7 Factori cheie pentru schimbarea personala

In acest articol va voi vorbi putin despre cateva convingeri existente in NLP
(programare neurolingvistica) si mai in detaliu despre cum functioneaza creierul. In
NLP sunt de o foarte mare importanta procesele mentale care determina
comportamentul. Ce se petrece in mintea ta pentru a reusi sa ai o problema si ce
se petrece in mintea ta pentru a rezolva acea problema? De ce fel de imagini,
sunete, emotii si cuvinte ai nevoie pentru a nu mai avea problema, pentru ca totul
sa se resolve asa cum iti doresti? Creierului nu-i pasa daca crezi ca esti bolnav, ca
gandesti gresit sau daca in schimb crezi ca gandesti corect si esti complet sanatos.
Creierul face doar exact ceea ce ii spui tu sa faca, iar daca reusesti sa-ti schimbi
gandirea si sa intelegi acest mod de functionare vei avea foarte mult de castigat.
1. Creierul proceseaza informatia din lumea exterioara prin intermediul celor 5
simturi.
Experimentezi lumea prin ceea ce vezi, auzi, simti, mirosi si gusti. Atunci
cand iti reprezinti lumea din jur pe ecranul tau mental, te folosesti de aceleasi
programe ca si in cazul unei amintiri. Atunci cand iti reamintesti ceva ce ai
mai vazut inainte, faci asta prin intermediul unei imagini (vizual-V). Atunci
cand iti reamintesti ceva ce ai auzit inainte, faci asta ajutat de anumite
sunete (auditiv-A). La fel se intampla si in cazul emotiilor (kinestezic-K),
mirosurilor (olfactiv-O) si guturilor (gustativ-G).
Acestea se numesc sisteme reprezentationale sau pe scurt VAKOG.
De asemenea creierul nu face asta doar cu experientele amintite ci face
acelasi lucru si cu experientele construite.
Daca te-as ruga acum sa faci o pauza si sa-ti imaginezi unde vrei sa fi peste
un an de acum incolo, creierul tau automat va sti cum sa construiasca
aceasta imagine in mintea ta.
Aceste experiente pe care ni le reprezentam pe ecranul mental de cele mai
multe ori contin mai mult decat doar un singur simt (sistem reprezentational).
Ne putem aminti o imagine si in acelasi timp sa auzim si anumite sunete in
concordanta cu imaginea. De asemenea aceste imagini au diferite calitati. Pot
fi imagini clare, pe care sa le vedem foarte aproape de noi sau pot fi imagini
necolorate vazute la o anumita distanta fata de noi.
2. Creierul confera un inteles acestor imagini prin intermediul cuvintelor
Pe langa faptul de a avea imagini, sunete, emotii, mirosuri si gusturi in minte,
creierul merge mai departe si dispune de uimitoarea abilitate de a da un anumit
inteles acestor imagini folosindu-se de limbaj, de cuvinte. Aceste cuvinte sunt toate
despre imaginile, sunetele, emotiile, gusturile si mirosurile prezente pe ecarnul
nostru mental.

