Curs de Dezvoltare Personala Prin Tehnici de Psihologie Si NLP

Golden Life Opportunities 1
Traineri - Alex Suciu & Dumitru Rus
CURS DE DEZVOLTARE PERSONALA PRIN

TEHNICI DE PSIHOLOGIE SI NLP
Modul 1 – Joi 01.09.16
Ce este Psihologia
“Psihologia este actiune, nu neaparat gandire despre sine. Continuam sa ne modelam

personalitatea toata viata.” – Albert Camus
“Psihologia este in cele din urma mitologie, studiul povestilor sufletului” – James Hillman
Psihologia este stiinta care studiaza comportamentul uman, inclusive functiile si procesele
mentale ca inteligenta, memoria, perceptia, precum si experientele interioare si subiective cum
sunt sentimentele, sperantele si motivarea, procese fie constiente, fie inconstiente.
În acest cadru general al activității psihice distingem următoarele categorii:
Continut psihic sau de conștiință - elementul care, într-un moment determinat, face obiectul unei
funcțiuni psihice.
Functiuni psihice - modalitatea specifică a activităților conștiente independent de conținutul lor.
Mecanisme psihice - modalitatea specifică a activităților inconștiente.
Tipul psihologic - ansamblul caracteristicilor individuale intelectuale, afective și voluntare care

pot fi schematizate într-un mod abstract (personalitatea).
Ce este NLP
“NLP este studiul excelentei umane si cum anume o putem reproduce.” – John Grinder, co-
creator al NLP
“NLP este abilitatea de a-ti controla propriile stari mentale prin controlul propriului creier” –
Richard Bandler, co-creator NLP
“NLP este arta si stiinta desavarsirii personale” – J. O`Connor
“Nu exista nimic la fel de puternic ca NLP in lumea dezvoltarii umane si a invatarii” – Sue Knight
NLP este acronimul pentru programare neuro-lingvistica.
“Neuro” se refera la sistemul nervos uman/minte si la modul in care acesta proceseaza

informatiile, la modul unic prin care fiecare isi formeaza experienta asupra lumii (harta mentala)
prin cele 5 simturi: vizual, auditiv, kinestezic, olfactiv si gustativ.
Termenul de “lingvistica” indica faptul ca folosim limbajul atat pe plan intern, pentru a ne
coordona gandurile si comportamentele, folosind imagini, sunete, sentimente, gesturi cat si pe
plan extern pentru a comunica prin intermediul cuvintelor, simbolurilor si metaforelor.
“Programarea” se refera la capacitatea noastra de a organiza aceste parti (imagini, sunete,

senzatii, simboluri sau cuvinte, cat si ideile, emotiile si actiunile) pentru a avea rezultatele dorite.
NLP ne ofera un model pentru a invata cum sa recunoastem si sa atingem excelenta.
NLP ne ofera tehnicile potrivite pentru a reusi sa ne schimbam pe noi insine.
Cel mai bun mod pentru intelegerea NLP este experimentarea lui.
In esenta NLP inseamna studierea tiparelor gandirii, comportamentului si limbajului pentru a ne

putea construi un set de strategii care sa functioneze in luarea deciziilor, in construirea de
relatii, in inceperea unei afaceri, in indrumarea unei echipe, in inspirarea si motivarea altora, in
crearea unui echilibru in vietile noastre, in alegerea drumului de zi cu zi, si, mai presus de orice
in a invata cum sa invatam.
RESURSELE
Resursele pot fi definite practic, ca orice poate ajuta o persoana sau un grup pentru a
atinge o stare dorita sau sa transforme o stare problema.
Resursele pot fi:
- Sprijin din mediul inconjurator

- Comportamente cheie sau actiuni
- Stari interne, capacitati sau abilitati
- Covingeri, valori
- Un simt puternic al identitatii
- O constientizare spirituala
Resursele pot proveni din:
- EU – accesarea istoriei si experientei personale

- ALTCINEVA – modelarea comportamentului si proceselor de gandire ale altor
persoane
- CA SI CUM – prin imaginatie si actiune “ca si cum”
Comenzi pentru elicitarea starilor:
a elicita = a activa
1. Aminteste-ti un moment din viata ta in care ai trait acea stare. Asociaza-te pe

deplin in acest moment si traieste aceasta experienta din interiorul corpului tau si
priveste prin proprii tai ochi, observa ce auzi, ce simti. Cum ai facut in acel
moment?
2. Aminteste-ti o situatie in care ai cunoscut pe cineva care a avut aceasta resursa.
Cum a facut acea persoana?
3. Imagineaza-ti ca ti-ai atins deja scopul. Cum este acum aceasta experienta
pentru tine?
PREMISE
1. HARTA NU E TERITORIUL
2. OAMENII RASPUND IN CONFORMITATE CU HARTILE LOR
3. DACA CEVA NU MERGE FA ALTCEVA
4. NU EXISTA ESEC EXISTA DOAR FEEDBACK
5. CORPUL SI MINTEA SE INFLUENTEAZA RECIPROC
6. NU PUTEM SA NU COMUNICAM
7. VALOAREA COMUNICARII ESTE DATA DE RASPUNSUL PRIMIT
8. REZISTENTA SEMNIFICA LIPSA RAPORTULUI
9. PERSOANA CEA MAI FLEXIBILA EXERCITA CEA MAI MARE INFLUENTA
ASUPRA SISTEMULUI
10. AVEM TOATE RESURSELE PENTRU A REUSI
11. LA UN NIVEL MAI PROFUND ORICE COMPORTAMENT ARE O INTENTIE
POZITIVA
12. PERSOANA NU ESTE ACELASI LUCRU CU COMPORTAMENTUL
13. INTOTDEAUNA FACEM CEA MAI BUNA ALEGERE
PROCESE UTILIZATE IN CONSTRUIREA RAPORTULUI
Relatiile le cream prin ceea ce facem si felul in care gandim.
Raportarea este data de calitatea unei relatii intre doua personae, relatie baza pe
influenta reciproca si respect.
Raportul este legatura dintre doua persoane, legatura care se construieste treptat, fiind
bazata pe influenta reciproca si respect.
Raportul este firesc, nu trebuie sa facem niciun efort pentru a-l crea.
Cum initiezi aceasta raportare?
- Interesandu-te sincer de acea persoana

