Culorile 1.

nsemntatea culorilor
Culorile ocup un loc important n viaa i activitatea noastr, i pun amprenta pe tot ce ne nconjoar: de la culorile din interiorul locuinei, la cele din exteriorul ei. De modul cum aceasta ne influeneaz, aducndu-ne rceal sau cldur, fericire sau tristee, linite sau agitaie, depinde ntr-o foarte mare msur linitea noastr interioar i gama tririlor afective. Culoarea este n acelai timp unul din factorii fundamentali ai dezvoltrii capacitii creatoare a omului. Din marea gam a radiaiilor electromagnetice ochiul percepe doar lumina, aceasta fiind definit, ca radiaia care poate fi sesizat cu ajutorul ochiului. Lumina alb se descompune printr-o prism de cristal, n cele apte culori ale curcubeului. Percepia culorilor a fost explicat, utiliznd principiile de optic i neurofiziologie. Cel mai remarcabil proces al percepiei culorilor are ns loc la nivelul retinei. n societatea modern culorile au o mare influen fizio-psihologic n majoritatea domeniilor de activitate; de la industrie i vindecare, pn la educaia artistic i estetic. Principalele legi care influeneaz efectele culorilor sunt: Legea acomodrii. Ochiul se acomodeaz variaiei cantitative a luminii, prin iris i variaiei lungimilor de und, prin cristalin; Legea contrastelor simultane. Aceast lege acioneaz la combinaiile dintre culorile care se nvecineaz. De exemplu: rou apare lng portocaliu, mai activ i mai cald i lng purpur, mai portocaliu; galbenul apare lng verde, mai cald i mai rocat i lng portocaliu, mai rece valoric i sau mai complementar. verzui; Legea contrastelor succesive. Ochiul tinde s aduc fiecrei culori, principalul ei contrast Legea raporturilor dintre viteza percepiei i lungimea de unda a culorilor. Nu toate cele trei tipuri de celule vizuale reacioneaz cu aceeai vitez. Din aceast cauz rou este perceput mai repede ca albastrul. De asemenea culorile din centrul bandei spectrale se vd mai bine dect cele din extremiti;

 Legea iradierii. Un obiect de culoare deschis pare mai mare dect altul (identic ca form, dimensiune arhitectur, i material) urbanism de i culoare nchis; design. De toate aceste fenomene cromatice trebuie s se tin seama n proiectarea modern din

2. Efectele fiziologice i psihologice ale culorilor.

Conform unor cercetri tiinifice, culorile influeneaz starea fiziologic a organismului, procesele psihice i strile noastre afective. n tabelul urmtor sunt prezentate principalele efecte fiziologice i psihologice ale culorilor, precum i semnificaia lor psihoafectiv (Pavel Murean - Culoarea n viaa noastr). Efecte fiziologice si psihologice. Semnificaia psihologic si rezonana afectiv: Rou - ridic tonusul muscular; - activeaz respiraia; crete presiunea sangvin; d senzaia de cldur - stimulator general; - stimulator intelectual; - faciliteaz asociaiile mintale de idei; senzaie de apropiere n spaiu; - nsufleire, mobilizare etc se caracterizeaz ca "fora voinei"; specific tipului activ, ofensiv, competitiv, operativ; exprim dorin Portocaliu - menine presiunea sangvin; accelereaz pulsaiile inimii; - favorizeaz secreia gastric - culoare cald; impresie de sntate i optimism; - senzaie de apropiere putemic; optimism; - veselie - aceleai caracteristici ca i la culoarea roie Galben - menine funcionarea normal a sistemului cardiovascular; stimuleaz nervul optic - culoare cald i dinamic; - senzaie de apropiere n spaiu; culoarea cea mai vesel; stimuleaz vederea; calmant al

psihonevrozelor; stimuleaz i ntreine starea de vigilen; - cldur; intimitate; - satisfacie; admiraie; - nviorare - caracteristic pentru tipul activ; exprim spontaneitate, aspiraie, originalitate, veselie Alb - contracia pupilei i a muchilor globilor oculari - robustee, expansivitate, puritate, rceal, suavitate; - este obositor prin strlucirea datorat reflexiei totale a luminii - linite, inocen, virtute, sobrietate, pace, mpcare, curenie Negru - reducerea activitii metabolice; repaus - introversie, depresie, nelinite, reinere; - impresie de adncime, plintate i greutate - tristee, singurtate, desparire, doliu, sfrit