3. Creierul are ganduri despre ganduri

Creierul nu se opreste la un singur gand, ci continua sa aiba ganduri despre ganduri.
La acest nivel se petrece si magia. Oricat de importanta ar fi reprezentarea prin
intermediul sistemelor reprezentationale, este ceva si mai puternic si anume
Referinta.
Asa functioneaza creierul. Incepe cu o referinta, un eveniment. Ceva se intampla.
Apoi noi reprezentam asta pe ecranul nostru mental prin intermediul VAKOG. Dar
prin constiinta reflexiva, dezvoltam un gand si un sentiment in legatura cu
evenimentul, si astfel avem primul cadru de referinta.
4. Gandurile repetitive vor creea cadre mentale inconstiente care vor directiona
constiinta spre acele 5-9 lucruri pe care ne putem concentra.
Creierul se poate concentra pe maxim 9 lucruri o data(9 numere, 9 cuvinte, 9
obiecte etc.). Practic functionam pe 9 biti.
Aceste cadre mentale care se creeaza vor opera in interiorul capului nostru in
afara constiintei, nu ne vom da seama constient ca sunt acolo. Ele defapt vor
functiona ca niste programe secundare (in background) .
De asemenea dupa cum spuneam mai sus creierul nu se opreste la doar un
gand ci are ganduri despre ganduri pe mai multe nivele. Aceste ganduri
despre ganduri atunci cand devin obiceiuri (cand pica in partea inconstienta a
mintii) devin cadrele noastre de referinta, filtrele noastre prin care vedem si
percepem lumea. Devin niste ochelari pe care ii purtam in permanenta si prin
intermediul carora experimentam lumea. Acest proces continua si merge mai
profund iar noi dezvoltam cadre in interiorul altor cadre si tot asa mai
departe.
Aceste cadre aflate mai adanc in mintea noastra, determina starile prin care
trecem si implicit modul in care gandim, simtim, sanatatea noastra, abilitatile
noastre, absolut totul. In timp ce avem ganduri despre ganduri, aceste
ganduri interactioneaza cu fiziologia noastra prin intermediul sistemului
nervos central, si din aceasta interactiune se naste ceea ce numim stari de a
fi (stari fizice, stari mentale, stari emotionale).
Iar din aceste stari se nasc comportamentele noastre.
Aceste cadre care se repeat devin pe parcurs fie binecuvantarea noastra fie
blestemul nostru. In situatiile problema putem avea cadre mentale care spun:
nu sunt bun de nimic, nu pot reusi, nu depinde nimic de mine si asa mai
departe. Astfel de cadre apar inevitabil din trecutul nostru, si din acest motiv
devin inconstiente si apparent destul de greu de schimbat. Cu toate acestea
se pot schimba, si chiar este usor pana la urma deoarece la nivelul de
suprafata, sunt doar niste ganduri. Pentru a ne schimba, pentru a ne repara
gandirea, metaforic vorbind trebuie sa stergem aceste vechi cadre si le

inlociuim cu altele noi, care sa ne fie folositoare. In acest mod functioneaza

NLP-ul.
Acele persoane care fac schimbari in viata lor accepta faptul ca si-au
construit aceste cadre mentale singuri prin intermediul sistemelor
reprezentationale. In sedintele de consiliere de multe ori apar amintiri vechi
care inca guverneaza viata respectivei persoane si in prezent si care o
blocheaza in multe aspecte ale vietii. Ceea ce este important pentru
schimbarea personala este sa acceptam ca aceste cadre sunt construite, nu
sunt reale si astfel pot si si daramate pentru a construi altele mai utile in locul
lor.
5. Oamenii care se schimba sunt constienti ca harta nu e teritoriul
Acesti oameni sunt convinsi ca harta, si doar harta lor este reala. Este un alt mod de
a spune ca perceptia noastra nu e totuna cu realitatea. Este de fapt perceptia
despre realitate. Cu toate acestea din moment ce este perceptia noastra, noi
functionam in concordanta cu ea. Nu conteaza cat de corect, hartile
noastre(perceptiile) prezinta realitatea.
Vom functiona pe baza perceptiilor noastre, guvernate de cadrele noastre mentale.
Asta inseamna:
a.Cei care produc schimbarea recunosc importanta crearii unei harti(perceptii) care,
cu o mai mare acuratete, atat cat se poate, sa arate momentul prezent.
In general noi ne bazam pe simboluri. Facem asta prin intermediul VAKOG si
cuvintelor care devin simboluri pentru experienta noastra despre lume. Dar aceste
sunt doar simbolur, si nimic mai mult. Nu reprezinta realitatea. Intotdeauna dam de
necazuri atunci cand facem aceasta confuzie, atunci cand credem ca simbolurile
sunt reale, in sensul ca descriu cu acuratete lumea. Atunci cand traim in functie de
cadre mentale din copilarie, atunci cu certitudine nu operam pe baza unei harti care
sa se apropie de lumea adulta in care ne desfasuram viata acum. Aceasta este baza
celor mai multor probleme.
b. Cei care isi schimba gandirea, recunoascand faptul ca harta nu reprezinta
teritoriul vor elimina problemele de genul cauza-efect din viata lor. Cei care inteleg
si accepta acest fapt, ca harta interioara(perceptia) nu este totuna cu
teritoriul(lumea exterioara) vor inceta sa mai creada stupidul lucru ca ceilalti le pot
controla mintea si viata fara permisiunea lor. Nimeni nu te poate face sa crezi si sa
simti ceva ce nu-ti doresti. Ne putem controla mintea, si sa invatam noi moduri de a
gandi. Creierul este flexibil. De exemplu, gandeste-te la ceva neplacut. Acum
gandeste-te la ceva placut. Observa cat de rapid si de usor iti poti schimba
gandurile. Tiparele de gandire vechi sunt doar niste tipare provenite din obisnuinta,
care par reale doar datorita faptului ca au devenit inconstiente, si se produc fara

