Culorile

Ochiul poate vedea 7 milioane de culori.Anumite culori pot irita ochii si pot cauza dureri de cap .Alte culori sau combinatii de culori sunt linistitoare. Deci folosirea corecta a culorilor poate mari productivitatea, minimaliza obosirea vizuala si pot relaxa intreg corpul. Intreaga noastra existenta este plina de prezenta culorilor: culorile minunate din natura, culorile obiectelor din casa, culorile hainelor pe care le purtam, culoarea peretilor incaperilor, culorile cladirilor, culorile automobilelor si a feluritelor vehicule cu care ne deplasam, culorile cartilor, revistelor, ziarelor, culorile scenelor din filme si a celor pe care le vedem la televizor, luminile colorate ale artificiilor de sarbatori, culorile globurilor si cele ale ambalajelor pentru cadouri, ori culorile florilor pe care le oferim celor dragi de sarbatori. Toate acestea reprezinta prilejuri in care noi interactionam cu culorile si venim in contact cu efectele lor. Tocmai de aceea este util sa stim care sunt efectele fiecarei culori asupra fiintei umane. S-a constatat n mod cert c exist o anumit influen a culorilor asupra strii psihice a fiecrui om. Culorile afecteaz modul n care gndim i simim indiferent dac suntem sau nu contieni de acest lucru. Dispoziia noastr afectiv poate fi modificat, att n sens pozitiv ct i ntr-unul negativ, de exemplu, de culorile hainelor pe care le purtm. Culorile au un rol important n apariia unor sentimente i stri de relaxare, plcere, tensiune, nervozitate, pasiune etc. Desigur, culoarea trebuie s fie predominant n mediul n care ne aflm la un moment dat, nu ajunge doar ca pixul cu care scriem sau ceaca din care ne bem cafeaua s aibe aceast culoare. Culorile terse sau sobre ale hainelor (negru, gri, maro etc.) ne poate face s fim morocnoi, abtui, cu gnduri mai degrab pesimiste. Dimpotriv, culorile vii sau calde ne fac mai activi, mai dornici de aciune, mai aleri.

Preferina pentru anumite culori este determinat de personalitatea i de nevoile fiecruia, de aceea s-au construit chiar teste ale culorilor cu ajutorul crora putem afla mai multe despre ceilali. Albastrul indic nevoia de relaxare, de linite.

Efectul spatial al culorilor

Sa presupunem ca in aceeasi locuinta avem doua camere de marimi identice, dar le zugravim in doua culori diferite: galben inchis intr-o camera, albastru deschis in cealalta. Incaperea vopsita in albastru deschis ni se va parea mai spatioasa. Cu alte cuvinte, din punct de vedere optic avem impresia ca aceasta camera este mai incapatoare. In episodul trecut v-am prezentat felul in care putem face corectia spatiului prin impartirea suprafetei, respectiv prin suprafete luminoase sau obscure. Sa vedem daca putem obtine acelasi efect optic si prin utilizarea constienta a culorilor. O culoare nu poate fi apreciata decat prin raportarea ei la o alta culoare. Astfel, culorile reci ies in evidenta, din punct de vedere optic, pe un fond alb, pe cand cele calde se evidentiaza pe un fond inchis. Culorile deschise ies in evidenta pe un fond inchis, iar cele inchise pe un fond deschis. Pe un fond mai spre gri, in cazul unei luminozitati identice, culorile calde tind sa iasa in fata, pe cand cele reci se retrag spre fundal. Efectul de adancime al culorilor este valabil si in cazul contrastelor cromatice. In cazul contrastului de calitate rezultat din alaturarea unor culori saturate langa culorile estompate, in conditiile unei luminozitati identice, culoarea saturata este cea din prim-planul imaginii. In cazul contrastului cantitativ, daca unei mari suprafete rosii i se alatura o mica pata galbena, se observa ca galbenul este proeminent. Exemplele enumerate sunt valabile pentru culorile de vopsea si pentru pigmenti. In acest caz e vorba de amestecare subtractiva(de extragere) a culorilor. Desigur, iluminarea casei este rareori colorata. De altfel, si lumina furnizata de un bec cu incandescenta este usor galbena. Pe o suprafata mica, lumina unui bec cu halogen asigura o luminozitate mare, punand in evidenta culorile intr-un mod mult mai apropiat de realitate decat o face un bec normal.

