingerile fr a afecta i ataca
drepturile celorlali

Comportament asertiv

Comportament agresiv

Comportament pasiv

-Exprimrile reflect opiunea de a


lua
n
considerare
dorinele
celorlali, concomitent cu ncercarea
de a-i ndeplini propriile doleane;
-Poate implica un compromis
decizia uneia dintre pri de a-i
sacrifica o parte din doleane, astfel
nct ambele pri s beneficieze
ntr-o anumit msur;
-Exprim n mod direct dorine,
expectane i sentimente;
-E potrivit din punct de vedere
social;

-Exprimri care reflect alegerea de


a nu lua n considerare dorinele
celorlali, concomitent cu ncercarea
de a-i ndeplini propriile dorine;
-Adesea nu implic exprimarea
direct a dorinelor, expectanelor i
sentimentelor;
-De cele mai multe ori acest mod de
exprimare este nepotrivit din punct
de vedere social;

-Formulare a mesajului care reflect


alegerea de a nu lua n considerare
propriile dorine, concomitent cu
acceptarea ndeplinirii dorinelor
celorlali;
-Implic fie eecul n exprimarea
propriilor dorine i sentimente, fie
exprimarea indirect a acestora,
lucru care
poate
minimaliza
importana acestora;

Blocaje i bariere n comunicare


1.Bariere care in de sistemul informaional: utilizarea unui limbaj inaccesibil partenerului de
discuie; mesajul neclar capt o semnificaie diferit la nivelul receptorului; comunicarea
stereotip, monoton, numai cu unele persoane; nesusinerea, neargumentarea propriilor opinii;
demagogia (vorbe goale, nensoite de fapte);
2. Bariere care in de strile relaionale sau afective: compararea cu alte persoane; ghicirea
scopurilor ascunse ale interlocutorilor (preocuparea de a ghici gesturi ascunse care s-l trdeze
pe interlocutor); pregtirea replicii; blamarea, judecarea, etichetarea; contrazicerea; dorina de
a avea dreptate, fr a ine seama de sugestiile celorlali; abatere de la subiect; concilierea
exagerat;
Modaliti de ameliorare a comunicrii
I.Limbajul responsabilitii (descrierea comportamentului, exprimarea propriilor emoii,
formularea consecinelor comportamentului)
Utilizarea limbajului la pers. I (previne declanarea reaciilor defensive n comunicare
prin evitarea criticii si evita culpabilizarea interlocutorului pentru propriile emotii)
Este foarte important ca emotiile sa fie comunicate fara a invinovati M-a deranjat foarte
tare ca nu si nu formulari ca Uite ce am patit din cauza ca tu nu ai...!!! Limbajul
responsabilitatii se foloseste atat pentru a comunica sentimentele pozitive, cat si pentru
comunicarea situatiilor care ne deranjeaza. Exemple: Sunt stnjenit (emoia) cnd vorbeti
despre reactia mea de fata cu prietenii mei (comportamentul care m-a deranjat). Vor crede despre
mine ca sunt un prost (consecina comportamentului); Nu m-am simtit foarte bine in ultimul
timp (consecina), pentru ca am petrecut putin timp impreuna. (comportamentul). Sunt
nemultumit! (emotia)

II.Explorarea alternativelor este o modalitate de comunicare care nu trebuie confundata cu


