Trei imagini au fost combinate pentru a obtine fiecare din aceste imagini in culori, cate una in lumina albastra

la lungime de unda de 410 nanometri, in lumina verde la lungime de unda de 502 nanometri, si in lumina rosie la lungime de unda de 673 nanometri. Acest desen arata combinarea celor trei culori de baza ale luminii pentru a obtine toate culorile. Asa cum culorile de baza pentru acuarela sint rosu, galben si albastru, culorile de baza ale luminii sint rosu, verde si albastru. Toate celelalte culori pot fi obtinute prin combinarea celor trei culori de baza in diferite cantitati/intensitati.

Fiierele (imagini i video) provenite de la camerele foto i video digitale, aparatele de scanat, sunt produse n spaiul RGB (Red=rou, Green=verde, Blue=albastru), astfel c majoritatea programelor din domeniul tehnoredactare-DTP (Adobe Photoshop, Corel Photopaint, Adobe Illustrator, Corel Draw, Adobe InDesign, Adobe Pagemaker, QuarkXPress etc.) au capacitatea de a converti culorile RGB n spaiul CMYK.

Cyan este culoarea turcoaz, se compune, n spaiul RGB, din culoarea Green 255 i Blue 255, i are codul hexazecimal #00FFFF. Magenta se formeaz din Red 255 i Blue 255, iar n codul hexazecimal este #FF00FF. Yellow (galben) are n componen Red 255 plus Green 255 i are valoarea #FFFF00 (cod hexazecimal). BlacK este culoarea neagr i reprezint lipsa tuturor culorilor ce formeaz lumina. n spaiul RGB este reprezentat prin Red 0, Green 0, Blue 0, i hexazecimal #000000.

Valorile culorilor din spaiul CMYK se prezint n procente, pe o scal de la 0% (lipsa culorii) la 100% (saturaia maxim), iar utilizarea celor patru culori la tiprirea unui material se numete policromie, negrul acoperind imperfeciunile celorlalte trei culori (dac se compune o culoare Cyan 100%, Magenta 100% i Yellow 100% va rezulta un maro nchis murdar, nu chiar blacK 100%). La pregtirea pentru tipar este recomandat ca textul s fie scris cu blacK 100% sau cu cel mult dou culori din spaiul CMYK, pentru ca suprapunerea n maina de tipar s fie ct mai precis. De asemenea, pentru a nu avea probleme n timpul tipririi, separaia pe filmele tipografice s fie imprimat, respectnd o acoperire maxim a cernelii de cel mult 260%, mai ales dac exist n componen fonte pline ( zone mari acoperite cu culoare 100% fr descompuneri sau suprapuneri) .

CULORI Pentru inceput, se pot achizitiona doar cateva culori de baza. Asta inseamna : mult alb, negru, galben, rosu, albastru. Din aceste culori primare se pot combina toate culorile din paleta de culori. De exemplu: rosu+galben=portocaliu Schema de mai jos arata exact cum se pot ajunge din culorile primare la culori secundare/tertiare.