Dinamica cromatica si preferinta pentru culoare

Ca urmare a efectului culorilor albastru, verde sau violet, simtim o mai mare racoare in aer decat cea reala, pe cand rosul, portocaliul si galbenul ne maresc senzatia de caldura. Culorile pot mari optic si masa obiectelor. Daca vopsim in culori diferite cuburi de marime identica, vom observa ca cel mai mare pare a fi cel galben, urmat, in aceasta ordine, de cel alb, rosu, verde si albastru, iar cel mai mic pare a fi cel negru. Culorile pot influenta chiar si aprecierea greutatii. Obiectele vopsite in culori inchise, intense (lila, maro, negru) par mai grele, iar cele de culoare deschisa (alb, galben, portocaliu) par mai usoare. Putem folosi culorile si pentru atragerea atentiei. Culorile pure, saturate (cele ale spectrului) sunt mai potrivite pentru trezirea atentiei decat culorile nesaturate, acoperite cu gri. Utilizarea culorilor complementare transmite un stimul cromatic mai puternic. Fiecare familie de culori are nuantele sale mai reci si mai calde, respectiv mai inchise si mai deschise. Diversele familii cromatice pot fi imbinate cu nuantele uneia sau alteia dintre ele, alcatuind astfel un ansamblu armonios. Prin aceasta modalitate am raspuns preferintelor cromatice individuale, reusind sa cream un interior de locuinta unitar, de bun gust si cu stil. Incaperile primesc diferite cantitati de lumina naturala. Prin conditionare cromatica constienta (proiectare cromatica), putem transforma chiar si o camera cu asezare nordica intr-o incapere mai primitoare, cu un aspect prietenos. Culorile calde, deschise (galben, bej), aplicate pe suprafete intinse, suplinesc lipsa razelor soarelui. in schimb, camerele inundate toata ziua de lumina naturala puternica pot fi "racite" cu suprafete vopsite in culori mai reci, mai inchise.

Rolul culorii in crearea caracterului incaperii

Sa vedem acum in ce mod poate influenta culoarea caracterul unei incaperi. Pentru ca efectul spatiului amenajat sa fie cel corespunzator, trebuie proiectata combinatia de culori. Dupa cum am precizat, nici o culoare nu este relevanta daca este luata singura; forta acesteia de expresie poate fi marita prin alaturarea culorilor cu care ea intra in relatie. Insa o asociere neinspirata poate anihila total efectul scontat. Pentru obtinerea unui contrast mai puternic, este indicata folosirea culorilor complementare, aflate pe laturile opuse ale discului cromatic. Folosite impreuna, culorile alaturate pe discul cromatic nu starnesc nici o emotie estetica. In schimb, pot deveni interesante prin exploatarea tonalitatilor lor inchise si deschise. Multe restaurante i fast-food-uri prefer aceste culori pentru mobilier i zugrveala de pe perei tocmai pentru a-i face mai activi clienii. Folosirea lor n slile de clas din coli, n slile de lectur ale bibliotecilor, precum i n ncperile n general ne relaxm, nu este chiar indicat, ntruct produce, dup cum am mai spus, i stri de agitaie i nervozitate. Apelarea la asa-numitul "ton pe ton", care se caracterizeaza prin "pastrarea culorii", preferand o singura familie de culori si aratand, in cadrul acesteia, trecerile fine de la o tonalitate la alta, are un efect linistitor. Un ochi educat este capabil sa perceapa micile diferente de nuante si tonalitatile rafinate. Conform cunostintelor noastre, ochiul uman poate distinge zece milioane de tonalitati cromatice. Ce efecte putem obtine prin folosirea unor culori diferite intr-un spatiu interior?

