Protocol diplomatic

Protocolul
se referă la totalitatea formelor și a practicilor de ceremonial stabilite
în materie de etichetă, onoare, prioritate şi precădere care se aplică la
festivități oficiale în relaţiile diplomatice.
Etimologia cuvântului protocol provine din două cuvinte din greaca
veche:“prôtos” care înseamnă primul şi “kollào” adică ceea ce este lipit
mai întâi. Termenul se referea iniţial la prima foaie lipită pe un sul de
papirus, pe care erau scrise datele asupra originii sale
 Protocolul

În diplomaţie protocolul asigură normele de comportament,

comun acceptate pentru buna desfăşurare a relaţiilor
interstatale.
Necesitatea protocolului diplomatic rezidă în faptul că acesta
contribuie la sistematizarea şi stabilizarea comunicării şi
negocierii dintre state.
 Protocolul

Fiecare ţară dispune de un cod propriu de practici protocolare

precise, a căror respectare se impune în mod strict.

MAE: GHID DE PROTOCOL pentru misiunile diplomatice, oficiile

consulare şi reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în
România
 Sosirea la post şi plecarea definitivă a şefilor
misiunilor diplomatice acreditaţi în România
Misiunea diplomatică va comunica Ministerului Afacerilor Externe
– Direcţia Protocol, în timp util, data sosirii/plecării a şefului de
misiune, cursa, punctul de intrare/ieşire de pe teritoriul
României.
La sosirea la post şi la plecarea definitivă din România, şefii
de misiune sunt salutaţi, la Aeroportul Internaţional „Henri
Coandă” – Salonul Oficial Corp C sau la Gara de Nord -
Bucureşti, în numele ministrului afacerilor externe, de
directorul Direcţiei Protocol sau de adjunctul acestuia.

Sursa: GHID DE PROTOCOL pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare şi

reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în România
Depunerea scrisorilor de acreditare (I)

După sosirea la post a şefului de misiune, Direcţia Protocol va face

demersurile necesare primirii acestuia la conducerea Ministerului Afacerilor
Externe în vederea depunerii copiilor scrisorilor de acreditare şi de
rechemare a predecesorului.
După depunerea copiilor scrisorilor de acreditare, şeful de misiune îşi poate
exercita funcţia doar la nivelul Ministerului Afacerilor Externe şi al corpului
diplomatic acreditat la Bucureşti. Se face menţiunea că, până la momentul
depunerii scrisorilor de acreditare, şeful de misiune nu poate contacta
celelalte autorităţi ale statului român şi nu poate arbora fanionul ţării sale
pe autovehiculul de reprezentare.
Sursa: GHID DE PROTOCOL pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare şi
reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în România
Depunerea scrisorilor de acreditare (II)

Direcţia Protocol va informa, în timp util, şeful de misiune în legătură cu

data şi ora la care este programată ceremonia prezentării Preşedintelui
României a scrisorilor de acreditare şi de rechemare a predecesorului.
Şeful de misiune este preluat de la reşedinţă sau de la sediul misiunii
diplomatice de un reprezentant al Direcţiei Protocol şi de un aghiotant al
Serviciului de Protecţie şi Pază. Deplasarea la Palatul Cotroceni a şefului
de misiune se realizează cu o limuzină oficială asistată de un echipaj al
Poliţiei rutiere.

Sursa: GHID DE PROTOCOL pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare şi

reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în România
Depunerea scrisorilor de acreditare (III)

La sosirea la Palatul Cotroceni, şeful de misiune este salutat de şeful

Protocolului Administraţiei Prezidenţiale şi condus într-un salon de
aşteptare.
Nu se rostesc discursuri şi nu se efectuează schimb de cadouri.
Ţinuta: costum de culoare închisă, costum naţional sau uniformă.

Sursa: GHID DE PROTOCOL pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare şi

reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în România
 Vizite protocolare

După depunerea scrisorilor de acreditare, şeful de misiune poate

solicita primirea sa în vizite protocolare la preşedinţii celor două
Camere ale Parlamentului României, Primul-ministru al
României, la conducerile celorlalte autorităţi centrale şi locale ale
statului român.
Demersul se face direct de către respectiva misiune diplomatică.

Sursa: GHID DE PROTOCOL pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare şi

reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în România
 Vizite de rămas bun

Cu prilejul încheierii misiunii în România, şeful misiunii diplomatice poate

solicita Ministerului Afacerilor Externe – Direcţia Protocol să întreprindă
demersurile necesare primirii la Preşedintele României, Primul-
ministru al României şi la conducerea Ministerului Afacerilor Externe
în vizită de rămas bun.