Notiuni de baza despre culori Culoarea este de fapt o caracteristica perceptibila a luminii, descrisa generic printr-un nume. Ochiul omenesc poate sa deosebeasca culorile din spectrul vizibil: rosu - portocaliu - galben - verde - albastru - indigo - violet (mai usor de retinut sub acronimul ROGVAIV - culorile curcubeului). Obiectele absorb anumite lungimi de unda ale luminii iar pe altele le reflecta spre cei care le privesc. Aceste lungimi de unda reflectate spre privitori sunt percepute drept culori. Fiecare culoare creeaza senzatii si dispozitii diferite in cadrul unei camere. Treceti in revista ghidul culorilor de mai jos, pentru a intelege ce reprezinta fiecare culoare in parte. Roata culorilor Alegerea combinatiei de culori este mult mai usoara odata ce ati inteles care este semnificatia spectrului culorilor. Aceasta ne arata care culori se armonizeaza, care sunt complementare si care sunt calde sau reci. In spectrul de culori exista trei grupe de baza, si anume: Culorile primare Culorile primare sunt rosu, albastru si galben. Acestea sunt culori puternice, care lasa o impresie puternica atunci cand sunt utilizate in decorarea unei camere. Culorile secundare Culorile secundare sunt verde, portocaliu si mov. Ele se obtin prin combinatia intre doua culori principale. Culorile tertiare Culorile tertiare se obtin prin combinatia dintre o culoare primara si una secundara, de exemplu albastru + verde = turcoaz Majoritatea rotilor de culoare sunt formate din mai multe culori decat cele 12 culori primare, secundare si tertiare, ceea ce le permite celor ce le folosesc sa aleaga intre numeroase nuante. Pentru a exemplifica conceptele de baza despre culori am folosit o versiune simplificata a spectrului de culori. In practica se folosesc insa o sumedenie de metode de generare a spectrului de culori, de la versiuni tiparite de roti de culoare pana la programe de grafica pe calculator care genereaza toate combinatiile de culori. Sir Isaac Newton a creat pentru prima data o diagrama circulara a culorilor, in anul 1666. De atunci oamenii de stiinta si artistii au inceput sa elaboreze o teorie moderna a culorilor creand o multime de concepte si formule de calcul. Cum pot sa ne ajute aceste formule de calcul in decorarea unei camere? Cum se poate face o camera mica sa arate mai mare si mai spatioasa prin simpla utilizare a culorilor? Totul se reduce la crearea iluziilor optice, un mister al teoriei culorilor. Inarmati cu cateva principii de baza puteti sa largiti optic spatiul locuintei dvs. Acum, sa transpunem acest concept in decorarea unei camere. Daca o culoare mai deschisa face un obiect sa apara mai mare decat este in realitate, o camera poate fi "largita" prin vopsirea peretilor in culori deschise: alb, bej, etc. Acelasi efect se poate obtine folosind nuante deschise din orice alta culoare. De exemplu, o camera va aparea mult mai mare daca este zugravita in albastru deschis decat in bleu marin. Chiar si prin folosirea unei singure culori se poate genera o iluzie optica, insa ochiul uman observa acest lucru mai greu decat daca ar putea sa compare culoarea noastra cu inca o culoare. Prin utilizarea a 2 culori se poate crea o iluzie optica si mai pronuntata. Daca zugraviti plafonul intr-o culoare mai deschisa decat peretii, acest lucru va deschide si mai mult spatiul interior al camerei. Tavanul ar putea fi zugravit intr-o nuanta mai deschisa a culorii pe care ati aplicat-o pe perete (aceasta va crea o armonie de culori), sau ati putea folosi orice combinatie contrastanta pe care o doriti atata timp cat peretii sunt zugraviti intr-o culoare mai inchisa decat tavanul. Ce influenta au obiectele colorate dintr-o camera? Mobilierul sau covoarele pot sa afecteze in egala masura perceptia spatiului interior al unei camrere prin simpla alegere a culorii lor. Unul din principiile teoriei culorilor spune ca culorile calde ies in evidenta mai mult si cele reci sunt percepute ca fiind la distanta mai mare. Astfel,

culorile calde: portocaliu, rosu sau maro vor micsora optic camera respectiva. Daca de exemplu aveti o canapea si un covor rosu inchis, in mod clar acestea vor micsora optic camera. Daca in schimb ar fi verzi, camera va parea mai mare. Dispozitiile generate de culori O alta "smecherie" optica este utilizarea efectelor culorii asupra dispozitiei ocupantilor camerei respective. Daca o camera este mica, inghesuita si va creaza o stare de disconfort, asigurativa ca o sa folositi mult alb, gri albastru sau verde in decorarea ei. Aceste culori au efect "calmant". Pe langa cunoasterea culorilor complementare, in alegerea unei culori este foarte important si aspectul senzatiei sau dispozitiei pe care o genereaza o culoare. Din acest punct de vedere, culorile pot fi clasificate in trei grupe: Culorile active Culorile active sunt culorile calde, precum rosul, portocaliul si galbenul. Culorile calde ies in evidenta si sunt percepute drept culori dominante intr-o camera. Ele animeaza si stimuleaza. Culorile pasive Culorile pasive sunt albastrul, verdele si movul. Ele sunt considerate culori reci. Folosirea acestora creeaza o atmosfera calma si relaxanta. Culorile neutre Culorile neutre sunt negrul, maroul, griul si albul. Acestea nu au nici efect de activare, nici de calmare. Sunt mai degraba o combinatie intre culorile active si pasive si un mijloc de a face trecerea intre acestea. Ce simbolizeaza culorile? Rosul - Simbolizeaza pasiunea, inspira putere, stimuleaza, dramatizeaza. Portocaliul- Stimuleaza apetitul, conversatia si generozitatea. Galbenul - Mareste energia. Verdele- Incurajeaza cresterea emotionala, echilibreaza si improspateaza. Albastrul- Induce o stare de liniste, relaxeaza. Movul- Consoleaza si inspira spiritual. Rozul- Calmeaza, inspira amabilitate si afectiune. Albul - Purifica, energizeaza. Negrul - D putere, incurajeaza independenta.