Verdele plasat la hotarul dintre culorile calde si cele reci are un efect linistitor; Griul, cand este dominant, se coloreaza sub influenta altor culori aflate in vecinatatea lui; Albastrul are un efect si mai linistitor decat verdele. Este culoarea meditatiei, a concentrarii spirituale. Asigura unei incaperi luminoase o atmosfera de prospetime;

Movul nu trebuie sa fie culoarea dominanta. Asociat insa cu alte culori sau tonalitati fine, poate avea un efect placut. Rosul este culoarea activitatii, radiaza caldura. Are un efect puternic in cazul textilelor (perdea, covor). Atrage privirea chiar daca este prezent doar in pete mici sau fasii inguste;

Culoarea maro este linistitoare, conservatoare. Poate fi imbinata cu culoarea pieselor de mobilier; intra in consonanta cromatica cu ocrul si portocaliul; Portocaliul exprima vitalitate si dinamism. Totusi, tonalitatile sale mai inchise pot ingusta spatiul din punct de vedere optic; Galbenul are un efect de largire, transformand camera intr-o incapere primitoare si luminoasa. Peretii vopsiti in galben evidentiaza culorile aflate in prim plan.

Efecte de largire sau ingustare optica a spatiului prin folosirea culorilor

Proportiile spatiale nefavorabile ale incaperilor pot fi imbunatatite, din punct de vedere optic, prin folosirea constienta a culorilor: Peretii de o tonalitate inchisa ingusteaza spatiul. O incapere joasa castiga in inaltime printr-un tavan de culoare deschisa. Albastrul deschis are un efect de departare (de tip bolta cerului); Daca peretele din fundal este colorat in albstru deschis, acesta va asigura o adancime spatiala optica, iar efectul lui va fi accentuat de un perete lateral vopsit intr-o culoare inchisa; Daca tavanul este de o tonalitate inchisa, iar peretii sunt vopsiti in culori deschise, inceperea va parea mai joasa; Culoarea de o tonalitate mai inchisa a peretului din fundal, asociata cu culoarea deschisa a peretilor laterali, va contribui la micsorarea adancimii spatiului; In cazul unei incaperi mult prea inalte, culoarea de pe tavan poate fi continuata, intr-o anumita masura, si asupra peretilor. Astfel, atentia privitorului "se va opri" inchise de pe pereti; la hotarul dintre fasiile deschise si cele I

Culoarea inchisa, intensa a podelei si a tavanului va duce la micsorarea inaltimii libere a incaperii; Culoarea deschisa a peretilor si a tavanului largeste incaperea, marindu-i inaltimea libera; Culorile calde si inchise ingusteaza camera; Culorile reci si deschise largesc camera.

Rolul culorilor in crearea atmosferei

Atmosfera camerei se poate schimba complet prin alternarea culorilor. Si in practica putem observa cat de mult schimba un covor nou sau o perdea noua atmosfera obisnuita a unei camere. Iata cum se poate modifica atmosfera aceleiasi incaperi ca urmare a alternantelor cromatice:

Culorile reci, retinute, cu efect de obiectivitate dau camerei un aspect oficial, de birou; Combinatia maro - galben - bej (culori de pamant) subliniaza caracterul intim al incaperii. Aici nu este recomandata folosirea combinatiei albastru - lila decat puternic estompata. Intr-o astfel de camera nu este indicat sa utilizam contraste cromatice puternice;

Culorile pastelate neutre dau impresia unui spatiu cu mult aer, largind camera. Este preferabil sa asociem cu perechea cromatica albastru - alb sau bej sters. In cazul unei asemenea combinatii de culori este bine sa evitam contrastul de tonalitati si, pe cat posibil, sa nu accentuam detaliile;

Putem asigura originalitatea unei camere extravagante, bogate in idei, folosind tonalitati cromatice extreme, nonconformiste; Galbenul auriu da incaperii un caracter activ. Galbenul intens necesita un spatiu larg, "nu se simte bine" pe un culoar ingust, unde nu se poate impune; Culorile naturii au un efect de prospetime si de spontaneitate. Culorile calde si reci ale nisipului, combinate cu nuante sterse de verde, sunt linistitoare.