3. Culoarea n interiorul locuinei

Cromatica interioarelor locuinelor poate fi foarte variat, funcie de diferii factori precum: vrsta, structura temperamental a oamenilor, gusturi sau deprinderi, felul mobilierului sau obiectelor etc. n afar de acestea, mai este important i destinaia ncperii: sufragerie, birou, dormitor, hol, etc. Cromatica unei ncperi trebuie s fie n concordan cu tipul de iluminat. n privina

iluminatului, separate,

s-a pentru

constatat, fiecare

din funcie:

experien, lampadare,

n aplice,

general: etc;

Living-room-ul trebuie s aib o lumin general, de ambian, i puncte speciale luminoase, Dormitorul trebuie s fie luminat discret, sursa principal nu trebuie s se gseasc obligatoriu n centrul camerei. El trebuie s aib lumin special de citit, la paturi i masa de toalet; Buctria are nevoie de o lumin central, din plafon, ct i de alte puncte luminoase n zonele de lucru (unde se spal, se cura, etc.); Holul este bine s fie luminat indirect, prin raze proiectate n plafon (dac acesta este alb). Prin cromatica lor interioar, camerele de locuit se cer a fi ospitaliere, s invite la intimitate i bun dispoziie. Este imperios necesar s se evite efectele violente, ocante ale culorilor contrastante, agitate, ca s nu mai vorbim de ncrctura de modele, linii i forme ce obosesc ochiul prin supraaglomerare i suprasolicitare nejustificate. Alegerea culorilor este o chestiune de gust estetic, dar i de psihologie. De aceea se recomand scheme monocromatice luminoase, pastelate sau chiar acromatice, evitndu-se extremele : culorile nchise i reci ca i cele deschise i calde ce snt, sau tind spre nuane astrale. Se pot ncerca i formule bi i tricromatice, utilizndu-se culori armonice (consonante sau complementare) ce dau o ambian plcut, uor nviorant i relaxant. Dei zugrvirea sau tapetarea unei locuine poate aprea ca o problem gospodreasc mrunt, curent, relativ minor, de realizarea ei depinde crearea unei ambiane psihice i fiziologice corespunztoare ce contribuie la igiena fizic i spiritual a oamenilor, dar i la educarea gustului pentru culoare.

S vedem semnificaia psihologic a celor mai intlnite culori: Galben- se asociaza cu veselia, longevitatea, inteligenta, optimismul si claritatea. Adecvat pentru saloane, bucatarii, sufragerii, zone unde familia petrece mult timp. Din cauza efectului stimulativ nu se recomanda pentru dormitoare. Albastru- ajuta serenitatea, linistea, introspectia, contemplarea, singuratatea, raceala si seriozitatea. Se poate folosi in sali de asteptare, birouri sau locuri de studiu. Aceasta culoare inhiba apetitul, de aceea nu este recomandata pentru bucatarii si sufragerii (cei dornici sa slabeasca si-ar putea achizitiona totusi un set de farfurii albastre).

Gri- se asociaza cu seriozitatea si sobrietatea. Cind voi ajunge director de firma :) voi avea grija sa-mi decorez biroul in gri, pentru crearea unei senzatii porivite de respect si distanta. Mai active Maro- reprezinta stabilitatea. Se poate folosi in bucatarie combinat cu alte culori. Este o culoare adecvata si pentru saloane sau sufragerii. La locul de munca e de preferat sa evitam griul, caci se spune ca incita la distractie. Negru- este legat de profunzime, mister, independenta, tristete, starea proasta de spirit si receptivitate. Nu il folositi ca ton dominant decit daca suferiti de sindrom bacovian in stare grava. Este recomandat pentru a crea tonuti de umbra sau pentru echilibrarea unor culori mai vii. Rosu- reprezinta sangele, viata, energia, ebrietatea, interzisul, sexualitatea, afectivitatea, forta creativa, razboiul, desfriul, pasiunea, iubirea, curajul, sacrificiul, pericolul si ura. Are calitatea de a creste ritmul cardiac si de a stimula fluxul Chi-ului. Trebuie utilizat cu atentie, deoarece excesul de energie poate provoca stari de anxietate si nervozitate. Roz- este legat de intelegere, buna dispozitie, iubire, sensibilitate, calm si romantism. Este relaxant si sedativ, de aceea este potrivit pentru dormitor. Dimporiva, peretii camerelor de lucru zugraviti in aceasta culoare vor reduce din dinamism. Verde- este culoarea care corespunde cu centrul cromatic. Simbolizeaza pacea, veselia, intelegerea, linistea si sensibilitatea. De asemenea, se asociaza cu cresterea, expansiunea si reintinerirea, astfel incit e binevenita in dormitoarele copiilor. Alb- se asociaza cu puritatea, dar este in acelasi timp o culoare foarte activa. Este recomandabil sa se combine cu alte tonuri pentru a nu deveni excesiv de stimulativ. Albul este potrivit pentru bucatarii, bai, locuri unde se proceseaza alimente sau care necesita puritate si igiena maxima.