- Fiind curios in legatura cu cine este de fapt acea persoana, sau cum gandeste
- Dorind sa vezi lumea din punctual ei de vedere
PACING – CHEIA PENTRU A CONSTRUI RELATIA
Pacingul este procesul de a urma, de a egala repiratia, postura, miscarea, tonul vocii si
tempoul unei persoane pentru a dezvolta un raport.
Pacingul este ca un dans in care fiecare partener raspunde la miscarile celuilalt prin
propriile miscari.
Pacingul se poate realiza prin respiratie, comportament, fiziologie, continut, cultural,

muzical.
Cand faci pacing pe gesturile, expresiile faciale, dispozitia cuiva inseamna sa te

conectezi la starea lui fizica prezenta. Facand asta, cealalta persoana va gasi oglindita
starea ei de a fi, modul ei de a trai respectivul moment, iar toate astea vor creste
sansele ca ea sa vada in tine un interlocutor bun, potrivit, cineva apropiat de starea ei
de a fi.
Pacingul se poate realiza prin:
- Oglindire
- Acordare/potrivire
- Incrucisat
Atunci cand oamenii devin asemanatori inseamna ca se plac unii pe altii.
LEADINGUL (indrumarea)
Leadingul se realizaeaza in momentul in care interlocutorul tau adopta (reproduce si el)

gesturile facute de tine. La un nivel mai profund leadingul inseamna preluarea de idei si
de convingeri de la celalalt in urma construirii unui raport corect.
EXERCITIU DE PACING
Participanti: 3 persoane
Roluri: ghid, explorator, observator
Durata: aproximativ 20 minute
Desfasurare:
Exploratorul povesteste ghidului o experienta placuta din trecut.
Ghidul urmareste sa-l sustina pe plan verbal pentru a se exprima in bune conditii. Pe
plan nonverbal, ghidul va observa si va prelua reflectand unele elemente din conduita
exploratorului. Este necesar a fi indentificate acele elemente care exprima in mod
esential starea emotional a exploratorului. Este necesar un contact participativ autentic
la nivel emotional intre cei doi.
Observatorul urmareste comportamentul celor doi si noteaza ce anume a observat.

Noteaza caracteristicile care au contribuit la realizarea pacing-ului (respiratia, postura,
miscarea, expresiile faciale, tonul vocii etc.)
Urmeaza o etapa de feedback si analiza in care exploratorul comunica trairile

experimentate pe parcursul dialogului. Un rol important in aceasta etapa revine
observatorului, care va ajuta la stabilirea relatiei dintre tipul de contact stabilit intre ghid
si explorator pe de-o parte, si emotiile si usurinta in exprimare a exploratorului pe de
alta parte.
Se schimba rolurile.
EXERCITIU DE OGLINDIRE
Mulajul corporal:
1. “A” sta cu fata spre “B”, iar “C” sta asezat sau in picioare, in spatele campului
vizual al lui “B”.
2. “C” se aseaza intr-o postura neobisnuita, avand intiparita pe fata o expresie
neobisnuita. Nu exagerati, pentru ca “C” trebuie sa ramana in aceeasi pozitie
timp de cateva minute.
3. “A” il dirijeaza pe “B”, pentru ca acesta sa abordeze aceeasi postura si aceeasi
expresie facial ca si “C”. Astfel “A” ii ofera lui “B” directivele senzoriale adecvate.
4. “A” utilizeaza numai gesturi si interjectii pentru a-l modela pe “B”.
ACUITATEA SENZORIALA
Acuitatea senzoriala se refera la abilitatea de a observa, de a monitoriza si de a

acorda un sens indiciilor primite din exterior, de la ceilalti oameni.
Cum iti poti dezvolta acuitatea senzoriala?
Acuitatea senzoriala o poti dezvolta privind si ascultand cu atentie, 15 minute pe zi, timp
de 1-2 saptamani, persoanele cu care intri in contact (membrii familiei, prieteni, colegi).
Ce anume cauti sa observi:
- Respiratia
- Schimbarile de culoare
- Miscarile musculare minore
- Schimbarile de forma ale buzei inferioare
- Tonul/sunetul vocii
Pe masura ce ii vei observa mai bine pe oameni, iti vei dezvolta acuitatea senzoriala,
astfel incat sa vezi cum anume raspund acestia la diversele moduri de comunicare.
De exempul, daca in timp ce vorbesti cu o persoana, respiratia acesteia se modifica,

muschii din jurul ochilor, culoarea fetei, etc. se modifica, acestia sunt indici clari ai
faptului ca persoana respectiva si-a schimbat starea interioara.
EXERCITIU DE ACUITATE SENZORIALA
a) Formati grupuri de cate 3 persoane. Fiecare persoana povesteste doua

experiente: una adevarata si una falsa, intr-un interval de 4 minute/persoana.
Celelalte 2 persoane noteaza caracteristicile pe care le observa la povestitor.
b) Aceleasi grupuri de cate 3 persoane. Fiecare persoana povesteste trei

experiente intr-un interval de 9 minute. Doua experiente vor fi, de fapt doua
povestiri adevarate, pozitive. A treia povestire va fi inventata, dar v-a fi ceva care
v-ati fi dorit sa vi se intample. Povestirea neadevarata poate fi spusa in orice
moment al relatarilor. Ceilalti doi vor spune care anume este povestirea inventata
si de ce anume cred acest lucru.
CONSTRUIREA CELEI DE-A DOUA POZITII PERCEPTUALE
SCOP: OBSERVAREA UNEI SITUATII DIN ALTA PERSPECTIVA
1. Selecteaza persoana “X” pe care doresti sa o intelegi mai bine sau pe care
doresti sa o modelezi.
2. Stabileste pe sol 2 pozitii si marcheaza-le cu 2 biletele:
- una pentru tine insuti [EU]
- alta pentru persoana pe care doresti sa o intelegi [celalalt]
3. Incepe asezandu-te in pozitia EU [tu insuti]. Din aceasta pozitie indreapta-ti