sa ne dam seama. Dar evident, se pot schimba. Poti sa-ti reinnoiesti mintea. Poti sa
te gandesti la lucruri care sunt pure, corecte, frumoase. In definitiv, te poti gandi la
orice iti doresti, doar sa-ti oferi aceasta permisiune.
c. Cei care se schimba recunosc ca imaginile si cuvintele din cap nu sunt reale - in
sensul de concret ci sunt schimbabile. Sunt doar simboluri ale lumii exterioare.
Avem instrumente care pot detecta celulele nervoase si neuro-transmitatorii care
permit unei celule sa comunice cu alta celula. Cu toate astea, neurologii, nu pot
intra in interiorul creierului si sa gaseasca o imagine, sa masoare intensitatea unui
sunet, sau a unei emotii. De ce? Pentru ca toate astea sunt abstractizari ale propriei
noastre minti. De aceea avem anumite stari care sunt generate in momentul in care
un gand apare, si care dispar pana in momentul cand avem din nou acel gand.
Pentru ca imaginile si cuvintele din mintea noastra nu sunt reale, in sensul de
concret, ci reprezinta doar realitatea pe care le-o atribuim noi.

Ia asta in considerare, si gandeste-te la o amintire usor neplacuta, si observa ce iti

apare in minte si cum te simti. Acum, gandeste-te la o amintire placuta si observa
din nou ce iti apare in minte si cum te simti. Care tip de gandire ti se pare mai util?
De ce ti-ai dori sa-ti creezi in interiorul mintii o imagine si un gand care sa te faca sa
te simti mai rau? Te-ai gandit sa renunti la acest obicei? Pana la urma, aceste
ganduri nu sunt reale decat daca le generezi tu.

6. Puterea de a face diferenta intre asociere si disociere

Inainte de a explica aceasta diferenta, fa acest exercitiu simplu.
Imagineaza-ti ca esti in fata unui frigider. Deschizi usa frigiderului si deschizi
sertarul cu fructe. Acolo observi o lamiae. Iei lamaia , inchzi sertarul cu fructe si apoi
incizi frigiderul. Cu lamaia in mana mergi in bucatarie si iei un cutit. Incepi sa tai
lamaia in doua jumatati. Apoi iei o jumatate din lamaie si incepi sa storci tot sucul
din ea in gura. Iti saliveaza gura deja, ca si cum ai avea o lamaie adevarata in
mana? Majoritatea persoanelor saliveaza deja.
Acest mic exercitiu arata cum creierul nu face diferenta intre ceea ce iti imaginezi si
ceea ce traiesti cu adevarat in prezent.
Similar, sa presupunem ca ne imaginam constient sau inconstient ca, suntem din
nou copii si auzim cum striga profesoara sau parintii la noi, sau vedem cum ne
confruntam cu anumite situatii in care nu ne stim descurca. Automat ne vom simti
rau daca permitem unor astfel de amintiri sa ne invadeze mintea. Asta inseamna
asociere. Majoritatea oamenilor au probleme ca adulti datorita acestor amintiri din
copilarie, si datorita faptului ca inca se ascociaza cu acel copil neajutorat.
Majoritatea se folosesc de experientele din copilarie ca si cadre de referinta.