oferirea de sfaturi sau solutii. Oferirea de solutii (fa asta, cred ca trebuie sa ) are ca si
consecinte negative pe termen lung scaderea capacitatii de rezolvare de probleme si de luare de
decizii. Clientul trebuie ajutat sa exploreze solutiile alternative.
- Ascultarea reflexiva ajuta la intelegerea si clarificarea sentimentelor (Mi se pare ca te
deranjeaza)
- Folosirea brainstormingului pentru explorarea alternativelor (Care ar fi alternativele acestei
probleme?)
-Asistarea clientul in alegerea solutiei optime (Care dintre solutii crezi ca ar fi cea mai buna?)
-Se recomanda discutarea posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternative (Ce crezi ca
s-ar putea intampla daca faci asa cum spui?)
-Obtinerea unui angajament din partea clientului ( Ce decizie ai luat?)
-Identificarea avantajelor si dezavantajelor optiunilor.
Conflictele si comunicarea
Conflictul apare atunci cand exista interese diferite, contradictii ce impiedica o
comunicare adecvata si conduce la neimplicare, scaderea increderii in sine, dificultati de
relationare
Tipuri de conflicte:
1. conflicte intrapersonale (latente, nemanifeste) deriva din idei, conceptii, trairi, sentimente
contradictorii proprii indivizilor. Astfel de conflicte creeaza tensiuni, disconfort.
2. conflicte interpersonale (manifeste) totalitatea formelor de manifestare (cognitive, afective
si comportamentale) care devin actiuni observabile si care au loc intre indivizi in cadrul unui
grup social.
Orice conflict intrapersonal daca nu este rezolvat, se poate complica si se va manifesta apoi pe
plan extern, influentand existenta indivizilor dintr-un grup social. In ceea ce priveste legatura
dintre conflictele cognitive, afective, comportamentale, interpersonale si intrapersonale, relatia
este stransa, ele influentandu-se reciproc.
Stiluri de abordare a conflictelor:
- Metoda castig-pierdere: este necesara in situatii de tipul: oriori
- Metoda pierdere-pierdere : compromisul este uneori necesar; atunci cand continuarea
conflictului produce mai multe pierderi de ambele parti decat incheierea lui; ex: razboi, etc.

- Metoda castig-castig: cererile tuturor partilor sunt satisfacute; des intalnita in afaceri/
vanzari ex: un vanzator si un cumparator stabilesc impreuna pretul unui produs prin negociere.
Strategii de abordare constructiv a conflictului
-

Utilizarea mesajelor la persoana I


Ascultarea activa
Reflectarea sentimentelor
Generarea a cat mai multor solutii
Analiza alternativelor si alegerea solutiei potrivite
Obtinerea unui angajament
Planificarea datei la care se face evaluarea

Rezolvarea de probleme
Rezolvarea de probleme este una dintre capacitatile esentiale in viata de zi cu zi. Adesea
intalnim situatii in care experienta noastra anterioara nu este suficienta pentru a gasi raspunsuri
adecvate, ne aflam in fata unor situatii problema. O problema apare atunci cand o persoana isi
propune sa atinga un scop sau sa reactioneze intr-o situatie si nu are raspunsul dinainte pregatit.
Rezolvarea de probleme este una dintre cele mai importante abilitati in dezvoltarea personala.
Aceasta abilitate ne ajuta sa facem fata situatiilor de criza prin care trecem, sa luam decizii cu
responsabilitate, sa evitam sa ne implicam in comportamente de risc. Dezvoltarea abilitatilor
rezolutive sta la baza dezvoltarii personale (stima de sine, comunicare, decizie, planificarea vietii
si carierei) si prevenirii comportamentelor de risc (alcool, tutun, droguri, pasivitate, agresivitate,
suicid)
Situatia problematica implica gasirea unei solutii sau optarea intre mai multe solutii
posibile. Altfel spus, rezolvarea de probleme presupune luarea unei decizii. Recunoasterea
existentei unor probleme ca modalitate de dezvoltare a unor abilitati sau competente modifica
perspectiva asupra convingerii ca a avea probleme are numai consecinte negative. Situatia
problematica nu mai trebuie vazuta ca o lipsa de abilitati, ci ca o situatie normala de viata.
Etapele diferite ale dezvoltarii cognitive, emotionale si sociale implica confruntarea cu tipuri
diferite de probleme a caror rezolvare faciliteaza depasirea stadiului respectiv si promoveaza
dezvoltarea personala.
Etapele rezolvarii problemelor
-

Recunoasterea problemei
Definirea problemei
Generarea unor solutii alternative
Luarea deciziei
Punerea in aplicare a solutiei selectionate
Evaluarea consecintelor aplicarii solutiei

Metode de lucru n consilierea pentru dezvoltare personal.