CROMOTERAPIA
Compuse din energii vibratorii, culorile au un efect pozitiv asupra starii de sanatate si pot deveni remedii eficiente, alaturi de tratamentele clasice

Culorile fac parte din viata noastra. Cum ar arata ea, ca un film alb-negru? Si daca suntem inclinati sa privim cromoterapia ca pe o cucerire a vremurilor moderne, descoperirile arheologice ne contrazic. Ele dovedesc ca, deja in Egiptul antic, oamenii observasera efectele culorilor si incercau sa vindece bolile cu ajutorul lor. E drept ca abia fizica cuantica si biologia ne-au oferit primele explicatii referitoare la mecanismele fine prin care organismul uman raspunde acestor influente. Corpul nostru este un sistem aflat in vibratie neintrerupta. Intre partile lui componente apar efecte de rezonanta ce se influenteaza reciproc si se pot propaga sub forma unor reactii in lant. Nici o nota falsa, insinuata in acest concert, nu ramane lipsita de consecinte, perturbarile intervenite in diferitele registre de vibratii ducand la imbolnaviri. Terapia cu culori, deci cu vibratii precis definite, avand anumite lungimi de unda, actioneaza ca un reglaj in sensul eliminarii blocajelor si al restabilirii ordinii, pentru a reda organismului pulsul sau ritmic. Rezultatul obtinut prin prezenta unei culori este direct proportional cu intensitatea ei, precum si cu distanta la care suntem plasati in raport cu suprafata colorata. Spre deosebire de zgomotele din mediul ambiant, de exemplu, care ne supun unui tir viguros si nu de putine ori ne brutalizeaza chiar, semnalele cromatice au o intensitate redusa, dar in prezent s-a demonstrat medical ca tocmai caracterul lor prietenos, neagresiv, le face apte de a fi preluate si transmise in retelele celulare, devenind impulsuri cu valoare terapeutica. E de ajuns sa aruncam o privire in jur si vom vedea pretutindeni culorile in actiune, in viata noastra de fiecare zi. Cromatica naturii, a vestimentatiei, a spatiilor in care traim si lucram ne influenteaza dispozitia si comportamentul. De pilda, o sufragerie zugravita in portocaliu ne stimuleaza apetitul, astfel incat, fara sa ne dam seama, vom manca mai mult decat aveam intentia, iar intr-un cadru dominat de aceasta culoare vom studia cu mai multa usurinta. Scolarul care nu prea are spor la invatat isi va face lectiile mai repede si mai bine intr-o camera galbena. Un om obosit, agitat si nervos va avea somnul mai odihnitor noaptea, iar ziua isi va desfasura activitatea mai relaxat,

intr-o incapere cu peretii de un verde deschis. Mai mult decat atat, s-a constatat ca si eficacitatea administrarii unor medicamente poate fi considerabil sporita, daca se proiecteaza asupra noastra o lumina colorata. In special in afectiunile cronice si in cele de o gravitate majora, cromoterapia reprezinta un adjuvant pretios. Chiar daca nici cancerul, nici reumatismul nu pot fi vindecate prin intermediul unei culori, totusi ea va tempera cu siguranta aspectele agresive ale bolii si va ajuta pacientul sa o tolereze intr-o alta maniera, ameliorandu-i astfel calitatea vietii. Cromoterapia poate fi asociata si cu alte metode de tratament alternativ, cum ar fi acupunctura, homeopatia, reflexoterapia, fitoterapia etc. Culorile actioneaza in mod diferit asupra noastra, in functie de proprietatile lor fizice, ca vibratii cu lungimi de unda bine stabilite. Cum se aplica cromoterapia Sub control medical, se folosesc, de obicei, lumini colorate, care sunt proiectate de un aparat asupra zonelor cu probleme sau asupra intregului corp. Pe masura ce tratamentul avanseaza, intensitatea culorilor e adaptata in functie de starea pacientului. In cazul cand cromoterapia e aplicata la domiciliu, specialistii ne sfatuiesc ca dupa ce alegem culorile, in functie de afectiuni, sa le folosim in imbracaminte, in tapiserii, asternute pe mobile (saluri, paturi etc.), pete de culori puse pe pereti, flori de o anume culoare, alimente etc.