atentia spre tine si observa mediul in care te manifesti, ce comportamente
folosesti, care sunt abilitatile tale, ce credinte si valori ai, care este misiunea ta,
care este viziunea ta asupra existentei si a lumii in general.
4. Iesi din pozitie – Breakstate
5. Intra in pozitia “celalalt”, asociindu-te complet in “papucii” celuilalt. Vorbeste la
timpul prezent. Cand simti ca te-ai asociat deplin pune-ti urmatoarele intrebari:
a. Unde si cand te manifesti? Cine sunt persoanele din jurul tau?
b. Ce comportamente si actiuni folosesti acolo?
c. Ce abilitati si capacitati ai nevoie pentru a actiona in acest mediu?
d. Ce convingeri si valori sunt importante pentru tine in aceste imprejurari?
e. Care este perceptia despre misiunea ta si despre tine insuti?
f. Cine si ce altceva este mai important pentru scopul si misiunea ta? Pentru
cine sau pentru ce actionezi si existi?
6. Iesi din pozitie – Breakstate
7. Paseste in pozitia EU si devin-o tu asa cum stii ca esti cu comportamentele si
abilitatile tale, valorile si convingerile tale, misiunea si viziunea ta asupra
existentei si lumii in general.
CUM SA DAM FEEDBACK
Feedback-ul este elementul cheie in comunicare, iar scopul sau este de a ajuta in mod
real si cu bune intentii persoana care primeste feedback.
Modul in care dam feedback este foarte important deoarece poate bloca sau stimula
comunicarea. In momentul in care un feedback este negativ si prezentat neecologic,
acesta va declansa o ancora negativa sau un tragaci ce schimba starea celui care
primeste feedback-ul. Astfel, nu faptul ca se da feedback e gresit, ci modul in care
acesta a fost dat.
Un feedback eficient merge pe metoda sandwich: “sandwich-ul care l-ai preparat este
delicios, si era si mai bun daca adaugai putin cascaval, insa imi place.” – adica intre 2
starturi bune (pozitive) adaugi feedback-ul (cascavalul).
Exemple ineficiente:
In afaceri: “Mi-a placut cum ai reusit sa inchei vanzarea de astazi, dar ce s-a intamplat
ieri cu acel client?”
In familie: “Scumpo, vad ca ai 2 de 10 la chimie si geografie, dar cum de ai luat 6 la

algebra?”
Mergand pe metoda sandwich avem asa:
POZITIV + FEEDBACK + POZITIV
1. Spunem ceva pozitiv

2. Adaugam ingrijorarea noastra, critica, punctul diferit de vedere; daca putem fara
cuvantul “dar”, ci folosind cuvantul de legatura “si”
3. Concluzionam cu o remarca pozitiva generala
Munca individuala:
Pana la urmatoarea intalnire pentru a va antrena cat mai mult acuitatea senzoriala
puteti face urmatorul exercitiu:
1. Stabiliti in fiecare zi cate o culoare (rosu, albastru etc.) pe care sa o observati de

fiecare data cand intrati intr-o incapere. De exemplu, daca mergeti intr-un
magazin, sau in camera de acasa, observati, cat mai rapid 10 obiecte/zone in
care apare culoarea rosie (sau alta culoare pe care v-ati ales-o). Repetati astfel
cu alta culoare in fiecare zi.
2. Alegeti-va un cuvant in fiecare zi, de exemplu cuvantul “pot” sau cuvantul “casa”,
si observati in conversatiile pe care le aveti cu diverse persoane pe parcursul
acelei zi de cate ori apare acel cuvant in discutie (de cate ori rosteste persoana
din fata cuvantul ales). Ziua urmatoare incercati cu alt cuvant.
Modul 2 – Joi, 08.09.16
ANCORAREA
Ancorarea = asocierea unui stimul extern sau intern cu o stare.
Orice proces de ancorare este o asociere de ganduri, idei, sentimente/stari printr-un

anume stimul.
Ancorele sunt de obicei externe si pot fi orice, ducand la accesarea unei stari.
Fiind atat de evidente si raspandite ajungem sa nu le mai observam.
Exemple de ancore:
- Mirosul de brad, de portocala, de cozonac (K)

- O melodie preferata trezeste o amintire placuta (K)
- Semaforul rosu care indica pericol, semn de oprire (V)
- Incuviintarea din cap insemna “DA” (V)
- Clopotelul de la scoala indica inceputul/sfarsitul pauzei (A)
Beneficiile ancorei:
Ancorarea este o metoda eficienta pentru a schimba propriul comportament si pentru a

invinge anumite temeri.
- Daca intri intr-o situatie cu o stare mai plina de resurse decat in trecut,
comportamentul tau aproape sigur se va schimba in mod pozitiv.
- Starile pline de resurse sunt cheia catre performanta de nivel inalt.
Ancorele sunt benefice de asemenea in urmatoarele situatii:
- Dai o testare
- Tii o prezentare
- Ai o intalnire dificila
- Ai o decizie dificila de luat

- Sa creezi o stare benefica tie sau altei persoane
Cum sunt create ancorele?
- Intr-un singur moment emotional, daca emotia este destul de puternica (cu cat
esti mai implicat emotional cu atat ancora este mai puternica)
- Prin repetitie, doar atunci cand implicarea emotionala lipseste
O experienta intensa poate produce o ancora daca este asociata cu un stimul.
Majoritatea asocierilor sunt folositoare
- Ancorele ne creaza obiceiurile fara de care nu am putea trai. Tot ele ne ajuta sa
interiorizam o aptitudine la nivelul subconstientului.
Ex: Daca esti sofer, ai deja o asociere intre faptul ca semaforul isi schimba
culoarea de la verde la rosu si modul in care picioarele se vor schimba pe
pedale.
Asocierile sunt in general utile
Exemplu: Vederea masinii politiei in oglinda retrovizoare e foarte probabil sa te faca sa

te intrebi despre starea masinii tale sau despre viteza cu care conduci.
Exemplu: Gandul unui examen ii face pe multi oameni sa se simta stresati si nesiguri.
Elemente importante in fixarea ancorei
- Intensitatea starii (cu cat starea e mai intensa cu atat ancora este mai eficienta)
- Puritatea starii (ex: bucurie, fara amalgam de stari)
- Sa fie unica si repetabila (sa se distinga de realitatea exterioara de zi cu zi si sa
fie usor de repetat exact la fel)
- Sa fie bine sincronizata (trebuie fixata exact inainte de punctul de maxima
intensitate a starii)
- Sa fie adecvata situatiei (sa corespunda contextului care o necesita)
Ancorarea se face in doua etape:
- Alegi starea emotionala pe care o vrei

- Ancorezi aceasta stare cu un stimul ca sa o poti declansa atunci cand doresti
EXERCITIU – ANCORA KINESTEZICA
1. Stabileste ancora si zona de aplicare.