Sursa: GHID DE PROTOCOL pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare şi

reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în România
PROTOCOL ŞI ETICHETĂ DIPLOMATICE
Ioan Vârsta, Editura C.H. Beck, București, 2011
Protocol şi etichetă în comunicare
şi la evenimentele sociale
 Recepţia

Se organizează de către autorităţile unui stat sau de către ambasade,

cu ocazia zilelor naţionale, a vizitelor unor personalităţi importante, a
altor evenimente cu caracter naţional şi internaţional, sau de către
companii, organisme social-culturale ori persoane private, cu prilejul
inaugurării unor obiective de interes deosebit, al semnării unor contracte
importante, al unor vernisaje, aniversări etc.
ETIMOLOGIE : cuvântul francez recevoir (a primi), presupune o reuniune
cu caracter festiv, care se desfăşoară după un anumit ceremonial.
 Recepţia diplomatică

o formă de contacte şi de dezvoltare a relaţiilor între membrii corpului diplomatic dintr-o

capitală şi între aceştia şi autorităţile, cercurile politice, economice şi culturale ale statului
de reşedinţă.
De regulă, recepţiile au loc în a doua parte a zilei, cu începere de la orele 18:00 sau 19:00.
În unele cazuri, durata recepţiei este indicată în textul invitaţiei, pe care se menţionează că
acţiunea se va desfăşura între orele 18:00–20:00 sau 19:00–20:30 (un obicei practicat
curent în SUA, dar rar întâlnit în Europa)
În alte cazuri se precizează doar ora începerii, rămânând ca încheierea manifestării să
se facă odată cu plecarea ultimului invitat, contându-se pe faptul că invitaţii nu vor abuza
de ospitalitate şi se vor retrage, după un timp rezonabil, care se aproximează, în cazul
unor astfel de acţiuni protocolare, la aproximativ două ore.
 Cocktailul

este manifestarea protocolară cu acelaşi nume cu denumirea anglo-americană a

amestecului de băuturi care conţin alcool şi cărora li se adaugă sau nu, după gust, sirop,
suc de fructe, sifon, coincidenţa de nume explicându-se prin faptul că, la origine, era o
reuniune la care se consumau respectivele amestecuri de băuturi.
În prezent, prin cocktail se înţelege o întâlnire cu un formalism mai redus decât cel al
unei recepţii, care poate avea loc atât în jurul amiezii, cât şi după amiază sau la începutul
serii.
Ocaziile cu care se organizează cocktailurile şi durata de desfăşurare a acestora sunt
aceleaşi ca şi în cazul recepţiilor.
 Dejunul şi dineul

Dejunul – masa de prânz şi dineul – masa de seară sunt alte genuri de reuniuni
protocolare folosite în activităţi de relaţii oficiale, de afaceri sau private.
Invitaţia la astfel de reuniuni este considerată expresie a unei atenţii deosebite din partea
gazdei, faţă de cel căruia îi este adresată, precum şi a dorinţei de a întreţine şi dezvolta
raporturi apropiate cu invitatul. Răspunsul favorabil dat unei invitaţii reprezintă o dovadă a
disponibilităţii pentru relaţii cu respectiva gazdă.
Dintre aceste două acţiuni protocolare, dineul este cel care are un
caracter mai solemn, semnificând un grad superior de manifestare
a consideraţiei faţă de cei invitaţi.
 Evenimente sociale: invitația

Textul invitaţiei trebuie să cuprindă următoarele informaţii:

Cine invită
Conform cărei formule de curtoazie
Cine este invitat
În ce scop
Când are loc evenimentul
În ce loc
Cum putem răspunde
Care este ţinuta vestimentară
Cum se ajunge acolo
 Evenimente sociale: tratarea invitatilor
Ordinea protocolară – precăderea
A acorda fiecăruia un loc corespunzător, conform precăderii la care are dreptul şi rangului
pe care îl are reprezintă una din cele mai importante probleme care trebuie avută în
vedere, în materie de protocol.
Instrumentele utilizate pentru a stabili precăderea şi rangul provin din diferite surse:
listele de ordine protocolară oficiale stabilite de state şi de marile instituţii,
regulile diplomatice, adaptate de-a lungul timpului în relaţiile internaţionale,
semnele de deferenţă practiate într-o societate faţă anumiţi membri ai săi,
curtoazia reciproc manifestată între indivizi sau grupuri de indivizi.
Este important să se ţină cont şi de cerinţele specifice alte fiecărei situaţii şi care decurg
din motivele pentru care se desfăşoară evenimentul respectiv.
 Precăderea nu se deleagă