Diversitatea de mijloace i instrumente n consilierea pentru dezvoltare personal.
I.

Curba schimbrii (Elisabeth Kbler-Ross)

Psihologa elveian Elisabeth Kbler-Ross adezvoltat conceptul curbei schimbrii, care descrie
atitudinile succesive pe care majoritatea persoanelor le adopt atunci cnd se afl n faa unei
schimbri.
Faza 1: Negarea
- unmecanism de aprare mpotriva schimbrii,ignornd-o sau rememornd vremuri trecute
de confort i de siguran. Atitudini specifice acestei etape: evitarea, sperana fr
nicio iniiativ,ocuparea doar cu activitile rutiniere, indiferencalm aparent.
Faza2:Rezistena
- revolt i rezisten deoarece schimbarea e resimit i perceput ca pe o ameninare
n faa creia simim furie, nencredere i nesiguran.
Faza 3:Explorarea
- se schimb modul de a percepe schimbarea;este perceput ca o oportunitate i n acest
fel, ncepe etapa de explorare, cnd ncepem acceptm c schimbarea este important i
necesar, cndncepem s ne gndim la ce putem face i ce puteri, resurse avem pentru a
nfrunta schimbarea.
Faza 4:Mobilizarea, angajamentul
- ncepe atunci cnd hotrm s acceptm i s integrm schimbarea i suntem capabili
s funcionm eficient n noile circumstane. Ne simim mai productivi i emoiile
pe care le avem sunt de uurare, realizare i cretere n urma schimbrii.
II.

Analiza Tranzacional (Eric Berne)

Este o teorie a personalitii i o psihoterapie sistematic centrat pe schimbarea i dezvoltarea


personal- definiie a I.T.A.A.
Arii de aplicare: Clinic, Educaional, Organizaional, Consiliere
Principiile A.T.
A.T. se bazeaz pe un numr de principii filosofice care sunt afirmaii privind oamenii, viaa
i obiectivele (scopul) schimbrii:
Oamenii sunt OK.
Toi oamenii au capacitatea de a gndi.
Oamenii decid asupra destinului lor i aceste decizii pot fi schimbate.
Strile EU-lui
O stare a Eu-lui descrie un set de triri, gnduri i comportamenteinterconectate.
Sunt n starea Eu-lui Copil de fiecare dat cnd m comport, gndesc i simt n acelai
fel ca atunci cnd eram copil.
Sunt n starea Eu-lui Printe de fiecare dat cnd m comport, gndesc i simt n acelai
fel ca prinii mei (sau figurile parentale cunoscute mie).
Sunt n starea Eu-lui Adult de fiecare dat cnd m comport, gndesc i simt n
modaliti care sunt rspunsuri directe la ceea ce se ntmpl aici i acum.

Injonciuni
= sunt mesaje din starea Eului-Copil a printelui, izvorte din circumstanele propriilor
suferine: nefericire, anxietate, dezamgire, furie, frustrare, dorine secrete.
Mesajele interpretate de copil sunt cristalizate n jurul a 12 teme numite injonciuni mesaje cu
caracter constrngtor (care interzic). - Goulding&Goulding (1976)
Nu exista!
Nu fi tu nsui! (fat/biat)
Nu fi copil!
Nu te maturiza!
Nu reui!
Nu aciona!
Nu fi important!
Nu te amesteca cu ceilali!
Pstreaz distana!= Nu te apropia!
Fii bolnav! = Nu fi sntos, bine!
Nu gndi!
Nu simi!
Devize (drivere)- Taibi Kahler
= reprezint programe incontient instalate (de ctre familie, societate etc). Ele sunt transmise
din starea de Eu-Printe a figurilor parentale, semnificative din preajma copilului, pentru a
modela Eul-Copil Adaptat al acestuia.
n acelai timp, aceste mesaje se nscriu i n Eul-Printe al copilului, astfel c acesta le va
retransmite propriilor copii.
Fii perfect!
F plcere celorlali!
Strduiete-te!
Fii puternic!
Grbete-te!
Permisiuni:
Fii perfect! Eti suficient de bun aa cum eti!
F plcere celorlali! Ofer-i plcere!
Fii puternic! Fii deschis i exprim-i nevoile!
Strduiete-te! Acioneaz!
Grbete-te! Acord-i timp!
Atitudinile de via
= ansamblul de credine fundamentale pecare o persoan le are despre sine i despre alii i
pe care l utilizeaz pentru a-i justifica deciziile i comportamentul.
Eu sunt OK-Tu eti OK - este o poziie sntoas care st la baza unui scenariu ctigtor.
Copilul decide c el i prinii lui merit s fie iubii i sunt demni de ncredere, iar
perspectiva este extins apoi la oameni n general.