2. Aminteste-ti o perioada din viata ta in care ai avut mai intens acea stare
resursa……………….
(Ghidul calibreaza starea exploratorului)
3. Alege cel mai intens moment din aceasta perioada in care ai trait starea
resursa………………..
4. (Il asociezi in acel moment ca sa isi activeze starea) (V.A.K.O.G). Aminteste-ti si
retraieste aici si acum acel moment. Observa tot ceea ce vezi, tot ceea ce auzi,
tot ceea ce simti. Traieste pe deplin acest moment asociat…vezi prin proprii tai
ochi ca si cum scena s-ar derula acum, in prezent, asculta prin propriile
urechi….Sesizeaza ce iti spui in interior traind aceasta stare resursa….Care e
pozitia corpului, Cum simti in tine…resursa…unde se simte cel mai mult…Simte
senzatiile….observa felul in care respiri.
Creste intensitatea cu care experimentezi starea resursa dandu-i voie sa se

manifeste in toata fiinta ta si in jurul tau.
(Suntem atenti ca exploratorul sa vorbeasca la timpul prezent – el traind

experienta chiar acum)
5. Aplicarea ancorei (timp de aplicare intre 5-10 secunde)

6. Breakstate
7. Testeaza ancora. Aplica ancora si observa cat de repede si de intens se simte si
se amplifica starea resursa………(breakstate)
CONDITII PENTRU FORMULAREA UNUI SCOP
Obiectiv: Intelegerea clara a pasilor ce trebuie facuti pentru a obtine rezultatul

dorit
1. EXPRIMAREA
- formulat in termeni pozitivi, la timpul prezent
- absoluta (fara comparatii)
- fara verbe modale (as dori…, doresc sa…, ar trebui sa…, ar fii nevoie…)
(citind scopul in acea data, realitatea devine ACUM)
2. INITIAT SI MENTINUT DE CATRE TINE

-scopul meu poate fi atins prin actiuni de care sunt capabil(a) EU, fara sa faca
altcineva pentru mine [unde,cand,cum?]; fara ajutor din afara
3. DEFINIT SI EVALUAT PRIN SISTEMUL SENZORIAL [VAKOG]

-cum imi dau seama ca mi-am atins scopul? (identific si definesc dovezile)
-cand mi-am atins scopul (ce vad? ce aud? ce simt? ce miros percep? Ce gust
percep?)
4. ECOLOGIA ta si a sistemului din care faci parte [familie, grup]. Scopul este
adecvat contextului [unde, cand, cu cine?]
-care sunt consecintele?; -sunt pastrate avantajele situatiei
prezente?________________________________________________________
________________________________________________________________
-cat timp si ce efort este necesar sa investesti?

-cine este afectat si ce va simti acea persoana?; -care sunt dezavantajele care
ar putea aparea in urma atingerii scopului?
-la ce sau la cine trebuie sa renunti pentru a-ti atinge scopul?
-ce este bun in situatia de fata si vreau sa pastrez?
-ce altceva se va mai intampla dupa ce iti vei atinge scopul
5. IDENTITATE
-este acest scop in concordanta cu ceea ce esti, cu credintele si valorile tale?
6. MOTIVARE
-chunk up[scop nemotivant, prea mic, prea neimportant]; - daca e nevoie cauta
un scop mai mare, motivant [intreaba-te ce anume am de castigat daca o sa
realizez acest lucru marunt?]
-chunk down[scop prea mare, pare de neatins] – daca e nevoie segmenteaza in

scopuri mai mici
7. RESURSE
-ce resurse am?
-de ce resurse am nevoie?
-ce resurse imi construiesc/aduc
8. ACTIUNE
-care este primul pas? cand fac acest prim pas?
FORMULAREA SCOPULUI AVAND LA BAZA NIVELURI NEUROLOGICE
SCOP: SUNT ALINIAT PE TOATE NIVELELE, IN CONCORDANTA CU SCOPUL

MEU?
1. Paseste in Spatiul MISIUNE – METASCOP si stai putin cu tine
Adu-ti in fata ochilor scopul tau si observa ce vezi, ce auzi si ce simti. Si in timp
ce faci asta pune-ti urmatoarele intrebari:
Care este misiunea mea? Acest scop este in concordant cu misiunea mea?
Da-ti putin timp si observa care este raspunsul.
PENTRU GHID!
2. A. Daca raspunsul este NU! Atunci ajuta exploratorul sa reformuleze scopul
Sau..
B. Daca raspunsul este DA, continua exercitiul urmand pasii:
3. Paseste acum in spatiul MEDIU
-ce rol joci?
-unde te manifesti?
-ce persoane cunosti?
4. Paseste apoi in spatiul COMPORTAMENTE
-care sunt comportamentele care ma ajuta sa-mi ating scopul?
-care sunt comportamentele care ma limiteaza sa-mi ating scopul?
5. Paseste apoi in spatiul APTITUDINI/ABILITATI
- ce abilitati am pentru a-mi atinge scopul?
- ce abilitati trebuie sa imi mai dezvolt pentru a-mi atinge scopul?
6. Paseste apoi in spatiul CONVINGERI
- ce convingeri am care imi sustin scopul?

-am convingeri care ma limiteaza? care sunt acestea?

7. Paseste apoi in spatiul VALORI
-am valori care sustin scopul? care sunt acestea?
-am valori care ma limiteaza? care sunt acestea?
8. Paseste apoi in spatiul IDENTITATE
-Cine sunt EU? Este aceasta intradevar ce imi doresc?

Modul 3, 15.09.16
Piramida nivelurilor neurologice a fost elaborata la sfarsitul anilor `80 de catre

cercetatorul American in comunicare Robert Dilts.
Aceasta piramida se raporteaza la nivelurile neurologice ale perceptiei creierului si le

structureaza pe acestea si legaturile dintre acestea, pe premisa ca nivelurile superioare
sunt de mai mare profunzime si impact asupra individului, iar schimbarile facute la un
nivel mai inalt aduc schimbari in toate nivelurile inferioare ale piramidei.
Toate aceste niveluri functioneaza simultan si sunt caracteristice fiecarui individ.
Nivelul mediului este cel al realitatii fizice, al mediului geografic, este mediul in care
traim si ne desfasuram activitatile.
-Intrebarile specifice acestui nivel sunt: - unde? cand? cu cine?
-ce aud? ce vad? ce simt?
Nivelul comportamentului si al limbajului este cel al interfetei perceptibile in

comunicarea dintre oameni. Cuprinde fapte, actiuni, limbaj, raspuns si feedback.
-Intrebarea de baza pe acest nivel este: ce?
Primele doua niveluri de la baza reprezinta ceea ce toti pot observa, ceea ce poate fi
perceput ca atare si nu in urma interpretarii.
Toate nivelurile superioare se refera la aspecte interioare ale individului, care nu pot fi
descoperite decat la o cercetare mai atenta.
Nivelul abilitatilor, al capacitatilor, contine tot ceea ce stim sa facem, tot ceea ce am
invatat si am deprins prin repetitie de-a lungul vietii.
-Intrebarea de baza pe acest nivel este: cum?
Nivelul valorilor, al convingerilor, credintelor contine aspecte de natura mai subtila a

modului de a gandi si simti al oamenilor. Acest nivel isi are radacina in subconstientul
nostru, si daca vrem sa facem modificari tot la nivel de subconstient trebuie sa lucram.
-Intrebarea de baza este: de ce?; pentru ce?
Nivelul identitatii este cel al definirii ca sine, ca individ, de cele mai multe ori ca un
cumul de subidentitati raportate la contextul societatii.
-Intrebarea cheie este: cine sunt eu?
Nivelul apartenentei este cel care defineste grupul de referinta pentru individ, la care
acesta se raporteaza atunci cand se vede pe el parte din ceva, dintr-un grup, sau din
aceasta lume.
-Intrebarea cheie este: cine altcineva?; sunt parte din…?
Nivelul spiritualitatii, al misiunii, al scopului suprem este un nivel transcendental, este

nivelul misiunii superioare.
-Intrebarea de pe acest nivel este: cu ce scop (suprem)?; pentru ce traiesc eu?
PROCESUL ALINIERII NIVELURILOR NEUROLOGICE
SCOP: Cand toate nivelurile sunt “aliniate” esti de “neoprit” in drumul spre scopul tau
Aseaza pe podea ancorele de pozitie pentru urmatoarele niveluri neurologice:

APARTENENTA, IDENTITATE, CONVINGERI/VALORI, CAPACITATI,
COMPORTAMENTE, MEDIU.
1. Paseste in spatiul MEDIU intrebandu-te “Cand si unde doresc sa fiu mai

aliniat?”
2. Muta-te in spatiul COMPORTAMENTE si raspunde la intrebarile: “Ce am nevoie

sa fac cand ma aflu in acel moment si loc?”, “Cum vreau sa actionez?”
3. Stai in saptiul CAPACITATI si raspunde la urmatoarele intrebari: “Cum am

nevoie sa imi folosesc mentalul pentru a manifesta acele
comportamente?”, “Ce capacitate am sau mi-ar fi necesara pentru a realiza
acele actiuni in acel moment si loc?”
4. Paseste in spatiul CONVINGERI/VALORI si raspunde la intrebarile: “Ce ma

face sa doresc sa utilizez acele capacitati pentru realizarea acelei
activitati?”, “Ce valori sunt importante pentru mine cand sunt implicat in
acele activitati?”, “Ce convingeri am sau mi-ar fi necesare pentru a ma
ghida launtric cand savarsesc acele activitati?”
5. Muta-te in spatiul IDENTITATE si raspunde la intrebarile: “Cine sunt eu daca

am acele convingeri si valori, folosesc acele capacitati, pentru a indeplini
acele activitati in acel mediu?”, “Care ar fi metafora sau simbolul pentru
identitatea si misiunea mea?”
6. Stai in spatiul APARTENENTA si raspunde la intrebarile: “Pe cine si ce altceva

servesc?”, “Care este viziunea mai cuprinzatoare si mai presus de mine la
care iau parte ca fiinta si persoana?”
7. Mentinand fiziologia si experienta interioara asociata cu spatiul APARTENENTA

paseste inapoi in spatiul IDENTITATE. Integreaza si aliniaza experientele tale de
la nivelul identitatii si apartenentei. Observa cum experienta ta de la nivelul
apartenentei iti inatreste si imbogateste reprezentarea initiala despre identitatea
si misiunea ta.
8. Ia experienta viziunii (apartenentei) si identitaii tale si adu-le in spatiul

CONVINGERI/VALORI. Observa din nou cum aceasta iti intareste si
imbogateste reprezentarea ta initiala despre convingeri si valori.
9. Adu viziunea apartenenta, identitate, convingeri si valori in spatiul CAPACITATI-

lor tale. Experimenteaza cum acestea intaresc, schimba si imbogatesc
reprezentarea ta initiala despre capacitatile tale.
10. Adu viziunea apartenenta, identitate, convingeri/valori si capacitate in spatiul

COMPORTAMENTE. Observa cum si cele mai putin semnificative
comportamente sunt reflexii si manifestari ale tututror celorlalte niveluri mai
inalte/profunde din tine.
11. Adu toate nivelurile din tine in spatiul MEDIU si observa cum este el transformat
si imbogatit.
12. Memoreaza trairea acestei stari de aliniere. Imagineaza-te pe tine insuti fiind in
aceasta stare la momentele si locurile cheie din viitor cand vei avea cea mai
mare nevoie de ea.
VALORILE
“ Este foarte simplu sa iei decizii atunci cand stii pe ce valori te bazezi.“ (Roy Disney)
Valorile sunt scheletul pe care se construieste personalitatea umana. Daca vrei sa

realizezi ceva in viata trebuie sa ai niste principii si valori de la care sa nu te abati orice
s-ar intampla in jurul tau.
Valorile pe care te bazezi trebuie sa fie aliniate cu identitatea ta, sa te motiveze sa

evoluezi pe plan personal. Trebuie sa le simti ca parte integranta din tine , sa te ghideze
spre lucruri marete, si sa iti tragi putere din ele.
Exemple de valori:
-Iubire
-Libertate
-Fericire
-Sanatate
-Prietenie
-Incredere
-Onestitate
-Familie
-Integritate
-Toleranta
Exercitiu de ordonare a valorilor:
Fa o lista cu cinci valori care sunt importante pentru tine si incepe prin a le compara. De
exemplu daca ai una dintre valori libertatea, compara-o pe rand cu fiecare valoare
ramasa pe lista.
Daca gasesti una care ti se pare mai importanta plaseaz-o inaintea libertatii, si tot asa
pana cand gasesti ordinea valorilor care conteaza pentru tine.
Ca sa iti fie mai usor poti sa le integrezi in anumite situatii. Spre exemplu daca crezi ca
pentru tine e importanta iubirea, dar nu ai putea sta intr-o relatie cu un partener care iti
constringe libertatea, atunci inseamna ca defapt libertatea e mai importanta pentru tine
decat iubirea.
CONVINGERILE
“Credem in convingerile noastre, dar tocmai ele ne pregatesc pentru suferinta. Este ca
si cum am trai in mijlocul unei ceti atat de dese incat nu ne lasa sa vedem dincolo de
varful nasului.“ (Don Miguel Ruiz)
Tot ceea ce crezi despre lume si despre tine este dat de convingerile acumulate pe
parcursul vietii.
Aceste convingeri fie le adoptam de la persoanele din jur si le aplicam in viata noastra
fara sa le fi testat personal, fie ni le formam noi insine in urma experientelor traite.
Experientele percepute de noi ca fiind negative inradacineaza adac in subconstientul

nostru convingeri negative, pe care apoi cu greu le mai putem schimba.
Unul dintre cele mai mari obstacole din calea schimbarii sunt convingerile
neproductive.
Partea buna e ca 99% din aceste convingeri nu sunt reale si pot fi schimbate.
De acum inainte iti propun ca la fiecare experienta pe care o ai sa te folosesti de

convingerea ca “tot ceea ce mi se intampla e spre binele meu”, pana cand ti-o
implementezi bine in minte.
Cateva exemple de convingeri negative:
- Banii nu aduc fericirea

- Fara o diploma nu pot avea succes in viata
- Nu pot reusi pentru ca nu am noroc
Dar acestea si multe altele sunt doar atat, convingeri, un produs al mintii noastre, pe
care le putem schimba odata ce le identificam si odata ce observam modul in care ne
guverneaza viata si ne influenteaza deciziile.
Cum ar fi sa le inlocuim cu altele productive care sa ne duca spre alte rezultate? Spre
exemplu:
- Banii sunt masura valorii pe care o ofer
- Succesul pe care il am in viata depinde doar de mine si de actiunile pe care le fac
- Norocul mi-l fac singur si reusita e in mainile mele

REDECORAREA CAMEREI CREDINTELOR
1. Identificarea convingerii X. (Care este credinta pe care vrei sa o schimbi?)

