Nume și prenume Dăculesei Ana (căs.

Dura)
Facultatea Litere

Portofoliu

I. Consilierea ca relație și proces – modelul umanist al schimbării și

dezvoltării (explicații)
1. În ce condiții relația de consiliere asigură un cadru favorabil pentru producerea schimbării
celui consiliat? (0,5p)
Relația de consiliere trebuie să fie autentică, sinceră, consilierul trebuie să fie capabil să
înțeleagă situația relatată de client fără a permite să fie influențat de problemele emoționale
personale. Pentru ca schimbarea să se producă, clientul trebuie să își dorească schimbarea, să
colaboreze, iar pentru aceasta e important ca el să simtă că este acceptat și înțeles, că poate avea
încrederea să se deschidă în fața consilierului fără a fi criticat .

2. Identificați 2 atitudini și/sau comportamente ale unei persoane care denotă acceptarea
necondiționată a celuilalt. (0.5 p)
- Acceptarea celuilalt cu gândurile, emoțiile și atitudinile sale fără a-l judeca
- Empatia/ înțelegere

3. De ce se produce schimbarea într-o relație de acceptare necondiționată? (0,5)

Pentru că clientul are șansa ca, în timp ce își povestește problemele cu care se confruntă, să se
asculte pe sine, să se accepte, putând să își dea seama care este sursa problemelor și care sunt
posibilitățile de schimbare. Toate acestea sunt posibile dacă, în primul rând, nu se simte judecat și
dobândește încrederea, curajul și confortul pentru a se deschide în fața consilierului.

4. Explicați de ce suntem mai eficienți dacă ne acceptăm pe noi înșine așa cum suntem decât
dacă încercăm să ne purtăm ca și când am fi altcineva (adică avem măști și nu suntem
autentici). (0,5)
Suntem mai eficienți pentru că avem capacitatea să de deschidem către ceilalți și să înțelegem
problema în ansamblul ei, putând analiza complexitatea trăirilor clientului. Conștientizarea realității
externe și interne duce la o mai bună și rapidă descoperire a resurselor personale și la
conștientizarea responsabilității proprii în procesul dezvoltării personale și al schimbării.

5. Descrieți succint profilul unei persoane care are un nivel satisfăcător al stării subiective de
bine. (0,5 p)
Persoana are o stimă de sine autentică, se simte sigură în ceea ce face și conștientizează valoarea
propriei persoane; ea se simte independentă, autonomă în luarea deciziilor, putând să reziste la
presiunile din exterior; nu se lasă influențată de părerea altora despre propria persoană și are
standarde personale ridicate. Este o persoană puternică, care dă dovadă de auto-control, putându-se
stăpâni în situațiile dificile. Relațiile pozitive cu ceilalți, deschiderea, încrederea în oameni
reprezintă o altă caracteristică a unei persoane care are o stare de bine subiectivă. Scopul bine precis
în viață contribuie la o mai bună dezvoltare personală prin abilități și cunoștințe personale, sociale,
practice. Este o persoană deschisă la nou, eficientă, conțtientă de valoarea propriei persoane.
 6. Enumerați 4 abilități/competențe necesare în ascultarea eficientă a celuilalt și explicați pe
scurt ce semnifică (0,5 p).
*capacitatea de a asculta (de a se concentra pentru a-l putea urmări) Sunt importante
următoarele aspecte: contactul vizual, limbajul corporal care trebuie să transmită interesul
față de problemă, tonalitatea vocii/ stilul de vorbire care trebuie să fi natural, și
neîntreruperea clientului/ atenția
*consilierul trebuie să încurajeze clientul să vorbească prin adresarea de întrebări= deschise
sau închise, prin refolosirea unor termeni cheie, intervenții scurte, așadar încurajări verbale,
dar și non-verbale- menținerea contactului vizual adecvat, postura corpului de ascultare.
*consilierul trebuie să fie capabil să reflecte înțelesurile conținuturilor prin parafrazare;
repetând anumite cuvinte sau structuri pe care le spune clientul, consilierul îl va ajuta să
conștientizeze probleme și eventual să găsească soluții.
*ascultarea eficientă îl ajută pe client să își ordoneze gândurile, de accea consilierul trebuie
să dețină această capacitate de a structura și ordona gândurile clientului, putând astfel să-i
ofere o altă perspectivă asupra lucrurilor.

II. Consilierea în școală – exemple și aplicații

7. Cum poate contribui disciplina pe care o predați sau pe care o veți preda la dezvoltarea
personală şi socială a elevilor/studenților? (0,5).