4. Culoarea in spaiile destinate lucrului

Culorile spaiilor destinate lucrului, depind de felul activitii desfurate n locurile respective, i de alte condiii aferente. Printre spaiile cel mai des analizate se gsesc halele industriale, laboratoarele, institutele de nvmnt etc. O categorie aparte o reprezint instituiile medicale. Pentru stabilirea cromaticii interioare, a acestor spaii, trebuiesc avute n vedere trei aspecte, i anume: funcional - utilitar, fizio -psihologic i estetic - artistic. Se constat c efectul culorilor asupra organismului variaz att cu vrsta, ct i cu oboseala. Dac pentru aspectul arhitectural exterior culoarea este important, pentru cel interior este esenial, deoarece pe acest fond cromatic se desfoar cea mai mare parte a activitii i existenei noastre. Din aceast perspectiv culoarea ambiental la locul de munc i n locuina fiecruia are o nsemntate major, dac inem seama c aceast reprezint unul din factorii ce dispune sau indispune, odihnete sau obosete, ntr-un cuvnt, inlueneaz activ sau pasiv comportamentul uman. Ergonomia, ca tiin multi i interdisciplinar, folosind cu preponderen datele psihologiei experimentale, a stabilit c pentru organizarea mai eficient i cu efort mai mic a muncii, este necesar s se studieze totalitatea factorilor ambientali. Dup studiile ntreprinse de civa cercettori germani, culorile se comport diferit n funcie de poziia lor n spaiul locuibil; efectul i informaia psihologic pe care o comunic variaz n raport de locul unde snt plasate ntr-o camer. Nu este de neglijat utilizarea funcional, decorativ i psihologic corespunztoare a culorilor in coli, spitale, sli de spectacole, hoteluri, restaurante, n alte ncperi publice, aa cum nu este de ignorat efectul contient i subliminar al culorilor n cadrul mijloacelor terestre de transport, precum i n cele aeriene i navale. Aspectul cromatic adecvat ofer colii, respectiv procesului instructiv-educativ, un climat propice transmiterii i asimilrii cunotinelor, o atmosfer optim concentrrii ateniei n general. Culoarea dispune sau deranjeaz pe cei prezeni ntr-o sal de curs, le menine

interesul pentru studiu, stimuleaz atenia n cazul unor plane, obosete sau odihnete privirea. De aceea se recomand culori pale din familia galbenului, verdelui, albastrului, roului, sau chiar griuri acolo unde snt expuse mai multe materiale didactice colorate. n comer i n marketing culoarea ocup un loc important n amenajarea spaiilor destinate desfacerii produselor, n prezentarea atrgtoare a reclamei, n etalarea mrfurilor n vitrine, n conceperea ambalajelor etc. Snt relativ puine studii n aceast privin, n spe asupra felului n care efectele luminii i culorii influeneaz psihologia cnmprtorului. Se mizeaz n general pe talentul decoratorilor i pe bunul sim al productorilor care au nvat empiric c fr un serviciu de concepere i organizare a reclamei, a prezentrii ct mai atrgtoare a mrfurilor sufer nsi desfacerea acestora. S nu uitm c n alegerea unui produs, oricare ar fi el, culoarea nu se afl pe ultimul loc cnd este vorba de fcut o opiune. Preferinele n materie de culoare i form snt att de diverse cnd este n joc adoptarea unei decizii de cumprare, nct ele ar trebui studiate. Cercetrile ar fi necesar s prospecteze felul n care efectul cromatic devine criteriu i contribuie la diferenierea opiunilor.