Teoria culorilor dup modelul RYB

Teoria culorilor dup modelul RYB (red-yellow-blue) este folosit n art n general, pictur, grafic, design interior, etc. Pentru a nelege mai uor i a vizualiza aceast teorie, se folosete aa numitul cerc cromatic (roata culorilor sau steaua culorilor sau color wheel) creat de Johannes Itten . Culorile primare sunt rou, galben i albastru . Culorile primare nu sunt create prin combinarea altor culori i au cel mai nalt grad de strlucire . Aceste culori sunt cele 3 de la care pornesc deja celelalte culori . Prin combinarea lor n diferite proporii i cu ajutorul nonculorilor, se obin toate culorile din natur. Culorile secundare, create prin combinarea culorilor primare, n proporii egale, 2 cte 2: formeza spectrul culorilor . ROU + GALBEN = ORANJ (portocaliu) GALBEN + ALBASTRU = VERDE ALBASTRU + ROU = VIOLET

Culorile teriare Pe cercul culorilor ne-au mai rmas culorile teriare, create prin combinarea unei culori primare i a unei culori secundare alturate: ROU + ORANJ = ORANJ-ROCAT ROU + VIOLET = VIOLET-ROCAT ALBASTRU + VIOLET = VIOLET-ALBSTRUI (indigo) ALBASTRU + VERDE = VERDE-ALBSTRUI (turcoaz) GALBEN + VERDE = VERDE-GLBUI GALBEN + ORANJ = ORANJ-GLBUI (auriu) Denumirile culorilor rezult prin amestecarea egal a unei culori primare cu una secundar de lng, dac ne uitm pe cercul cromatic. Culorile primare + culorile secundare + culorile teriare = Cercul cromatic Culorile acromatice sau nonculorile Culorile acromatice, sunt ALBUL i NEGRUL. Ele nu se pot gsi n natur n form pur. GRIUL, se obine prin combinarea albului cu negrul n proporii diferite. Toate nuanele de la alb la negru se numesc gri . Culorile acromatice (nonculorile) pot fi adugate oricrei combinaii cromatice, fr a ne face griji de compatibilitate. Nuantele de culoareCompoziiile monocromatice, sau n acelai sens, culorile monocromatice, adic toate nuanele unei culori. Dac adugm alb sau negru ntr-o culoare pur, obinem nuane deschise sau nchise ale aceleiai culori: - Culoare + Alb = Tent Exemplu: Rou + (Alb) = Roz - Culoare + Negru = Umbr Exemplu: Oranj + Negru = Ruginiu - Culoare + Gri = Ton Exemplu: Violet + Gri = Lila Culori calde i culori reci. Culorile se pot mpri n 2 grupuri mari: culori calde i culori reci. Aceast percepie a lor vine din experiena uman, pentru c atunci cnd privim o culoare aceast ne insufl o senzaie de cald sau de rece. Culori calde: de la Galben la Violet-rocat, pe roata culorilor. Culori reci: de la Verde-Glbui la Violet. Alte modaliti de combinare a culorilor de pe cercul cromatic: - Culorile analoage. Culorile analoage sunt culori adiacente pe cercul culorilor, ele se combin n variant optim cte 3, maxim 4, la rnd. Schemele analoage au un aspect cromatic fluent si bogat. Avem ca exemplu, Galben, Verde-Glbui i Verde. - Culorile complementare se afl situate diametral opus pe cercul cromatic. Combinaiile de culori complementare formeaz cele mai reuite combinaii, n sensul c, culorile sunt reciproc evideniate, crend un contrast puternic. Totui, n compoziiile grafice se recomand folosirea lor ponderat din cauza contrastului att de evideniat, sau alegerea unei culori de baz, cu o prezen mai mare, i a unei complementare, care s o scoat n eviden foarte bine. O combinaie complementar se poate echilibra i cu ajutorul culorilor acromatice (alb, negru) sau nuanelor neutre de bej, crem, maro. Exemplu: Oranj i Albastru.