Eu nu sunt OK-Tu eti OK - este poziia celor care se instaleaz rapid n rolul de victim,
aleg tririle emoionale negative i comportamentele repetitive pentru confirmare; pot fi
dependeni, au nevoie s fie dirijai sau duc o via banal.
Eu sunt OK-Tu nu eti OK - este o atitudine de via arogant care conduce frecvent la
conflicte. Pentru persoanele cu aceast atitudine, atingerea unei intimiti reale este cu
adevrat imposibil; dominarea, dispreuirea, judecarea celorlali nu las loc afeciunii i
cldurii umane.
Eu nu sunt OK-Tu nu eti OK - este atitudinea care fundamenteaz scenariile lipsite de
succes. Adultul are un comportament care respinge i, ca urmare, chiar este respins.
Scenariul de via
=Un plan de via construit n copilrie, sub influena prinilor i ntrit de acetia,
justificat de evenimente ulterioare i culminnd ntr-o alternativ aleas Eric Berne, Ce spui
dup Bun ziua?
nceputurile acestui plan nu se mai afl n spaiul psihologic al memoriei contiente. Ca
aduli, ne putem tri propria poveste fr s fim contieni de acest lucru. n cadrul
scenariului simim sigurana familiarului; de aceea, sub stres, alegem aceast aparent
siguran a lumii cunoscute, dect s nfruntm teama de necunoscut.
Scenariile se construiesc sub influena modelrii, atribuirii, devizelor i injonciunilor.
Stiluri regizorale(T. Kahler)
Indiferent de vrst, sex, nivel de instruire sau apartenen cultural, exist 6 stiluri
regizoraleprin care oamenii i monteaz propriile scenarii, n jurul unor cuvinte cheie:
- Pn (until)
- Dup(after)
- Niciodata (never)
- ntotdeauna (always)
- Aproape (almost)
- Fr final (open-ended)
Relaia devize-stiluri regizorale:
Deviza

Stilul regizoral

Fii perfect + Grbete-te

Pn

F plcere celorlali

Dup

Fii puternic
Strduiete-te

Niciodat
ntotdeauna

F plcere celorlali + Strduiete-te

Aproape

F plcere celorlali + Fii perfect

Fr final

Pentru a ne realiza pe deplin potenialul de oameni maturi, avem nevoie s ne


reactualizm strategiile stabilite n copilrie, de rspuns n faa vieii. n acest scop este benefic

s ieim din scenariul de via pentru a ne ctiga autonomia, folosind la maxim resursele de
aduli pe care le deinem: contiena, spontaneitatea i capacitatea pentru intimitate.
Triunghiul dramatic (Stephen Karpman)
Persecutorul- opereaz de pe poziia Eu sunt OK Tu nu eti OK. Cei care se comport n
acest mod sunt de obicei chiibuari, extrem de critici i abia ateapt s poat spune cuiva:
te-am prins. n relaia cu acesta, ceilali se simt tratai ca nite copii mici i proti.
Victima opereaz de pe poziia Eu nu sunt OKTu eti Ok. Aceast atitudine determin un
comportament care i provoac pe ceilali s-l persecute verbal, non-verbal, emoional sau fizic.
Salvatorul - opereaz, ca i persecutorul, de pe o poziie Eu sunt OK Tu nu eti OK, dar
pentru c el simte o puternic nevoie de a se ti necesar. Muli oameni se plaseaz pe poziia
Salvatorului, prelund responsabilitile i sarcinile altora i ajungnd n criz de timp pentru
propriile lor ndatoriri. Ori de cte ori se ntmpl aa, ei sfresc prin a deveni Victime.

