Sunteți pe pagina 1din 5

Cate ceva despre fericire

In gena omului a fost pusa o picatura de soare


- Interviu cu dr. prof. HINDERK EMRICH, directorul Clinicii de psihiatrie din
Hanovra (Gerania! -
"#iata nu este o lun$a %i de duinica&
- In fiecare an, vara ne umple de optimism si de euforie. Ce ne face asa de
fericiti? De ce ne simtim ca niste proaspat indragostiti?
- Soarele si caldura stimuleaza metabolismul. Cerul albastru si padurile
verzi, decupate parca din carti cu povesti, ii pot transpune pe unii dintre noi intr-o
stare de euforie asemanatoare cu cea produsa atunci cand ne indragostim. Din
punct de vedere stiintific, secretul il reprezinta endorfinele, niste hormoni care
creeaza buna dispozitie.
- Si totusi, exista si oameni care vad totul in negru, in ciuda soarelui de pe
cer. Studii recente sustin ca vinovate ar fi genele.
- Intr-adevar, un studiu american efectuat de curand, asupra unor gemeni
crescuti in medii diferite, a demonstrat un fapt uluitor! cei doi frati erau multumiti
in masura egala de viata lor, desi unul traise intr-o familie instarita, iar celalalt - la
un internat. "iecare om isi are gradul sau individual de fericire, determinat
genetic. #cesta decide daca ne bucuram sau ne intristam sau daca paharul cu
apa ni se pare pe $umatate plin sau pe $umatate gol.
- Daca totul este asa de automat, mai avem vreo sansa sa ne influentam
starea de fericire?
- %n fapt decisiv pentru echilibrul nostru interior este capacitatea de a
observa cu mai multa atentie ceea ce se petrece in $urul nostru si in noi. &rezia
- cuvantul-cheie care $oaca un rol important in religiile rasaritene, printre care si
ortodoxia - reprezinta o solutie eficienta. &rebuie sa fim mai atenti la ceea ce
facem, sa participam mai intens la ceea ce vedem si simtim, sa ne bucuram de
lucrurile marunte ale vietii. #ceasta este o componenta fundamentala a fericirii.
- 'pusul fericirii este nefericirea, un cuplu imposibil de despartit. Se poate
face ceva impotriva inclinatiei spre pesimism?
- Da. &rebuie sa descoperi partile lui bune si sa-l transformi in ceva pozitiv.
(iata nu poate fi ca o lunga zi de duminica. Dintr-o profunda suferinta
sufleteasca, (incent (an )ogh - de pilda - a devenit unul dintre marii pictori ai
lumii. # vrut sa se faca preot si a esuat, si din aceasta disperare s-a nascut
uriasul sau talent. Important nu este daca ai ghinon, ci cum sa te descurci cu el.
- In ultima vreme, specialistii ne recomanda in loc de medicamente, lozinci!
Daca vrei, poti*, &raieste, nu-ti face gri$i*. Ce parere aveti despre potopul de
sfatuitori care prescriu o gandire strict pozitiva?
- #ceasta filosofie de viata incepe sa devina o moda periculoasa. +siho-
sfatuitorii predica gandirea pozitiva, dau lectii superficiale de psihologie si le
prescriu tuturor o buna dispozitie permanenta. Dar e extrem de periculos sa
elimini total ceea ce este negativ, pentru ca in felul acesta pierzi complet
contactul cu realitatea. Si, la un moment dat, problemele se vor acumula in asa
masura incat oamenii nu le vor mai putea controla si se vor imbolnavi. &rebuie sa
fim in stare sa acceptam si micile sau marile nefericiri.
- Dar pentru a a$unge din nou pe creasta valului este nevoie sa stii cum sa
depasesti momentele de criza...
- Sigur ca da. In cazul unei depresii, cel mai rau lucru pe care-l poti face
este sa ramai incremenit in suferinta. Criza se accentueaza. In primul rand,
trebuie sa constientizezi problema, pentru a putea actiona. %n $urnal cu gri$ile
zilnice este, adeseori, de mare a$utor. In al doilea rand, nu trebuie sa te prefaci
ca esti fericit, cand de fapt nu esti, ba dimpotriva. ,ste un stres inutil pentru trup
si pentru suflet. Cel mai bine ar fi sa vorbesti deschis cu prietenii. Si in al treilea
rand, trebuie sa-ti stabilesti niste obiective. "iecare pas - cat de mic - spre un
anume obiectiv reprezinta un succes. %n progres care te poate face fericit.
- Se spune ca rasul este cel mai bun medicament...
- #tunci cand este rezultatul unei bucurii interioare, rasul intareste nervii,
regularizeaza sistemul hormonal si activeaza celulele imunitare, care stopeaza -
la randul lor - virusurile si bacteriile. (iata ar trebui organizata in asa fel incat sa
existe motive de bucurie. Daca insa te fortezi sa razi, desi nu esti fericit, se
creeaza o stare de stres, care provoaca exact efectul contrar! slabirea sistemului
imunitar.
- Dar si plansul vindeca...
- Da. ,ste complet gresit sa-ti impui sa nu plangi, caci plansul este un
important reflex vegetativ al omului. Drept semnal al unei suferinte profunde,
creierul activeaza glandele lacrimale. Cu cat cedam mai repede acestui reflex,
eliminand, odata cu lacrimile, si supararea acumulata in noi, cu-atat mai rapid
poate interveni creierul, punand in functiune o contraregularizare- organismul
produce - exact la fel ca si in cazul durerilor - niste opium-uri proprii care alina
senzatia de suferinta. Inabusind frecvent plansul, suferinta se acumuleaza si in
cele din urma organismul se imbolnaveste.