2. Persoana e motivata sa se schimbe? (Ce ai pierdut pana acum din cauza
convingerii? Ce ai avea de castigat daca schimbi convingerea?)
3. Care este convingerea noua care sa inlocuiasca convingerea veche?
(Convingerea pozitiva/productiva)
4. Starea resursa prin asociere intr-un loc din natura. (Acum o sa facem o
calatorie placuta pentru tine si te-as ruga sa iti lasi imaginatia sa curga sis
a te duci intr-un loc unde ti-ai dori sa mergi…Si te rog sa-mi faci un semn
cand esti acolo. Ce vezi? Ce auzi acolo?)
5. Si acum daca ar fi o cladire cum ai vedea-o? Cum ar arata in mintea ta,
daca ar fi o cladire cu multe camere (poti sa dai exemple – cabana, cladire
inalta, zgarie nori…), pe unde ai vrea sa intri in acesta cladire? Inauntru se
afla o multime de camere. Pe usa fiecarei camera scrie ceva. Pe usa uneia
scrie “…(convingerea X)…”. Daca ai vrea sa intri la ea cum ar fi intrarea?
6. Esti in fata usii. Cum arata usa? Ce scrie? Cum scrie? Cand esti pregatit(a)
as vrea sa intram acolo. Ce se afla in camera? Ce vezi? Ce auzi? Ce simti?
Ce gust are?
7. Cheama partea creativa, devii designer si incepi sa redecorezi camera
(VAKOG). Stai in mijlocul camerei si mai priveste-o odata. Cum te simti
acum? Mai vrei sa mai schimbi ceva? Cand esti multumit, o sa te rog sa
rostesti de trei ori noua convingere pozitiva. Observa cum anume o
rostesti? Unde simti? Cum simti?
8. Iesi din camera, schimba usa. (Si acum mai priveste o data camera si sa
iesim de aici sa vedem ce facem cu usa? Ce i-ar mai trebui la usa asta?
Observa cum scrie pe ea acum convingerea pozitiva. Cand esti multumit te
rog sa rostesti de trei ori convingerea pozitiva…).
9. Alege o cale de a iesi din cladire. Inapoi la locul….., apoi, in present. (Acum hai
sa iesim din cladire. Iesim pe unde am intrat si ne intoarcem din nou la
locul placut…….).
10. Future pacing. (Acum as vrea sa iti iei ramas bun de la locul acesta si tu stii
ca oricand poti sa te reintorci aici si ca de acum incolo in orice situatie si
oriunde ai nevoie sa folosesti aceasta credinta, tu stii clar ca poti face
acest lucru).
11. Alege un simbol pentru noua convingere, pe care il vei desena si il vei pune in
casa. (Daca ar fi sa alegi un simbol pentru aceasta convingere, care ar fi
el?)
**Revii usor in ritmul tau si poti sa desenezi simbolul respectiv si sa il asezi la

tine in camera, undeva acasa.
Modul 4, 22.09.16
STRATEGIA LUI WALT DISNEY
“Abilitatea lui Disney de a conecta strategiile sale de succes în afaceri cu spiritul

inovativ il califica în mod sigur ca geniu în lumea spectacolului”. (Robert Dilts)
La fel ca si Einstein, care spunea că “Imaginatia este mai importantă decat

cunoasterea”, Disney isi lua visele foarte în serios. El sustinea că “Desenul animat
poate explica orice mintea umana poate concepe”.
De fapt, procesele creative prin care treceau cele două genii sunt foarte asemanatoare:
Einstein sustinea ca stilul sau de gandire era “vizual si motor”, si ca folosea adesea
fantezii vizuale, sau “constructii speciale imaginative”. La randul sau Disney se pare ca
era preponderent vizual şi dinamic în modul cum gandea creativ.
Walt Disney avea trei camere in strategia sa:
1. Camera Visatorului
2. Camera Realizatorului
3. Camera Criticului
Mai intai, in camera visatorului, toate ideile prindeau ce forma doreau. Aici se visa cat
de mult se putea. Nu exista nicio interdictie.
Cu aceste idei, Disney mergea in camera realizatorului si punea pe hartie tot ceea ce
a “visat” in camera precedenta. Contura actiunea si tot ceea ce faceau personajele.
Luand cu el tot ceea ce a fost realizat, Disney impreuna cu desenatorii sai mergeau in
camera criticului. Aceasta camera se mai numea si “cutia de transpirat”. Era mica, cam
inghesuita si se afla undeva sub o scara. Aici se faceau toate corecturile. Disney isi
analiza denesene din toate punctele de vedere posibile si elimina ceea ce era de
eliminat.
Iesind din camera criticului, Disney relua acest proces al celor trei camere de cate
ori era necesar pentru a obtine rezultatul care-i satisfaceau toate criteriile.
VISATOR REALIZATOR CRITIC

INTREBARI CE? CUM? (realizez asta) DE CE?
POZITII PERCEPTUALE EU CELALALT (personaje) OBSERVATOR/META
(public)
STARE ASOCIAT ASOCIAT DISOCIAT
POSTURA CREATOR ACTIUNE FILTRU
NIVEL NEUROLOGIC COMPORTAMENTE COMPORTAMENTE CONVINGERI/VALORI
VAKOG Vconstruit Dintern K
CONTEXT ANSAMBLU/DETALIU DETALIU ANSAMBLU/DETALIU
VISATORUL – GENEREAZA OPTIUNI/IDEI