III.

Cadranul de baz (Core quadrant D. Ofman) calitate, capcan, provocare,


alergie

Fiecare individ are caliti, ce sunt diferite de la persoan la persoan. Diferenele


mari ntre aceste caliti pot cauza nenelegeri ntre oameni. Oricine poate fi enervat uneori
de comportamentele altor persoane. Pentru a nelegerelaiile reciproce, Ofman a dezvoltat
teoria cadranelor de baz, o metod pentru identificarea i ntrirea caracteristicilor pozitive.
Un cadran de baz cuprinde patru concepte:
Calitatea de baz - un punct forte ce caracterizeaz o persoan, o caracteristic determinant a
persoanei.
Exemple: hotrre, atenie, grij, curaj, ordine, flexibilitate, loialitate etc
Capcana - este transformarea unei caliti de baz n prea mult dintr-un lucru bun. Aspectul
pozitiv merge prea departe, transformnd punctul forte ntr-o slbiciune.
Exemple: Serviabilul devine bgcios. Grijuliul devine scitor.Adaptabilul devine schimbtor.
Provocarea - este opusul pozitiv al capcanei.
Exemple:La o persoan ciclitoare, provocareaesterbdarea.
Alergia - este "prea mult dintr-un lucru bun" din provocare, precum i opusul negativ al
calitii de baz. Oamenii tind s fie alergici la prea mult din propriile lor provocri observate
la alte persoane.
Exemplu: Opusul negativ al calitii de baz de a fi hotrt este atitudinea pasiv (alergie
pentru o persoan hotrt).
Cu ct oamenii sunt confruntai cu propriile alergii, cu attmai mare este riscul ca ei s ajung
n propria lor capcan.
Exemplu: O persoanhotrt devine ciclitoare ca rspuns la prea mult pasivitate a unei alte
persoane.

Mecanismele de aprare
Sunt operaii mentale care nltur din contiina noastr emoiile neplcute - anxietatea,
depresia, furia. Mintea uman, folosindu-se de mecanismele de aprare, mpiedic accesul
sentimentelor n contiin.
Uitarea:ne protejeaz de neplcerea produs de rememorare
Negarea: evitarea contientizrii unor aspecte ale realitii externe greu de nfruntat, prin
ignorarea informaiilor senzoriale
Idealizarea: atribuirea unor caliti perfecte / aproape perfecte altor persoane, ca o modalitate
de a evita anxietatea sau sentimentele negative dispre, invidie, furie.
Somatizarea: transformarea suferinei emoionale n simptome fizice i concentrarea
ateniei asupra acestor probleme somatice, (mai degrab dect asupra problemelor
emoionale).
Intelectualizarea: gndirea excesiv i abstract este utilizat cu scopul de a evita triri
emoionale neplcute.
Raionalizarea: aciunea de a justifica comportamente, atitudini i/sau credine sau
inacceptabile, spre a le face tolerabile, acceptabile pentru propria persoan.
Umorul: gsirea unor aspecte comice, ironice n situaii dificile, din dorina incontient de a
diminua sau disipa emoiile neplcute i disconfortul personal.
Normalizarea: apare atunci cnd, deoare este prea dureroas acceptarea unei situaii neplcute,
ncercm s ne convingem c, de fapt, totul este n regul, c nu e nimic ieit din comun, c i
alii trec prin astfel de ntmplri.
Dezvoltarea personal - de la parte la ntreg
Dezvoltarea personal i integrarea social
Roata Resurselor (sau Mandala Resurselor): resursele umane universale
-

este unul dintre instrumentele dezvoltate de psihoterapeutul Virginia Satir


este un instrument util care ne ajut s vizualizam i s nelegem ce suntem i ce
putem face pentru a ne purta de grij.
Sinele nostru este compus din mai multe pri, fiecare din acestea avnd nevoie s fie ngrijit
zi de zi pentru ca noi s fim mplinii, sntoi i fericii.