"'a constienti%a iportanta luinii(&
- De ce se produc iarna crizele de depresie, iar primavara si vara dispar, ca
si cand n-ar fi existat?
- ' persoana matura din zece sufera, in prezent, de aceasta depresie
specifica anotimpului. "emeile, de patru ori mai frecvent decat barbatii.
Simptome precum oboseala, lipsa de energie si indispozitia apar doar in
anotimpurile sarace in lumina, iar vara dispar. (orbind poetic, in gena omului a
fost pusa o picatura de soare. In ciuda marii lor saracii, negrii africani sunt mult
mai putin depresivi, in comparatie cu popoarele nordice, victime psihice ale
lungilor nopti polare, ale intunericului si frigului. .editeraneenii sunt si ei mai
tonici si mai optimisti decat germanii, de exemplu. (italitatea sudului e si ea
generata de soare. Concluzia? Sa constientizam importanta luminii solare si sa
ne incarcam pe cat putem bateriile in asteptarea anotimpului friguros.
- /umina artificiala poate sa reprezinte un substitut?
- Da, ea este aplicata pentru combaterea depresiilor de toamna si iarna. Se
folosesc lampi speciale, cu o lumina spectrala alba si cu o putere de 0.122-
32.222 de lucsi. 4%n bec de 516 are doar 122 de lucsi.7 Cam doua treimi din
pacienti reactioneaza pozitiv la aceasta terapie, care regleaza de fapt cantitatea
de melatonina, hormonul ce decide daca suntem vioi sau obositi.
- Se pare ca si lampile color au un efect benefic asupra metabolismului si a
starii sufletesti...
- Culorile, ca si lumina colorata, fac adevarate minuni psihologice, dupa
cum constata cercetatorul elvetian .ax /8scher. ,l presupune ca anumitor stari
sufletesti le corespund anumite culori. "iecare suflet isi are - in mod evident -
propria sa gramatica a culorilor, astfel ca acestea pot fi folosite si ca terapie.
- Care sunt culorile cu influenta benefica asupra dispozitiei sufletesti?
- Conform teoriei lui /8scher, bleumarinul este culoarea care aduce liniste
si siguranta! respiratia si pulsul devin mai lente, tensiunea arteriala scade. In
schimb, rosul-portocaliu ne energizeaza, ne invioreaza si stimuleaza fluxul de
energie. )albenul inseamna schimbare, ne inveseleste si ne despovareaza.
(erdele albastrui ne a$uta sa ne concentram. #ceasta nu inseamna insa ca
trebuie sa vopsim un perete intreg intr-o culoare sau alta. ' simpla floare
portocalie pe birou sau un bec colorat ne fac sa ne simtim mai bine.
- #romele au, se pare, si ele ceva de spus...
- ,fectul aromo-terapiei a fost demonstrat in nenumarate studii. S-a
constatat, de pilda, ca oamenii lipsiti de simtul mirosului sufera surprinzator de
frecvent de depresii. #romele pot stabili si felul sau continutul viselor! mirosul
neplacut le-a produs subiectilor cosmaruri, in schimb, cei care au inhalat
parfumul uleiului de portocala au visat frumos. Ceea ce inseamna ca sistemul
limbic din creierul mare - centrala care ne diri$eaza senzatiile - reactioneaza in
mod direct la mirosuri.
- Care sunt aromele producatoare de fericire?
- #roma uleiurilor de citrice activeaza creierul, urmarea fiind o productie
sporita de hormoni, care ne fac mai veseli si mai activi. Si uleiurile de trandafir au
efect revigorant si semnaleaza organismului o stare de bine.
- De ce sunt mai vesele persoanele care fac miscare decat cele sedentare?
- +entru ca activitatea si miscarea ii semnaleaza sufletului ca ne simtim
bine. De indata ce organismul devine activ, sufletul primeste semnalul de start al
starii de bine. Cei care fac miscare in mod regulat, isi intensifica sistemul limbic
din creier si organismul produce endorfine in cantitati sporite. Deci! o persoana
care alearga zilnic produce suficiente endorfine pentru a putea trece - cu
zambetul pe buze - peste micile depresii de peste zi.
- Sa nu uitam plantele. Se spune ca unele dintre ele pot sa faca minuni.
Despre sunatoare se spune, de pilda, ca este lentila roz a sufletului omenesc.
,ste adevarat?
- Sunatoarea este antidepresivul cel mai recomandat in momentul de fata si
poate fi folosita, fara nici un efect nedorit, in cazul depresiilor usoare si al
insomniilor. Si mai eficienta e combinatia ei cu florile parfumate de levantica si
armurariu.