Mai putem combina culorile folosind schema complementarelor cu disjuncie (de rupere) sau split complementary . Se alege o culoare i 2 culori din ambele pri ale culorii complementare. Schematic, aceste combinaii se formeaz schind un triunghi isoscel (cu 2 laturi egale) nauntrul cercului cromatic. Culorile aflate la vrfurile triunghiului vor fi culorile complementare cu disjuncie . Aceast opiune permite o armonie cromatic mai puin stringent dect schema complementar. Exemplu: Galben, Violet-Albstrui i Verde-Albstrui. Se mai pot forma combinaii prin alegerea unei armonii analoage (de 3 culori spre exemplu) si armoniei analoage complementare primei (diametral opuse). n interiorul cercului culorilor putem schia mai multe forme geometrice, pentru a crea combinaii cromatice reuite din 3 sau 4 culori. Unul dintre acestea este un triunghi echilateral (cu toate laturile egale) . Culorile din vrfurile acestui triunghi vor forma o schem triadic . n acest caz putem obine un echilibru cromatic mai domolit dect n cazul culorilor puternic contrastante din schemele complementare. Exemplu: Galben, Rou, Albastru. Se recomand ca proporiile culorilor din schema triadic s fie n felul urmtor: 80% 15% 5% . Cel mai mic procent l ocup culoarea cea mai intens, celelalte dou cu prezen mai mare, dar cu nivel de saturaie mai mic . Unele surse spun c nuanele dintr-o schem triadic ar trebui s aib toate aceeai valoare tonal, adic s fie toate sau ntunecate, sau deschise, sau aprinse, sau pale, etc. Un ptrat sau un dreptunghi din interiorul cercului culorilor ne pot ajuta s formm schemele tetradice. Combinaiile de 4 culori dispersate pe ntreg cerc cromatic pot prezenta dificulti destul de mari n ceea ce privete folosirea proporiilor reuite, intensitii, luminoztii. Dreptunghiul pare a forma culori legate de un anotimp, ce pot fi folosite pentru a reda senzaiile specifice sezoniere . Schema cromatic format de un ptrat poart, de asemenea, denumirea de schema complementarelor duble, deoarece combin 2 perechi de culori complementare. Exemplu ptrat: Oranj-Glbui, Verde, Violet-Albstrui, Rou. Exemplu dreptunghi: Oranj, Verde, Albastru, Rou. Ca regul general, specialitii grafici ne recomand s folosim o culoare dominant n proporie de 60% (din compoziia noastr cromatic), 30% culoarea complementar i 10% o culoare complementar adiional . Nonculorile alb i negru se pot aduga la orice combinaii cromatice, n proporii diverse. De asemenea, s nu uitm de nuanele neutre de bej, crem, maro, care cu siguran nu vor intra n conflict cu armonia coloristic creat de noi.

O alta varianta de teorie a culorilor

Cand artistii vorbesc despre culoare, cel mai adesea ei fac referire la cercul cromatic al lui JOHANNES ITTEN. Acesta se exprima in grade (0-360) care corespund pozitiei diferitelor culori pe roata culorilor. Conform acestuia sunt considerate culori primare Rosu (Red), Galben (Yellow) si Albastru (Blue). Pigmentul de culoare pura, care nu contine deloc gri, este denumit 100% saturat . Griul neutru, fara nici o culoare, se considera 0% saturat Culorile pure pot fi modificate sau degradate in trei directii: Colateral: prin amestecul fizic al culorilor vecine (rosu - orange, orange - galben, galben verde, albastru - violet) In inaltime: prin amestecul fizic cu alb al unei culori pure In profunzime: prin ruperea culorii pure cu complementara acesteia sau cu o alta culoare opusa, pana la negru. (rosu + verde, galben + violet, albastru + orange)

Amestecand in proportii egale cele trei culori primare se obtine, conform teoriei culorilor inca acceptata si azi in scolile de pictura, griul perfect. Sunt considerate culori derivate culorile obtinute prin amestecul culorilor primare: Rosu + Galben = Orange Rosu + Albastru = Violet Albastru + Galben = Verde Se foloseste in acest context termenul de NUANTA sau TENTA pentru a exprima amestecul fizic al unei culori primare cu o culoare derivata (complementara sau nu). Amestecul cu ALB si NEGRU (nonculorile) Prin acest amestec se obtine o scala a valorilor formata din trepte de griuri necolorate (griuri neutre). Asadar amestecul gradat al culorilor cu ALB si NEGRU determina siruri de VALORI si NUANTE TONALE. Culorile isi pierd stralucirea, decolorandu-se sau intunecandu-se dupa caz. Se foloseste in acest caz termenul de TON pentru a exprima treapta mai inchisa sau mai deschisa a unei culori. De retinut faptul ca amestecand galben cu negru se obtine verde.