Dac neglijm s mplinim nevoile fiecrei pri, subcontientul nostru va cuta modaliti
proprii care nu sunt totdeauna pe att de sntoase pe ct ne dorim. V. Satir
Eul fizic- corpul
Orice Eu st ntr-un templu, ntr-un trup. Cu toate acestea, multe persoane i ignor
corpurile pn cnd apar simptome. V. Satir
Neputina cuiva de a-i ngriji corpul provoac dezechilibre care pot duce la tulburri ce
afecteaz corpul, sentimentele, gndurile i aciunile.
Eul intelectual- partea de gndire care implic reguli, credine, convingeri, planificare, partea care
reflect, care prelucreaz datele, analizeaz logic, emite concluzii.
Eul emoional
Emoiile sunt semnalele interne prin care monitorizam ceea ce se ntmpl cu noi. Ele ofer
culoare, textur i tonus vieii noastre. V. Satir
Oamenii pot nega, distorsiona sau proiecta asupra altora ceea ce simt ncercnd s ctige
acceptarea celorlali sau ncercnd s evite abuzul, respingerea, abandonul sau neglijarea.
Emoiile care sunt cenzurate, de cele mai multe ori ies la suprafa ca simptome fizice,
emoionale, intelectuale, interpersonale etc.

Eul senzorial
Simurile noastre pot fi influenate, afectate de experienele trecute, de regulile familiale, de
ateptri, sentimente ct i de dificulti fizice. (Ex. este foarte posibil s distorsionm
realitatea, dac simim furie sau dac suntem obedieni regulii Nu privi!)
Eul interacional
V. Satir considera c deoarece ne-am nscut din alte dou persoane, suntem, din natere
relaionali. Din moment ce ne-am nscut neajutorai i cu nevoi eseniale - hran, grij,
iubire, respect, precum i nevoia de a aparine, suntem ntr-o poziie vulnerabil n ceea ce
privete celelalte persoane semnificative.
Relaiile cu membrii familiei, care sunt conflictuale sau perturbate ntr-un mod major,
pot avea un efect profund negativ asupra abilitii noastre de a relaiona.
Eul nutriional
= solidele i lichidele ingerate. Ce introducem n corpurile noastre ne afecteaz bunstarea.
Buna nutriie poate contribui la sntatea noastr. Produsele alimentare i lichidele speciale pot
ajuta un corp bolnav s se fac mai bine sau un organism sntos s creasc i mai puternic.
Eul contextual
Culorile, sunetele, lumina, aerul, temperatura, formele, micarea, spaiul i timpul. Sinele
exist ntr-un context i calitatea contextului ne influeneaz, de asemenea.
Eul spiritual
Aici este adncimea relaiei noastre cu sensul vieii, sufletul, spiritul, fora vieii.
Exist o for care creeaz viaa i care este de necontestat atunci cnd ajungem s o
experimentm. Indiferent de cum numete fiecare aceast For, existena noastr se bazeaz
pe ea. V. Satir

Programarea Neuro-Lingvistic
Richard Bandler (matematician) i John Grinder (lingvist) i-au propus s studieze cum
oamenii de succes deveneau oameni de success.
NEURO -> Procesul gndirii felul n care ne folosim simurile pentru a nelege ce se
ntmpl cu noi