)ericire in doi
Dragostea ne face fericiti... /a sarutari si mangaieri, trupul raspunde cu un
val de endorfine, opium-uri produse de organism, care ne transpun intr-o
ameteala extrem de placuta, intaresc sistemul imunitar si reduc hormonii de
stres. Si cu atat mai mult! casatoria. 9:; din persoanele casatorite spun c-ar fi
foarte fericite.




*una dispo%itie se poate... anca
"ericirea se gaseste si in alimente. .ancand, putem depasi momentele
triste si putem iesi din starile depresive.


- 'alata si, in $eneral, le$uele ver%i
Clorofila contine c<forfine 4un fel de opium ametitor7. /egumele
producatoare de buna dispozitie sunt! spanacul, laptuca, varza verde si ardeiul
gras.


- *anane si iar +anane
=ananele sunt pline de serotonina, care are un efect euforizant. &ot pentru
buna dispozitie! vitamina =.


- Ciocolata ne face fericiti
>u intamplator rontaim ciocolata atunci cand ne simtim tristi si nefericiti.
Ciocolata contine andamina, o substanta care stimuleaza, la fel ca hasisul. De ce
ne inveselim cand consumam dulciuri? +entru ca glucoza este ca un fitil pentru
uzina producatoare de fericire din creierul nostru.