Predau limba germană- în general este considerată o limbă grea de studiu, de aceea cred că însușirea
unor cunoștințe de limbă germană poate avea drept efect asupra copiilor creșterea stimei de sine,
încrederea în sine, căci vor avea sentimentul că învață ceva deosebit față de ceilalți. Pentru copii
există tabere care se desfășoară doar în germană, astfel încât aceștia au posibilitatea să intre în
contact cu vorbitori nativi. Din punct de vedere profesional, este o limbă străină cerută pe piața
muncii tot mai mult și remunerată mai bine față de engleză sau franceză. Interesul tinerilor a crescut
substanțial: în 2007 când am intrat la licență am fost 26 de studenți înscriși în an (specializarea
limba si literatură + limbi moderne aplicate, iar în ultimii ani sunt peste 100 de studenți doar la
specializarea limbă și literatură). Posibilitățile în carieră sunt diverse, iar stagiile de pregătire în
străinătate reprezintă o posibilitate de a evolua și de a se dezvolta pe toate planurile.

8. Identificaţi o problemă a unui elev/student care necesită, în opinia dvs., consiliere

individuală. Argumentaţi necesitatea consilierii în problema exemplificată şi prezentaţi 4
beneficii pe care le-ar aduce elevului/studentului. (1 p)
Un elev cu stimă scăzută de sine care nu reușește să se integreze în grup. Consilierea l-ar ajuta pe
copil să: *conștientize situațiile în care se simte incomfortabil în preajma celorlalți copii, ajutându-l
să descopere cauzele care determină aceste sentimente.
*își descopere fricile care nu îi permit să aibă o atitudine naturală, astfel încât să fie
acceptat.
*să identifice comportamentele negative din jurul lui și să găsească maniera de a le ignora
pentru a nu se mai teme de eventualele critici sau remarci răutăcioase la adresa lui
*să descopere binele și frumosul din el și să găsească calea de a le scoate la lumină.
*să găsească soluții, să primească alte puncte de vedere care să îi schimbe optica asupra
întregii situații.
 9. Identificați un tip de problemă a elevilor/studenților care poate fi abordată în cadrul
consilierii de grup. Explicați mecanismele prin care grupul poate sprijini dezvoltarea,
schimbarea sau chiar vindecarea. Specificaţi care sunt avantajele participării la un astfel de
grup. (1)
Un tip de problemă abordabilă în cadrul consilierii de grup poate fi reprezentată de episoade de
violență/furie greu de controlat. Grupul poate ajuta în conturarea unui climat de sprijin și
solidaritate, împărtășind situații similare, probleme cu care se confruntă fiecare, demonstrându-și
reciproc că nu sunt singuri în situația de a face față acestor probleme și au lângă ei oameni care îi
înțeleg, că nu sunt singurii care se confruntă cu acest tip de probleme- ceea ce duce la înlăturarea
sentimentului de excluziune. Între membrii grupului se dezvoltă un sentiment de unitate,
apartenență, sprijin reciproc, încredere. Chiar dacă e vorba de un grup de consiliere, clienții au
sentimentul că aparțin unui grup, se simt acceptați fără să fie judecați. În ședințele de grup, ei au
posibilitatea de a se exprima deschis, eliberându-se de emoțiile negative, de prejudecăți si
comportamente dăunătoare.

III. Dezvoltare personală – studiu de caz

10. Citiţi cu atenţie textul de mai jos, care redă dezvăluirea unei persoane.
„Cred că nu pot să-mi găsesc pe cineva pentru căsătorie, deoarece sunt foarte suspicioasă. Nu
cred că cineva ar putea să mă iubească cu adevărat pentru că nu mi se pare că am de ce să fiu
iubită. Imediat ce cunosc pe cineva, încep să mă întreb cu privire la intenţiile sale. Îmi trece
prin minte că poate să se căsătorească cu mine din milă, sau pentru apartamentul meu sau
pentru că nu are altceva mai bun de făcut….”
Cerințe: Cu ce problemă se confruntă persoana? Identificați patru posibile cauze ale acestei
probleme. Propuneți două metode / modalități de ameliorare a problemei. (1 p)
Persoana are o stimă foarte scăzută de sine, preocupată să îndeplinească normele sociale și să
găsească o persoană care să o facă fericită, căci ea nu găsește resursele în propria persoană pentru a
fi fericită. În primul rând, ea consideră că fericirea vine din exterior și că reprezintă datoria unei alte
persoane față de noi, și nu datoria noastră personală. Stima scăzută de sine determină sentimentul
nimicniciei și devalorizarea propriei persoane. Această obsesie a ideii de căsătorie poate fi
deteminată și de o experiență negativă din trecut care a afectat imaginea ei despre propria persoană.
Modalități de ameliorare- persoana trebuie să înțeleagă ca nimeni nu este responsabil pentru
fericirea sau nefericirea ei. Sunt stări care pornesc din interiorul ei și nu ar trebui determinate de
exterior. Ar trebui să întreprindă acțiuni care să îi crească respectul de sine- sport pentru a fi într-o
formă fizică mai bună, plimbări cu prietenii, conversații fără să se plângă de prezent sau trecut, ci
mai degrabă încercând să savureze clipa; să accepte ideea că ea este valoroasă așa cum este și că are
și calități care doar așteaptă să fie valorificate.