5. Culoarea alimentelor
rosii, varza, fructe, ceapa, plante, calciul, plante de apa, boli plante, lamaile, plante aromate, capsuni, vitaminele din fructe, ce vitamine contin strugurii, alimente bogate in potasiu, boli de inima

Culoarea alimentelor este indiciul unei anumite doze de elemente nutritive pe care acestea le contin. Oricine poate distinge sursele anumitor vitamine sau minerale daca se ghideaza dupa acest principiu. Rosu Alimentele de origine vegetala care au aceasta culoare (capsune, rubarba, ceapa de apa, rosiile) contin betacaroten si antioxidanti. Astfel, ele sunt foarte indicate in prevenirea bolilor

de inima, a cancerului, ajutand organismul sa se apere de substantele daunatoare din mediul inconjurator ca de exemplu : smog, nicotina sau razele prea puternice ale soarelui. Alte alimente rosii (soia, carnea de vita) sunt bogate in proteine si fier. Rosu intens si mov Strugurii, murele, prunele, ridichile sunt foarte bogate in vitamina C si bioflavonoide. Din acest motiv sunt recomandate pentru a spori imunitatea organismului sau pentru a preveni cancerul. Sfecla rosie contine foarte mult fier si magneziu si deoarece impiedica depunerea grasimilor in organism este ideala pentru asigurarea unui meniu echilibrat persoanelor care urmeaza o dieta. Nu ezitati sa folositi aceasta culoare la salate sau la deserturi. Galben si portocaliu Aceste culori indica o concentratie mare de potasiu, carbohidrati, precum si o doza importanta de betacaroten. Cel mai des sunt colorate in galben sau portocaliu fructele si legumele ca : lamai, portocale, gutui, dovleac, porumb, fasole uscata, morcovi etc., cunoscute si pentru aportul lor de vitamina C. Fainoasele si cartofii sunt sursele cele mai importante de amidon si carbohidrati, fiind recomandate in special copiilor aflati in perioada de crestere.

Alb Nu mai este pentru nimeni un secret ca aproape toate produsele albe (branzeturi, lactate, iaurturi, albus, carne de peste) sunt foarte bogate in calciu. Desigur, calciul ni-l putem lua si din anumite fructe sau legume, dar produsele albe au un avantaj in plus: contin vitaminele D si A care sunt indispensabile pentru fixarea calciului in organism. Putem adauga alb la orice masa la care simtim ca ar mai fi nevoie de un aliment in plus, suplimentand culorile unui aperitiv sau ale unei garnituri. Verde Se stie ce cele mai bogate surse de vitamine sunt verdeturile. Vitamina C si vitamina E, pe care acestea le contin in cea mai mare masura, ajuta organismul sa se apere de bacterii si agenti patogeni, reducand riscul de aparitie a numeroase boli. Spanacul, varza, fasolea verde, salatele, broccoli, merele, avocado, chiar si patrunjelul si mararul, precum si alte plante aromate sunt unele dintre cele mai importante surse de fier si magneziu.

6. Cromoterapia vindecarea prin culoare

Cromoterapia isi are originile din cele mai vechi timpuri. Aceasta tehnica de vindecare prin culoare a luat nastere cu mii de ani in urma in tarile din Orient (India si China). Anticii considerau ca prin culoare se poate obtine controlul asupra emotiilor si asupra intregului organism al omului. Terapia prin culoare este un tratament naturist care nu este periculos, nu provoaca dependenta sau alergii. In prezent exista mai bine de 300 de afectiuni care se vindeca cu ajutorul cromoterapiei. Ce este cromoterapia? Cromoterapia este o tehnica de vindecare prin culoare ce se axeaza pe proprietatea celulelor umane de a fi influentate de undele electromagnetice (lumina alba, razele X, ultraviolete, etc). Atunci cand fiintele umane simt o afectiune, campul electromagnetic al organismului se dezechilibreaza, iar cromoterapia are rolul de a-l regla, de a restabili echilibrul lui. Terapia prin culori se realizeaza prin baie de lumina, iradiere succesiva pe punctele de acupunctura, iradiere succesiva cu mai multe fascicule de culori diferite sau pe portiuni diferite ale corpului. Metodele folosite in cromoterapie Una dintre modalitatile cele mai usoare si accesibile oricui este ca putem beneficia de efectele acestui tratament naturist zilnic. Cum? Foarte simplu: alegerea culorilor hainelor cu care ne imbracam in functie de afectiunile noastre sau in functie de ce dorim sa rezolvam in ziua respectiva. O alta metoda a cromoterapiei este sa va procurati sticle colorate din fabrica in culorile dorite pe care sa le umpleti cu apa. Acestea vor fi inchise ermetic si expuse cat mai mult timp la soare. Continutul sticlei va fi baut in locul apei obisnuite. Cea mai eficienta tehnica vindecarii prin culoare este lampa de cromoterapie. Aceasta lampa este ermetic inchisa careia i se adauga filtre de culori in functie de necesitatile dumneavoastra. La aceasta lumina se expune corpul gol de la 3 minute pana la 3 ore pe zi. Evident ca pentru a sti cum si ce culoare sa alegi este necesar sa cunosti semnificatiile si caracteristicile acestora. Care sunt culorile folosite in cadrul tratamentului naturist