REALIZATORUL – PUNE IDEILE IN PRACTICA
CRITICUL – ANALIZEAZA IDEILE SI DA “LIBER” LA ACTIUNE
EXERCITIU WALT DISNEY
OBIECTIV: GASIREA UNOR SOLUTII CREATIVE PENTRU O ANUMITA SITUATIE
Meta
3. Critic
2.
Realizator
1. Visator
Fixeaza marcatorul pozitiei Meta [locul de unde se observa ansamblul pozitiilor; se

poarta dialog in legatura cu celelalte 3 pozitii]
1. Din pozitia Meta Exploratorul isi plaseaza marcatorii ancorelor de pozitie

pentru:
-Visator (el poate produce orice idee, fantezia lui nu cunoaste limite)
-Realizator (el traieste transpunerea in fapte a ideilor Visatorului,
traieste visul ca si cum ar fi adevarat)
-Critic (el apreciaza informatiile de pana acum si comentariile. Treptat
apar dorinte de schimbare, sunt prevazute posibile obstacole/provocari)
2. Ancora pentru fiecare pozitie:

-Visator – “Gandeste-te la o perioada de timp cand ai fost foarte
creativ, cand Visatorul din tine a generat multe solutii creative pentru o anumita
situatie si paseste in pozitia Visator. Ce vezi? Ce auzi? Ce simti? –asociere
VAKOG. Amplifica atat cat de mult poti starea pe care o ai si cand simti ca e
potrivita pentru tine paseste in afara.” BREAKSTATE
-Realizator – “Gandeste-te la o perioada din viata ta in care ai pus in

actiune un plan si ai fost foarte sigur de reusita lui si paseste in pozitia
Realizator. Ce vezi? Ce auzi? Ce simti? – asociere VAKOG. Amplifica atat de
mult poti stare ape care o ai sic and simti ca e potrivita pentru tine paseste in
afara.” BREAKSTATE
-Critic – “Gandeste-te la o perioada de timp in care ai criticat un plan

intr-o maniera constructiva si cand ai vazut atat partile slabe cat si pe cele
puternice ale unui plan si paseste in pozitia Critic. Ce vezi? Ce auzi? Ce simti? –
asociere VAKOG. Amplifica atat cat de mult poti starea pe care o ai si cand simti
ca e potirivita pentru tine paseste in afara.” BREAKSTATE
3. “Gandeste-te la o situatie X in care doresti sa fi mai creativ si sa rezolvi situatia

respectiva.”
4. “Ia cu tine situatia X si paseste in pozitia Visatorului. Poti da frau liber ideilor
legate de situatia X; imagini, filme, culori, umbre….[chiar si ceea ce Visatorul nici
macar in vis nu si-ar putea permite]. Da-ti frau liber imaginatiei si creativitatii tale. Orice
e posibil pe taramul visului. Lasa-ti mintea libera, fara nicio limita.”
“Ce vrei sa faci? De ce vrei sa faci acest lucru? Care este scopul? Care sunt
avantajele? Cum stii ca le vei obtine? Cand te poti astepta sa le obtii? Ce efecte vrei sa
aiba aceasta idee in viitor asupra ta? Cine sau cum vrei sa fii tu in raport cu acea idee?”
Cand Visatorul a creat o imagine cu care este multumit paraseste ancora de pozitie.
BREAKSTATE
5.Paseste in pozitia Realizatorului si gandeste-te la planul realizarii viselor tale.

Traieste corporal si emotional cum ar fi cand aceasta fantezie ar fi realitate.
Organizeaza-ti ideile.
“Cum anume va fi implementata ideea? Cum vei sti daca ti-ai atins scopul? Cum
vor fi testate criteriile de performanta? Cine va face acest lucru? Cand va fi
implementata fiecare faza? Cand va fi implementat scopul global? De ce este necesara
fiecare etapa?”
Cand Exploratorul are toate raspunsurile paraseste ancora de pozitie. BREAKSTATE
6.Paseste in pozitia Criticului si auzi ce critici exista:
“De ce ar putea obiecta cineva fata de aceasta noua idee? Ce lucruri pozitive
se obtin din modalitatea actuala? Cum pot fi pastrate aceste lucruri pozitive? Pe
cine va afecta aceasta noua idée?”
Cand Exploratorul are toate raspunsurile paraseste ancora de pozitie.

BREAKSTATE
7.Atunci cand Criticul nu este multumit pe deplin urmeaza o noua runda [punctele
2,3,4,5]. Se vor realizea cate runde sunt necesare pentru a se ajunge la multumirea
Criticului, Visatorului si Realizatorului.
8.Daca Criticul este multumit, Realizatorul hotarat sa treaca la actiune, Visatorul a

visat tot ce este posibil in legatura cu acea situatie atunci se face:
-VERIFICARE ECOLOGICA – este ecologic pentru tine si pentru ceilalti

sa faci asta?
-FUTURE PACING – “In ce imprejurari vei folosi aceasta strategie si
cand anume? Asociere VAKOG [ce vezi, ce auzi, ce simti]
IMPORTANT:
-in fiecare pozitie Ghidul il asociaza pe Explorator cu pozitia in care este:V,R,C,M

-dupa fiecare runda are loc un schimb de idei din pozitia META
-fi sigur ca criticismul este constructiv si nu destructiv
SUBMODALITATILE
Felul in care ne formam/reprezentam in interior informatiile culese din exterior

formeaza modalitatile noastre. Acestea sunt: viszual, auditiv, kinestezic – adica
se muleaza pe sistemele noastre de reprezentare.
Fiecare modalitate de reprezentare interna este formata din component specific

(detaliile acelei modalitati).
Ex: imaginea interna poate fi alb-negru sau color; sunetul poate fi strident sau
armonios; sentimentul poate fi localizat undeva sau generalizat in tot corpul
Submodalitatile sunt unelte importante in codificarea noastra interna, si lucrand

cu ele putem schimba experientele traite. In fond este vorba de perceptiile
noastre interne vizavi de ce este in afara, schimband aceste perceptii putem
schimba si starile aferente, iar ulterior insasi comportamentele noastre.
Submodalitatile tin de: localizare, tip/fel, continuitate/stabilitate si calitate. Putem

sa le intelegem si prin insasi prefixul “sub”, adica intrand in detaliile modalitatii.
Avem de asemenea si metamodalitati, care dupa cum ne spune denumirea sunt

“deasupra” modalitatilor, si anume avem 2 metamodalitati: asociat si discoiat.
-Asociat = vezi, auzi si simti ce ai simtit atunci in experienta, esti total implicat
-Disociat = esti capabil sa te vezi dinafara, parca te-ai uita la un film
! Submodalitatile critice sunt cele ce se reduc la diferentele dintre 2 sau 3

experiente diferite. Ne ajuta sa distingem in ce fel se deosebesc experientele
noastre.
Submodalitatile vizuale
Determinam intotdeauna si metamodalitatea: asociat/disociat
Alb-negru sau color Intensitatea culorilor Incadrat sau nu