IV. Managementul stresului – aplicație

11. Propuneți două modalități de management al stresului și explicați cum acționează acestea.
(1p)

*gestionarea corectă a timpului, acordând prioritate sarcinilor care se îndeplinesc mai greu sau
alegând să lucrăm la ele în momentele zilei în care suntem mai odihniți și mai creativi
*analizarea priorităților- dacă avem de dus la îndeplinire un volum mare de muncă, e recomandat să
renunțăm pentru o perioadă la alte activități neimportante
*crearea unui echilibru între responsabilitățile profesionale și cele familiare/ muncă și relaxare
*gîndire pozitivă, odihnă, recreere, activități în aer liber

V. Exercițiu de structurare a procesului de consiliere în vederea rezolvării de

probleme
12. Citiţi cu atenţie situaţia problematică prezentată mai jos!
Elena este elevă în clasa a XI a la un liceu cu profil teoretic. Până anul trecut a fost printre
elevii buni din clasă şi a avut un comportament responsabil faţă de şcoală şi familie. Este talentată
la literatură şi a participat de mai multe ori la olimpiadă, obţinând rezultate bune. Însă, din acest
an şcolar şi-a schimbat total comportamentul: are note proaste şi absenţe la mai multe discipline.
Şi în vestimentaţie s-a produs o schimbare pe care cei mai mulţi profesori au remarcat-o, deoarece
Elena, care se îmbrăca până acum decent, a devenit dintr-o dată excentrică şi provocatoare.
Îngrijorată, diriginta a chemat părinţii la şcoală. Anunţul dirigintei declanşează cearta şi acasă,
iar părinţii rămân uimiţi de reproşurile la care nu se aşteptau din partea fiicei lor: „Nu m-aţi
educat cum trebuie, mi-aţi creat tot felul de inhibiţii şi asta mă face să mă simt stupidă în faţa
colegilor, care sunt mult mai relaxaţi şi mai siguri pe ei. Ştiu să se distreze şi sunt capabili să îşi ia
viaţa în propriile mâni.” Mama încearcă să afle mai multe despre ce s-a întâmplat, dar Elena nu
vrea să mai discute. Totdeauna a crezut că fiica lor este mulţumită de modul în care s-au comportat
ei ca părinţi, mai ales că s-au străduit să îi ofere ceea ce îi trebuie. Până acum nu au mai avut
deloc conflicte şi, de aceea, mirarea le este şi mai mare. Află de la o colegă a fiicei sale că aceasta
s-a certat în vacanţa de vară cu prietenul ei, coleg de liceu mai mare cu un an decât ea. Băiatul era
nemulţumit că Elena nu mergea la toate distracţiile pe care ei le organizau până noaptea târziu şi
că era prea sobră pentru anturajul lor.

Rezolvare:
Încercarea de a discuta cu eleva ar trebui să creeze în primul rând o atmosferă de încredere pentru
ca fata să aibă curajul să vorbească deschis despre temerile și problemele pe care le întâmpină.
Dirigentele îi poate povesti situații asemănătoare, poate chiar probleme personale cu care s-a
confruntat în adolescență, frământări și frici- menționând și modul cum au fost depășite. Consilierul
încearcă să înțeleagă schimbarea de atitudine, punând întrebări despre cum au făcut-o să se simtă
comentariile răutăcioase ale colegilor sau despărțirea de prietenul ei, despre cum se raportează ea la
ceilalți , despre ce își dorește în viață, despre cum se gândește că își poate îndeplini obiectivele/
visele, despre lucrurile importante pentru ea.
Este important ca Elena să înțeleagă ce a fost greșit în atitudinea ei și modul în care poate obține pe
alte căi ceea ce își dorește. Ea poate fi întrebată dacă îi place imaginea și atitudinea adoptată și dacă
crede că e singura manieră prin care se poate bucura de aprecierea colegilor. Nevoia de
recunoaștere, de acceptare în grup a cauzat aceste schimbări în comportamentul fetei. O soluție
poate fi schimbarea anturajului cu un grup de persoane cu interese asemănătoare Elenei. Ea ar putea
să își canalizeze energia pe lucrurile și activitățile care îi aduc bucurie, fiind astfel fericită cu
propriile realizări, pentru a nu mai căuta validarea celor din jur.