Prin acest principiu se înţelege că o persoană care reprezintă o alta nu se poate

aştepta să fie tratată la fel.
Pentru ca onorurile să fie aceleaşi, trebuie ca persoana înlocuitoare să fie de acelaşi
nivel, cum ar fi un ministru reprezentat de un alt ministru.
Un secretar de stat care înlocuieşte un ministru nu va fi obligatoriu invitat să ia cuvântul,
nici să ia loc la prezidiu. Dacă va ţine o alocuţiune sau dacă este invitat să ia loc printre
invitaţii de onoare, va ocupa un loc care corespunde precăderii lui, nu a persoanei pe
care o reprezintă.
Un membru al familiei regale, care face o depalsare în numele coroanei, sau soţia şefului
statului aflată în vizită din motive oficiale vor avea dreptul la atenţii deosebite, în funcţie de
importanţa vizitei lor.
 Vârsta şi vechimea

două calităţi similare care stabilesc o anumită precădere.

Prima cere ca oamenii mai în vârstă să îi preceadă pe cei mai tineri – o formă de repect
universal acceptată.
Regula referitoare la vechime se referă la doi titulari ai aceleiaşi funcţii, cel care deţine
funcţia de mai mult timp având prioritate. În cazul în care amândoi deţin funcţia de la
acelaşi moment (ex. învestirea unui nou cabinet), prioritate are cel mai în vârstă.
Fostul titular al unei funcţii va fi plasat după cel care este în funcţie, iar titularul onorific va
fi, de asemenea, plasat după cel care ocupă funcţia.
 Invitaţii străini

Precăderea în cadrul unei delegaţii străine este dată de regulile din

ţara respectivă, nu de regulile locale. Dacă această ordine nu ne este
cunoscută, este indicat să întrebăm la ambasada ţării respective.
Un alt principiu spune că invitaţii străini trec înaintea celor locali sau,
cel puţin, li se atribuie un loc privilegiat în cazul unei ceremonii.
SUA nu respectă această regulă, iar acest fapt ţine de regulile locale.
 Ordinea locurilor: dreapta înainte de stânga

Conform tradiţiei occidentale, locul cel mai important după locul din centru, ocupat de
gazdă sau de invitatul de onoare, este loc.ul din dreapta faţă de acest centru.
 Reguli privind amplasarea în maşină

În situaţia în care deplasarea se face cu maşina, există o serie de reguli de etichetă care trebuie
respectate:
Într-o maşină oficială sau într-un taxi, locul de onoare este în spate, pe diagonală cu şoferul.
Următoarele locuri ca importanţă sunt cel din spatele şoferului şi apoi cel de lângă şofer..
O persoană aflată singură într-un taxi, se va aşeza pe bancheta din spate, pe diagonală cu şoferul.
De altfel, în unele state ale lumii nici nu este permisă aşezarea în faţă, lângă şofer.
În cazul în care două femei şi un bărbat sau două femei şi doi bărbaţi merg împreună cu maşina,
locul femeilor este pe bancheta din spate, cea mai în vârstă stând pe diagonală cu şoferul
Dacă doi bărbaţi însoţesc o femeie, cel mai în vârstă sau superior în grad va sta pe bancheta din spate, în
spatele şoferului, iar al doilea bărbat în faţă.
 Reguli privind amplasarea în maşină

Într-o maşină particulară, condusă de însuşi proprietarul autovehiculului, locul de onoare

va fi lângă acesta, după care, în ordinea importanţei, urmează locurile de pe
bancheta din spate, primul fiind cel de pe diagonală cu şoferul, apoi cel din spatele
şoferului.
Eticheta cere ca proprietarul să fie ultimul care se urcă în maşină, întrucât el este cel care
trebuie să-şi ajute invitaţii, la nevoie, să ia loc în autoturism şi să verifice dacă portierele
maşinii sunt bine închise.
Soferul coboară primul şi îi ajută pe invitaţi să iasă din autovehicul.
În situaţia în care la volan este o femeie, iar între invitaţi se află şi bărbaţi, misiunea de
a verifica portierele la plecare şi a le deschide la sosirea la destinaţie revine unuia
dintre bărbaţi, respectiv celui mai tânăr sau mai mic în funcţie.
Reguli privind urcarea pe puntea unui vas sau a
unui avion
În ceea ce priveşte deplasarea sau participarea la un eveniment
care are loc pe puntea unui vapor, persoana cea mai înaltă în
rang este cea care calcă prima pe punte şi prima care
părăseşte puntea, indiferent de pavilionul arborat.
 Reguli privind urcarea în avion

La ceremoniile de pe aeroport, oficialităţile sunt cele care se îmbarcă

ultimele şi debarcă primele.
Raţiunea acestei ordini protocolare este aceea de a nu aştepta după
celelalte persoane care îl însoţesc în călătorie până îşi plasează
bagajele de mână şi îşi ocupă locul, dat fiind spaţiul relativ restrâns.