Stralucitor/palid Dimensiunea imaginii Panoramic
Distanta si directia 3D sau 2D Localizarea in spatiu
Static sau in miscare Transparenta/opacitate Tipul de miscare (rapid
sau lent)
Saturatie Densitate Orizontal/vertical
Submodalitatile auditive(asociat/disociat)
Sursa Tip(muzica/voce/zgomot) Directia sunetului

Localizare Rezonanta/vibratie Tonalitate/timbru
Cate tipuri de sunete Cadenta Claritate
Volum Ritm Inflexiuni
Durata Tempo Unicitate
Submodalitati Kinestezice (asociat|disociat)
Static/in miscare Presiune Temperatura

Textura Localizat/extins Dimensiune
Constanta/intermitenta Intensitate Numar
Miros/gust Forma Intern/extern
Durata Vibratie Greutate
Submodalitati comune intre toate sistemele de reprezentare
Asociat/disociat Intensitate Distanta

Localizre Intern extern Directie
Durata Miscare Frecventa
REDESENAREA SUBMODALITATILOR
1. Gaseste o situatie(stare actuala) in care consideri ca nu ai avut control, te-ai

simtit fara incredere in tine, depasit de situatie, blocat: “Nu pot sa…(nu am putut sa)”
“asta nu depinde de mine”, “nu stiu ce sa fac”.
2. Gaseste o situatie similara cu prima in care insa ai reusit sa faci fata acelei situatii
si poti sau ai putut sa o rezolvi (starea dorita). La nevoie poti folosi situatii similare
de la alte personae care au reusit sa o resolve.
3. Verifica ecologic
-exista dezavantaje care te-au impiedicat sa ajungi la starea dorita?
-se pastreaza avantajele starii actuale dupa ce rezolvi situatia?
4. Intra in situatia 1 (starea actuala) si identifica submodalitatile prezente pe toate

cele 3 nieveluri(vizual/auditiv/kinestezic)
**Ghidul isi noteaza aceste submodaltitati
BREAKSTATE
5. Intra in situatia 2 (starea dorita) si fa acelasi lucru ca si la pct 4.

***Ghidul isi noteaza aceste submodalitati
BREAKSTATE
6. Reintra in situatia 1(starea actuala) si redeseneaza submodalitatile cu cele gasite

in situatia dorita.
7. Future pacing

Curs de Dezvoltare Personala Prin Tehnici de Psihologie Si NLP

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de Dezvoltare Personala Prin Tehnici de Psihologie Si NLP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Golden Life Opportunities 1

Traineri - Alex Suciu & Dumitru Rus

CURS DE DEZVOLTARE PERSONALA PRIN

Modul 1 – Joi 01.09.16

“Psihologia este actiune, nu neaparat gandire despre sine. Continuam sa ne modelam

În acest cadru general al activității psihice distingem următoarele categorii:

Functiuni psihice - modalitatea specifică a activităților conștiente independent de conținutul lor.

Mecanisme psihice - modalitatea specifică a activităților inconștiente.

Tipul psihologic - ansamblul caracteristicilor individuale intelectuale, afective și voluntare care

“NLP este arta si stiinta desavarsirii personale” – J. O`Connor

NLP este acronimul pentru programare neuro-lingvistica.

“Neuro” se refera la sistemul nervos uman/minte si la modul in care acesta proceseaza

“Programarea” se refera la capacitatea noastra de a organiza aceste parti (imagini, sunete,

NLP ne ofera un model pentru a invata cum sa recunoastem si sa atingem excelenta.

NLP ne ofera tehnicile potrivite pentru a reusi sa ne schimbam pe noi insine.

In esenta NLP inseamna studierea tiparelor gandirii, comportamentului si limbajului pentru a ne

Resursele pot fi:

- Sprijin din mediul inconjurator

Resursele pot proveni din:

- EU – accesarea istoriei si experientei personale

Comenzi pentru elicitarea starilor:

1. Aminteste-ti un moment din viata ta in care ai trait acea stare. Asociaza-te pe

PROCESE UTILIZATE IN CONSTRUIREA RAPORTULUI

Relatiile le cream prin ceea ce facem si felul in care gandim.

Cum initiezi aceasta raportare?

- Interesandu-te sincer de acea persoana

PACING – CHEIA PENTRU A CONSTRUI RELATIA

Pacingul se poate realiza prin respiratie, comportament, fiziologie, continut, cultural,

Cand faci pacing pe gesturile, expresiile faciale, dispozitia cuiva inseamna sa te

Pacingul se poate realiza prin:

Atunci cand oamenii devin asemanatori inseamna ca se plac unii pe altii.

Leadingul se realizaeaza in momentul in care interlocutorul tau adopta (reproduce si el)

Roluri: ghid, explorator, observator

Durata: aproximativ 20 minute

Exploratorul povesteste ghidului o experienta placuta din trecut.

Observatorul urmareste comportamentul celor doi si noteaza ce anume a observat.

Urmeaza o etapa de feedback si analiza in care exploratorul comunica trairile

Acuitatea senzoriala se refera la abilitatea de a observa, de a monitoriza si de a

Cum iti poti dezvolta acuitatea senzoriala?

Ce anume cauti sa observi:

De exempul, daca in timp ce vorbesti cu o persoana, respiratia acesteia se modifica,

EXERCITIU DE ACUITATE SENZORIALA

a) Formati grupuri de cate 3 persoane. Fiecare persoana povesteste doua

b) Aceleasi grupuri de cate 3 persoane. Fiecare persoana povesteste trei

CONSTRUIREA CELEI DE-A DOUA POZITII PERCEPTUALE

SCOP: OBSERVAREA UNEI SITUATII DIN ALTA PERSPECTIVA

3. Incepe asezandu-te in pozitia EU [tu insuti]. Din aceasta pozitie indreapta-ti

CUM SA DAM FEEDBACK

In familie: “Scumpo, vad ca ai 2 de 10 la chimie si geografie, dar cum de ai luat 6 la

Mergand pe metoda sandwich avem asa:

POZITIV + FEEDBACK + POZITIV

1. Spunem ceva pozitiv

1. Stabiliti in fiecare zi cate o culoare (rosu, albastru etc.) pe care sa o observati de

Modul 2 – Joi, 08.09.16

Ancorarea = asocierea unui stimul extern sau intern cu o stare.

Orice proces de ancorare este o asociere de ganduri, idei, sentimente/stari printr-un

Fiind atat de evidente si raspandite ajungem sa nu le mai observam.

- Mirosul de brad, de portocala, de cozonac (K)

Ancorarea este o metoda eficienta pentru a schimba propriul comportament si pentru a

Ancorele sunt benefice de asemenea in urmatoarele situatii:

- Ai o decizie dificila de luat

Cum sunt create ancorele?

O experienta intensa poate produce o ancora daca este asociata cu un stimul.