CULOAREA proprietati, contraste, amestecuri, semnificatii Ochiul omului recepteaza diferite lungimi de unda - lumina, obiectivand ceea ce oricare din noi s-a obisnuit a numi culoare. Dar mai intai acest organ de simt se orienteaza dupa intensitatea luminii si apoi dupa culoare. Formele (obiectele) le poate deosebi dupa cantitatea de lumina care o primesc pe suprafetele lor componente. Capacitatea ochiului de a deosebi gradul (treptele) de luminozitate este foarte mare. Pentru cuioare insa aceasta capacitate de delimitare este mai redusa, lipsa ei se poate compensa prin educatie treptata si mult exercitiu. Culoarea creeaza asupra oamenilor o serie de impresii care sunt conditionate de : cromatismul sau tenta culorilor, ce depinde de lungimea de unda a radiatiei de lumina; puritatea sau saturatia - raportul culorilor in functie de alb si negru si lungimile de unda percepute deodata (tonul culorii - calitatea cromatica);

 luminozitatea (stralucirea) - depinde de cantitatea de lumina reflectata, de amplitudinea undelor Culorile se pot imparti in culori spectrale sau lumina si culori pigmenti (substante colorate rezultate din oxizi, pamantul sau substante vegetale). Culorile spectrale (lumina) rezulta din trecerea luminii albe pnntr-o prisma, rezultand fenomenul de dispersie, despartirea celor 7 lungimi de unda ce definesc 7 culori ~ violet, albastru, verde, galben, portocaliu, rosu, purpuriu-indigo. Acest fel de dispersie a culorilor poarta si denumirea de paleta soarelui. Copiilor Ii se poate sugera ca exemplu curcubeul. Faptul ca cele doua culori extreme (violet si purpuriu-indigo) sunt culori inchise, avand ceva comun, sugereaza asezarea in cerc a culorilor pigmenti. Acest cerc al culorilor (exemplu : cercul cromatic al lui Johannes Itten (fig.1), al lui Otto Runge (fig.2) si al lui Paul Klee (fig.3) ofera mari posibilitati de a demontra legile culorilor ajutand la intelegerea folosirii acestuia in mod creator in functie de temperamentul si emotiile fiecaruia. Fig.1

Clasificarea culorilor Pentru a intelege mai bine proprietatile si legile culorilor, invatatorul trebuie sa cunoasca cateva notiuni de baza legate de impartirea culorilor in functie de importanta lor si de expresivitatile psiho - fiziologice ce le includ. Astfel se poate vorbi de : a) Culori primare (principale, fundamentale sau de baza): rosu, galben si albastru (R,G,A). b) Culori secundare (compuse sau iiniare de gradul 1), rezultate din amestecul fizic a doua culori primare : rosu + galben = portocaliu (P); galben + albastru = verde (V); rosu + albastru = violet (Vlt). c) Culori compuse (tertiare, de gradul J!), rezultand din amestecul ilzic a unei culori secundare cu o anumita cantitate de culoare primara vecina : rosu -f portocaliu = portocaliu roscat (P.r.) ; portocaliu !galben = portocaliu gaibuj (P.g.) ; galben + verde = verde galbui (V.g.); verde + albastru = verde albastrui (V.a.) : albastru + violet = violet albastrui (Vlt.a.) si violet + rosu -violet roscat (VH.r.) d) Culori compuse ternare rezultate din amestecul fizic al culorilor secundare (liniare de gradul i) luate cate doua : P + Vlt = maro ; Vil -! V = gri albastrui incbis ; V + P = ocru inchis. Apare in cercul cromatic al lui Philip Otto Runge, Fiecare grupa de culori prezinta intensitati diferite de stralucire si aceasta depinde de gradul lor de puritate. Cu cat in amestec intra mai multe culori cu atat scade gradul lor de stralucire. Acest efect al intensitatilor diferite de stralucire este sugestiv reprezentat de Paul Kfee in .cercul sau cromatic prin intinderea in suprafata a spatiului acordat celor Irei grupe de culori . Culorile mai pot fi clasificate si in functie de efecte psiho - fizice cele dau. Avem astfel : - culori calde - ce provoaca senzatia de caldura, culorile focului (rosu, rosu purpuriu, portocaliu, galben si derivatele lor); - culori reci provoaca senzatia de rece, racoare (verde, albastru, indigo, violet si amestecul lor);

- culori luminoase - culoriie asezate in jurul galbenului, aceasta fiind cea mai luminoasa culoare ; sugereaza increderea, optimismul ; - culori intunecoase (grave) - asezate in jurul violetului, transmit stare de tristete, nesiguranta ; - culori apropiate si culori departate - luminozitatea sau lipsa acesteia au relatie fireasca cu iluzia de apropiere, departare, inaltime sau adancime. Astfel, un tavan intunecat da o senzatie de apasare, in timp ce unul luminos pare indepartat.