Versavia Curelaru

Sumar

1. Stima de sine și mecanismele de apărare

2. Autocontrolul (self-control)

3. Autoeficacitatea (self-efficacy)

4. Automotivarea

5. Exprimarea emoțională

6. Autoreglarea emoțională

Versavia Curelaru
 1. Sinele și mecanismele de apărare
 „Noi nu vedem lucrurile aşa cum sunt, ci le
vedem aşa cum suntem.”
(Talmudul)

 „Oamenii se disting prin ceea ce arată şi se

aseamănă prin ceea ce ascund.”
(Paul Valéry)

 „Am câştiga mai mult dacă ne-am lăsa

văzuţi aşa cum suntem, decât încercând să
părem ceea ce nu suntem.”
(La Rochefoucauld)
Versavia Curelaru
 Ce este sinele? (imaginea de sine)
 James (1980): suma a tot ceea ce persoana poate
numi al său, corpul şi capacităţile sale psihice,
posesiile sale, emoțiile sale, rolurile pe care le
joacă, statutele pe care le deține etc.

 Rogers: structură organizată de percepţii de sine

accesibile conştiinţei.

 Imaginea de sine = modul în care o persoană își

percepe propriile caracteristici fizice, cognitive,
emoționale, sociale, spirituale
Versavia Curelaru
Concepţiile noastre cu privire la sine sunt evaluări cognitive
exprimate în:
Descrieri
Expectanţe
Prescripţii
Evaluările cognitive sunt integrate în diverse dimensiuni
sau caracteristici
Integrarea evaluărilor cognitive se realizează având în
vedere următoarele motive ale sinelui:
Autoverificarea
Consistenţa sinelui
Complexitatea sinelui
Autoglorificarea

Atributele pot fi consistente sau inconsistente în funcţie de

gradul de confirmare de către sine sau ceilalţi

Schema modelului teoretic al conceptului de sine –Hattie, 1992, p. 37

Versavia Curelaru
Modelul abc al conceptului de sine
affect-behavior-cognition

Versavia Curelaru
 Sinele actual

Sinele ideal

Sinele viitor

Versavia Curelaru
 Componentele sinelui actual
 Sinele fizic (imaginea corporală, identitatea de gen etc.)

 Sinele cognitiv (identitatea intelectuală)

 Sinele emoțional (modul în care își percepe emoțiile,

capacitatea de reglare emoțională)

 Sinele social (modul în care persoană crede că o văd

ceilalți)

 Sinele spiritual (percepția cu privire la valorile sale)

Versavia Curelaru
 Sinele ideal – reprezentările persoanei cu privire
la ceea ce și-ar dori să fie, dar este conștientă că nu
dispune în prezent de resursele necesare
Nivelul de aspirație

 Sinele viitor – o proiecție a proprie persoane în

viitor bazată pe resursele prezente
Nivelul de expectanță

Versavia Curelaru
 Discrepanța dintre
sinele ideal și cel real
este în strânsă legătură
cu nivelul stimei de sine

 Discrepanța mare produce

nemulțumire față de sine.

 Discrepanța mică produce

mulțumire și acceptare.

Versavia Curelaru
 Stima de sine
 Sentimentul propriei valori =
 stima de sine (concept psihologic intrat în limbajul
comun)
 cunoaşterea şi acceptarea propriei persoane

Stima de sine = succese/pretenţii sau

aspiraţii

 Care este valoarea mea? (în ochii mei, în ochii celor

apropiaţi mie, în ochii celor care mă cunosc?)

Versavia Curelaru
 CINE SUNT?
CE VALOARE
Ce calităţi şi
AM?
defecte am? CE POT?
Merit oare Care sunt reuşitele
simpatia şi eşecurile mele? Merit să fiu
celorlalţi? iubit şi apreciat
de ceilalţi?

Viaţa mea este stima de sine Viaţa mea este

cea pe care ar cea pe care
trebui să o am mi-o doresc?

Există o Acţiunile mele

corespondenţă Sunt aspiraţiile mele în sunt în acord cu
între ceea ce raport cu posibilităţile de opiniile sau
sunt şi ceea ce care dispun? Sunt prea credinţele mele?
aş vrea să fiu? jos? Sunt prea sus?
Versavia Curelaru
 De ce este bine să cunoaştem mecanismele
stimei de sine?

 Pentru a depista eventualele distorsiuni pe care

acestea le produc în gândirea noastră.

 Pentru a depista efectele lor asupra procesului de

luarea a deciziilor (amânare/prudenţă/grabă).