LINGVISTIC -> Cuvintele felul n care folosim limbajul i cum acesta ne influeneaz pe
noi i pe cei din jurul nostru.
PROGRAMARE -> Comportamentul felul n care ne organizm ideile i aciunile, ceea
ce produce rezultate dorite sau nedorite.
Presupoziii n N.L.P.
Oamenii funcioneaz perfect.
Oamenii nu se identific cu comportamentele lor.
Fiecare triete dup modul su unic de reprezentare a lumii.
Exist o intenie bun n spatele oricrui comportament.
Exist un context n care fiecare comportament are valoare.
Nu putem s nu comunicm.
Harta nu reprezint teritoriul.
Resursele de care avem nevoie pentru a face o schimbare exist deja n noi.
Sisteme reprezentaionale - Vizual Auditiv Kinestezic (Olfactiv Gustativ)
Experimentm lumea i pe noi nine cu ajutorul sistemelor noastre de reprezentare
(Vizual, Auditiv, Kinestezic, Olfactiv i Gustativ).
Aceast informaie poate fi utilizat pentru a mbunti comunicarea cu ceilali,
potrivindu-ne sistemele reprezentaionale.

BIBLIOGRAFIE:
Adriana Baban Consiliere educationala, Editura Asociatia de stiinte cognitive din Romania,
2009
Adrian Nuta Secrete si jocuri psihologice. Analiza Tranzactionala, Ed. SPER 2000
Ana Stoica Constantin Conflictul interpersonal, Ed Polirom, 2004
Brandon Bays Calatoria, Editura Adevar Divin 2009
Cathy Solter, Pham Thi Minh Duc, Susheela M. Engelbrecht Advanced Training of Trainers.
Trainers Guide, 2007
Daniel Goleman - Inteligenta emotionala, Ed Curtea Veche, 2001
David J. Mason Trainers Toolbox of Training Techniques, 1992
Debbie Ford Partea intunecata a cautatorilor de lumina, Editura For You 2001
Eric Berne Ce spui dupa Buna ziua? Psihologia destinului uman, Ed. TREI 2006
Eric Berne Jocurile noastre de toate zilele. Psihologia relatiilor umane, Ed. TREI 2014
Jacques Salome Curajul de a fi tu insuti, Ed Curtea Veche, 2002
Jack Canfield Supa de pui pentru suflet, Ed. Amaltea, 2002
Jeanne Segal Dezvoltarea inteligentei emotionale, Ed Teora, 1997
Jerome S. Blackman 101 aparari. Cum se autoprotejeaza mintea, Ed. TREI 2009
Shapiro D. Conflictele si comunicarea, Ed Arc, 1998
Satir Virginia - Arta de a fauri oameni, Ed. TREI 2010
http://www.nlpmania.ro/urmatorul-nivel-construirea-viziunii-personale/#.VHzTncnQ1co
https://www.youtube.com/watch?v=x2mo2_4vXmI
http://www.knowledgepills.
com/eskp1/kp/series/013_desarrollando_el_liderazgo/004_gestionar_el_cambio_con_exito_
anim/nqu01/02nqu01.htm#
http://www.juliehay.org/uploads/1/2/2/9/12294841/injuctions_-_an_essay.pdf

http://www.ciucur.ro/chestionar-drivere
http://drumuricatretine.wordpress.com/2011/02/04/puterea-magica-a-cuvintelor-gravate-peinelulfericirii/
http://www.toolshero.com/core-quadrant-ofman/
http://www.kellevision.com/kellevision/2009/11/satirs-mandala-of-the-self-and-good-selfcare.
html
http://bernard.iru.ro/povesti-cu-talc/
http://www.mooji.org/lyrics/kissed-from-within.html
http://www.amaneser.ro/Centrul_de_Dezvoltare_Personala_AMANESER/ESPERE.html
https://www.damaideparte.ro/
https://adelinailiescu.wordpress.com/2013/09/30/chestionar-de-autocunoastere-senzoriala/
http://www.slideshare.net/corneliapopovici7/41015428-povestiterapeutice
http://copil.psihoterapie-integrativa.eu/category/metafore-terapeutice-pentru-copii/
http://www.psihoterapia.eu/metafore-terapeutice/
https://drumuricatretine.wordpress.com/category/metafore-terapeutice/
https://adelinailiescu.wordpress.com/2013/09/30/chestionar-de-autocunoastere-senzoriala/