In Antichitate, din cauza lipsei medicamentelor, se aplicau tratamente naturiste. Bolnavii erau tratati prin arome, muzica si prin culorile din interiorul templelor. Iata ca aceste tehnici de vindecare au revenit. Inteleptii orientali considera ca afectiunile acute si cronice pot fi supuse terapiei prin culori. La baza vindecarii prin culori stau rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo si violet (ROGVAIV). Rosu activeaza, stimuleaza si vitalizeaza energiile blocate. Este culoarea sangelui, asadar ea ajuta la imbunatatirea circulatiei sanguine, da energie tesutului nervos si maduvei spinarii, trateaza ranile si cancerul si combate depresiile. Este contraindicat pentru persoanele hipersensibile sau care sufera de anxietate. Oranj sau portocaliu trateaza anemia, incalzeste si ajuta la refacearea energiilor. Are rol de calmare in tulburarile digestive, in procesele spasmotice si stimuleaza sistemul imunitar si potenta sexuala. Galben este culoarea intelectului. Este folosit pentru stimularea proceselor mentale si in afectiuni dermatologice (acneea). Aceasta culoare este un mijloc foarte bun de indepartare a oboselii si a fricii. Verde este folosit impotriva nevrozelor si a obsesiilor. Ea armonizeaza activitatea inimii, echilibreaza, linisteste corpul si mintea ajutand la conturarea faptelor. Este utilizata in cazul refacerilor in urma fracturilor si a arsurilor. Albastru calmeaza si elimina gandurile negre, obsedante. I se mai spune si culoarea Constiintei Pure, a curajului, a istetimii mintii. Ea readuce la normal procesele superactive, opreste hemoragiile si inlatura febra. Nu este indicata pentru pacientii cu stari de iritabilitate. Indigo este indicata in afectiuni oculare, ale nasului si ale urechilor. Violet estompeaza si reduce energiile in surplus, calmeaza durerile si stimuleaza intelectul. Este de ajutor in cazul nevralgiilor, a tulburarilor nervoase (epilepsia) si in tratarea reumatismului. Exist mai multe metode, foarte simple, la ndemna oricui, pentru a utiliza culorile, att n vederea ameliorrii sntii, ct i pentru a ne armoniza ct mai deplin fiina n mai multe direcii.

7. Cum s alegi culorile n vestimentaie i machiaj

In garderoba ta predomina o singura culoare pentru ca nu stii ce ti se potriveste? Intr-adevar, exista posibilitatea sa-ti placa o bluza rosie de exemplu, dar sa nu iti vina bine. Fiecarui ten, culoare de par si de ochi, ii corespunde o paleta de culori care ii pune in valoare calitatile. Iata cateva trucuri despre cum sa faci alegerea cea mai buna in ceea ce priveste vestimentatia si machiajul. Metode pentru a gasi culorile care ti se potrivesc Exista mai multe tehnici pentru a stii daca o culoare te pune in valoare sau dimpotriva te imbatraneste si iti scoate in evidenta defectele. Cea mai simpla dintre acestea este urmatoarea: inainte de a cumpara un obiect vestimentar, pune-l pe frunte si uita-te in oglinda. Daca iti place si consideri ca iti sta bine, iti lumineaza trasaturile, atunci aceasta nuanta ti se potriveste. Nu ezita sa ceri sfatul unei persoane din jur, pentru a avea si o a doua opinie, iar alegerea sa fie cea potrivita.