 Pentru a depista efectele lor asupra motivaţiei şi

acţiunilor noastre (lipsă motivaţie / inactivitate /
ineficienţă etc.)

 Pentru a înţelege efectele lor asupra relaţiilor cu

ceilalţi (izolare/evitare/agresivitate/gelozie/invidie
etc.)
Versavia Curelaru
 Temă de reflecţie:

 Gândiţi-vă la ceva ce consideraţi că nu

merge bine în viaţa voastră sau a altcuiva şi
încercaţi să explicaţi de ce.

 De exemplu:
 Sunt un student care amân realizarea temelor
până ce ajung în criză de timp.
 Mă supăr foarte tare când sunt criticat.
 Am tendința să dau vina pe altcineva pentru
problemele mele.
 Mă descurajez repede atunci când am un eșec.
Versavia Curelaru
 Caz: o femeie de 31 ani
(Cristophe André, 2010)

 „Cred că nu pot să-mi găsesc pe cineva pentru căsătorie,

deoarece sunt foarte suspicioasă. Nu cred că cineva ar putea să
mă iubească cu adevărat pentru că nu mi se pare că am de ce să
fiu iubită (nici mie nu-mi place de mine). Imediat ce cunosc pe
cineva, încep să mă întreb cu privire la intenţiile sale. Îmi trece
prin minte că poate să se căsătorească cu mine din milă sau
pentru apartamentul meu sau pentru că nu are altceva mai bun
de făcut….”

 Temă: Cu ce problemă se confruntă persoana? Identificați patru

posibile cauze ale acestei probleme. Propuneți două metode /
modalități de ameliorare a problemei.

Versavia Curelaru
 Temă:

 Identificați atitudini și comportamente ale părinților

care contribuie la formare unei stime de sine pozitive a
copilului.

 Identificați atitudini și comportamente ale părinților

care pot conduce la formarea unei stime de sine
scăzute.

Versavia Curelaru
 Care sunt sursele stimei de sine?
 Stima de sine = sentimentul că eşti iubit +
sentimentul că eşti competent

 Iubirea primită de la cei din jur în perioada mică a

copilăriei (în principal, de la părinţi)

 Aşteptările pe care le au părinţii sau ceilalţi de la

copii lor (în concordanţă cu posibilităţile copilului)

 Învăţarea unor atitudini şi modele de acţiune: a

îndrăzni, a persevera, a accepta eşecurile, a te
bucura de reuşite.

Versavia Curelaru
Toţi oamenii au nevoie de stimă de sine?

 Toţi oamenii simt nevoia de a avea valoare,

dar nu toţi ştiu să se pună în valoare atunci
când este necesar.

 Toţi oamenii au valoare (cel puţin potenţial),

dar nu toţi sunt conştienţi de aceasta.

 Toţi oamenii au un potenţial, dar nu toţi luptă

pentru a-l dezvolta.

Versavia Curelaru
A avea o bună stimă de sine nu înseamnă a avea
sentimente de superioritate
(Aceasta este aroganţă.)

 Stimă de sine scăzută = devalorizarea propriei

persoane, sentimente de inferioritate

 Stimă de sine înaltă = valorizarea excesivă a sinelui,

sentimente de superioritate care necesită în
permanenţă validare

 Stima de sine autentică (naturală) = sentimentul

valorii personale nu este însoţit de sentimente de
superioritate, este stabil, neinfluenţat de dinamica
succeselor sau a eşecurilor

Versavia Curelaru
„Oh, I’m so good”

Versavia Curelaru
 Ce trebuie să urmărim atunci când analizăm
stima de sine (SE)?

 Nivelul SE – scăzut/ridicat Cum îl identificăm?

 Discursul persoanei cu privire la sine: Cum te prezinţi la

un interviu? Cum răspunzi la un compliment care ţi se
face? etc.

 Acţiunile persoanei: Ai iniţiativă? Când întâmpini dificultăţi,

perseverezi? Poţi refuza pe cineva fără să te simţi vinovat?
Dacă greşeşti ceva, te justifici?

 Aspiraţii: Ai scopuri? Cât de înalte sunt?

 Raportarea la ceilalţi: Cum te simţi, în general, în raport

cu ceilalţi? Cum te simţi când întâlneşti o persoană care
este mai competentă decât tine?
Versavia Curelaru
 Stabilitatea SE – stabilă/fluctuantă Cum o
identificăm?

 Cum reacţionăm afectiv la succes sau eşec? – Te simţi

valoros când ai un succes şi lipsit de valoare după un
eşec?