Asta se numeste asociere. Esti asociat intr-o amintire atunci cand tu nu apari
acolo, ci observi totul ca si cum ai fi prezent fizic acolo, implicat. Spre exemplu.
Aminteste-ti ceva putin dureros. Formeaza-ti o imagine in minte.Acum, observa
daca in aceasta imagine te vezi si pe tine sau vezi doar pe ceilalti oameni si mediul
inconjurator. Daca nu te vezi, mental, te-ai asociat in acea amintire si vei
experimenta aceleasi sentimente negative ca si in momentul in care s-a produs acel
eveniment. In schimb, daca te vezi in imagine, apari acolo ca si versiunea ta mai
tanara inseamna ca esti disociat. Atunci cand oamenii spun asta nu ma mai
deranjeaza, am trecut peste ei de fapt s-au disociat de acea amintire. Disocierea
scade emotiile in legatura cu acel eveniment.
Atunci cand ne asociem, fie constient sau inconstient, cu anumite amintiri dureroase
din trecut si functionam pe baza cadrelor mentale pe care le-am atribuit atunci in
trecut, confundam de fapt harta cu teritoriul. Cand facem asta ne traim viata adulta
pe baza durerilor din copilarie. Modalitatea de gandire pe care ne-am dezvoltat-o
atunci ne-a fost utila in acel moment, dar nu ne mai este de folos acum, ca si adulti.
Poti sa-ti dai seama ca faci asta atunci cand:
-targi concluzii pripite(generalizezi)
-ai mintea inchisa(nu iei in considerarea alte variante)
-da-i vina pe cineva sau pe ceva
-iei totul la modul personal
-dai o prea mare importanta unor lucruri marunte
-iti blochezi amintirile placute

6. Oamenii care se schimba stiu cum sa aplice meta-stari de un nivel superior

unor problem de nivel inferior
Dupa cum ziceam, creierul nu se opreste la un singur gand. Va avea in continuu
ganduri despre ganduri.
Atunci cand avem un gand despre alt gand al doilea gand va schimba primul
gand. In gandire si comportament aceasta abilitate a creierului este cruciala.
Cum functioneaza asta? E simplu. Atunci cand ai o experienta care iti genereaza o
frica, iar in urma acelei experiente te vei teme sa experimentezi frica, aceasta se va
intensifica si mai mult. Chiar mai mult, daca aplici frica la alta frica, ajungi la
paranoia. Ce s-ar intampla daca in loc sa-ti fie frica de frica aparuta, ai accepta
acest sentiment? Ce se va intampla cu frica? Va transpune aceasta frica in
exteriorul tau, si o vei putea observa cum se manifesta si vei putea invata din ea.

Apoi dupa ce ai ainvatat ce era de invatat din firca, vei aplica un gand pozitiv
acesteia, si anume increderea. Ce se intampla cu frica atunci cand aplici incredere
asupra ei? Frica dispare in fata increderii.
In acest mod te poti juca cu mintea ta. Ia un gand de manie. Acum, aplica acestei
manii un gand de iertare. Ia din nou mania si aplica-i iubire. Sau ce se intampla
daca acestei manii ii vei aplica un gand de liniste si calm? Cam atat de simplu este
sa-ti schimbi starea aplicand un simplu gand altui gand.
De fiecare data cand luam un gand si ii aplicam alt gand, gandul original se va
schimba intr-un fel. Asta se numeste meta-stare(aplicare unui gand altui gand). Iar
aici est magia, aici este abilitatea ta de a-ti reformata si reprograma gandirea. Acele
persoane care si-au transformat viata in bine, au reformulat aceste stari si le-au
adus noi resurse in plus, resurse pe care nu le aveau in momentul in care starile au
fost create initial. Astfel acele stari neplacute din trecut se transforma automat in
stari frumoase in momentul prezent.