Metoda anotimpurilor Totusi, pentru a determina paleta de culori care ti se potriveste cel mai bine, este indicat sa recurgi la metoda anotimpurilor. In functie de culoarea parului, a ochilor si a tenului, poti afla daca esti primavara, vara, toamna sau iarna si astfel vei stii care culori ti se potrivesc. Esti PRIMAVARA daca: - Ai parul saten cu reflexii de roscat sau auriu; - Tenul este masliniu si se bronzeaza usor sau esti mulatra; - Ai ochii verzi, albastri sau caprui. Culorile care ti se potrivesc sunt: - Tonuri calde de maron, auriu, bej, ivoire, galben, verde deschis, turcoaz, portocaliu; - Tonuri pastelate cum este bleu deschis, verde anason (pal) si ivoire; - Uita de negru, alb, bordo si bleumarin.

Esti VARA daca: - Ai parul blond; - Pielea este deschisa; - Ochii sunt albastri sau verzi. Culorile care ti se potrivesc sunt: - Tonuri reci precum: zmeura, pruna, albastru-verzui, galben lamaie, alb murdar, gri etc. - Uita de hainele portocalii! Esti TOAMNA daca: - Ai parul castaniu sau roscat; - Ai pistrui sau piele cu tente rosiatice; - Ai ochii caprui sau verzi. Culorile care ti se potrivesc sunt: - Tonuri calde: caramel, auriu inchis, somon, paprika (caramiziu pal), verde kaki, albastru canard. - Uita de negru, bleumarin sau roz. Esti IARNA daca: - Ai parul saten inchis sau negru; - Tenul este deschis, ivoire sau dimpotriva foarte inchis, masliniu sau ai pielea negra; - Ochii sunt caprui, albastru-verzui sau albastru-gri. Culorile care ti se potrivesc sunt: - Culori reci precum: albul imaculat, roz fuchsia, rosu intens, negru, bleu regal etc; - Ai libertate totala asupra tonurilor intense, a culorilor vii. Tipsuri Daca vestimentatia pentru care ai optat este alb-negru nu este nevoie sa folosesti aceeasi combinatie si pentru machiaj (pleoape) pentru ca risti sa creezi un efect de masca; O persoana imbracata complet in alb creeaza impresia de rigiditate, de indiferenta. Exceptie fac miresele; de aceea si rochiile acestora sunt create astfel incat sa indulceasca imaginea generala (volane, funde, pietre stralucitoare, broderii etc)!

 Pentru ca nuantele au un impact mare asupra psihicului, este recomandat ca atunci cand nu ai o stare tocmai buna sa porti o haina viu colorata.

8. Folosirea culorilor in materialele publicate pe Internet

Constatarea ca utilizarea unui camp cromatic variat sporeste randamentul activitatii intelectuale a propulsat si diversificat cercetarile despre influenta culorilor asupra proceselor psihice. Efectul este diferit de la o culoare la alta - unele culori faciliteaza deconectarea nervoasa sau sporesc gradul de concentrare a atentiei, in timp ce altele influenteaza pozitiv realizarea asociatiilor mintale, memorarea cunostintelor etc.

Folosirea culorilor in materialele de pe Web se poate face la nivelul textului, la nivelul ilustratiilor si pentru fundal. Utilizarea culorii se justifica in primul rand functional (dupa cum se va vedea in randurile ce urmeaza), insa determina in mare masura caracterul si tinuta materialelor, si implicit prestanta intregului site.

A. La nivelul textului, in cazul utilizarii corespunzatoare a contrastelor cromatice, precizia si rapiditatea perceptiei si memorarii informatiilor transmise creste cu 40-50% comparativ cu contrastele simple in alb-negru. Cercetarile psihologice asupra contrastelor cromatice au stabilit urmatoarea ordine descrescatoare de intensitate a contrastelor cromatice pentru text din punct de vedere al lizibilitatii de la distanta si al preferintei in procesul de invatare:

1. negru pe galben; 2. verde pe fond alb; 3. rosu pe fond alb; 4. albastru pe fond alb; 5. alb pe fond albastru; 6. negru pe fond alb; 7. galben pe fond negru; 8. alb pe fond rosu;

9. alb pe fond verde; 10. alb pe fond negru; 11. rosu pe fond negru; 12. verde pe fond rosu.

In elaborarea materialelor de prezentare pentru Internet, este indicat ca pentru vizualizarea informatiilor esentiale sa se utilizeze contraste mai puternice, iar pentru informatiile de continut, contraste cromatice mai putin tari.

B. La nivelul ilustratiilor, utilizarea culorilor poate face ca informatiile prezentate sub forma reprezentarilor iconice sa-si sporeasca valoarea de semnificatie. Cititorul recepteaza, prelucreaza si interpreteaza o ilustratie color mult mai rapid si mai eficient decat o ilustratie in tonuri de gri.

Deasemenea, simbolurile indiciale care semnaleaza vizual prezenta unui continut de un anumit tip (butoane de search, sageti de semnalare, simboluri pentru anumite sectiuni etc.) isi vor indeplini mai bine functia orientativa prin apelul la culori folosite constant si tinand seama de semnificatiile conventionale (galben precautie, rosu atentie etc.).

Exista, desigur, si imagini care au efect mai mare daca sunt in tonuri de gri. Fotografiile albnegru sunt deseori (cand reprezinta actiuni) mai pregnante, mai elocvente si mai sugestive, mai dramatice decat cele color; portretele alb-negru pun mai bine in valoare expresia unei persoane. Insa un grafic, o histograma, o schema sau o harta vor fi mult mai bine puse in evidenta prin culori si devin astfel mai usor lizibile, mai putin obositoare. Ordinea contrastelor cromatice pentru acestea este urmatoarea: 1. albastru pe alb; 2. negru pe galben; 3. verde pe alb; 4. negru pe alb;

5. verde pe rosu.

C. Diferentierea cromatica a paginilor fiecarei sectiuni sau teme se poate dovedi foarte utila in orientarea generala in site. Dar cel mai important aspect al utilizarii culorii pentru fond (background) se refera la functia culorilor de influentare a conduitei, prin declansarea de trairi afective, intentii, atitudini pozitive.

Prezentam in continuare sintetic efectele psihologice ale principalelor culori, efecte ce le recomanda pentru folosirea in diverse situatii:

Rosu: stimulator general, provoaca, incita la actiune, indeosebi in plan psihomotor, stimulator intelectual, activare, mobilizare, faciliteaza asociatiile de idei. Este specifica tipului activ, autonom, locomotor, competitiv, operativ.

Portocaliu: stimulator emotiv, senzatie de apropiere, culoare sociabila, mai activa decat galbenul, lasa impresia de optimism, veselie; pe suprafete intinse poate fi iritant. Galben: stimuleaza si intretine starea de vigilenta, sporeste capacitatea de mobilizare si concentrare a atentiei, predispune la comunicativitate; da senzatia de caldura si intimitate. Caracteristica tipului activ, proiectiv, expansiv, investigativ si cu un nivel ridicat de aspiratie. Privita mult timp, da senzatia de oboseala, dar in tonuri palide este suportabila. Verde: efect de liniste, buna dispozitie, relaxare, meditatie, echilibru, siguranta; faciliteaza deconectarea nervoasa. Caracterizeaza tipul pasiv, defensiv, autonom, retinut. Exprima concentrare, siguranta, introspectie, autoevaluare.

Albastru: favorizeaza dezvoltarea proceselor de inhibitie si de incetinire a ritmului activitatii; indeamna la calm si reverie, concentrare si liniste interioara, seriozitate, meditatie. In exces, conduce la depresie. Se caracterizeaza prin profunzimea trairilor si sentimentelor. Caracteristica pentru tipul pasiv, senzitiv, perceptiv.

Violet: efect stimulator, nelinistitor si descurajator; da senzatia de gravitate. Semnificatia psihologica este de tristete, melancolie, penitenta.

Negru: efecte psihologice de neliniste, retinere, depresie, introversie; impresie de adancime, plinatate si greutate; semnificatie psihoafectiva de tristete, sfarsit, singuratate, despartire, doliu. Poate fi utilizata ca element de delimitare, contrast sau fond pentru celelalte culori. Alb: efecte de expansivitate, usurinta, suavitate, robustete, puritate, raceala; exprima pace, impacare, liniste, inocenta, curatenie, sobrietate.

Utilizarea eficienta a culorilor in procesul de design al paginilor pentru Internet are urmatoarele influente:

sporeste gradul de receptivitate, intelegere si asimilare a cunostintelor de catre cei ce vizualizeaza paginile; creeaza o stare de confort psihic, inviorare si buna dispozitie; sporeste calitatea si randamentul muncii intelectuale; asigura diminuarea oboselii intelectuale si deconectarea nervoasa; faciliteaza perceptia vizuala, concentrarea atentiei si memorarea; influenteaza pozitiv starea celor ce va lectureaza paginile Web. Surse: www.evenimentul.ro, www.xprim.ro www.business-adviser.ro, www.forum.santamia.ro