 Cum reacţionăm la aprecierile pozitive sau critică? –

Aprecierile celorlalţi te fac să te simţi valoros, iar criticile îţi
aduc îndoieli cu privire la valoarea ta?

 Eşti relativ constant în atitudini sau comportamente,

indiferent de situaţiile variate ale vieţii?

 Rămâi tu însuţi, indiferent de ce ţi se întâmplă?

Versavia Curelaru
 Armonia SE – diversitatea domeniilor de
competenţă sau valoare pe care se bazează stima de
sine. Cum o identificăm?

 Valorizezi mai multe domenii ale vieţii: profesie, familie,

relaţii cu prietenii, artă, participare în comunitate?
complexitatea sinelui

 Eşti capabil să te recuperezi într-un domeniu atunci când ai

eşuat în altul?

 Eşti capabil să găseşti valoare în lucrurile simple ale vieţii?

Versavia Curelaru
 Autonomia SE – de ce/cine depinde SE? Cum
o identificăm?

 Care sunt sursele care alimentează sentimentul

valorii tale personale?

 Înfăţişarea fizică, banii, statutul social etc.

 Dobândirea de valori şi competenţe, practicarea

virtuţilor (răbdarea, caritatea, înţelepciunea etc.)

Cum faci faţă presiunilor sociale, atunci când

valorile care ţi se impun le contrazic pe ale tale?

Versavia Curelaru
 Costul menţinerii SE – câtă energie consumi
ca să protejezi sau să promovezi o bună stimă
de sine?

 Nu fac efort prea mare. Totul decurge natural. Ţinta mea

principală este să mă dezvolt.

 Sunt preocupat destul de des să ascund unele lucruri despre

mine (sindromul impostorului)

 Sunt preocupat mereu să fac celorlalţi o bună impresie.

 După un eşec, lupt să mă conving pe mine însumi că nu e o

tragedie (mecanisme de apărare).

 După ce iau cuvântul în public mă gândesc mereu la ce am

spus şi la cum a reacţionat publicul.

Versavia Curelaru
 Importanţa problemelor legate de SE în viaţa
persoanei

 Cât de important este să am o stimă de sine

înaltă?

 Rănirea amorului-propriu îmi afectează

gândurile, acţiunile, relaţiile cu ceilalţi?

Versavia Curelaru
 Simptome ale suferinţei SE
 Obsesie faţă de propria persoană – reflecţie exagerată sau în
situaţii neadecvate cu privire la sine

 Tensiune interioară, produsă de nesiguranţă în relaţiile

sociale

 Sentimentul că eşti mereu evaluat de ceilalţi

 Sentimentul că nu ești iubit de ceilalți

 Sentimentul de singurătate – sentimentul că ești diferit de

ceilalţi, fragil şi neajutorat

Versavia Curelaru
 Opţiuni de viaţă contrare dorinţelor, intereselor noastre sau
binelui nostru şi al celorlalţi

 Dificultate în a cere ajutorul

 Negativism

 Teama sau refuzul de a repune în discuţie situaţii,

comportamente etc.

 Emoţii negative frecvente (ruşine, tristeţe, furie, îngrijorare,

invidie etc.)

Versavia Curelaru
 Evoluţia naturală a stimei de sine

 „Acţionând, greşim uneori. Nefăcând nimic, greşim

mereu.”
Romain Rolland
 A trăi înseamnă a acţiona, a te descoperi, a împărtăşi
cu ceilalţi, a-ţi asuma toate riscurile care decurg din
aceste întreprinderi.

 Evoluţia naturală a SE se leagă de nevoia persoanei

de dezvoltare şi nu de dorinţa sa de afirmare.

 Persoana trebuie să înveţe să se implice pentru a se

dezvolta şi, ca urmare a acestei implicări, va fi
validată valoarea sa.
Versavia Curelaru
 Principii pentru o evoluţie favorabilă a SE
reflecţia – acţiunea – repetiţia

 Înţelegerea mecanismelor SE este necesară, dar nu

suficientă. Trebuie să acţionăm/practicăm pentru a
ne schimba.

 Adesea trebuie schimbate lucruri mici (detalii), prin

exersare frecventă şi regulată.

 Nu trebuie să te descurajezi dacă lucrurile

recidivează.

 Nu trebuie să fii perfecţionist. Trebuie doar să faci în

aşa fel încât să ai un anumit nivel al calității vieţii.

Versavia Curelaru
 Cum îmi ameliorez SE?
 Crearea unui climat de toleranţă faţă de
dificultăţile proprii – acceptare de sine

 Acceptarea unui sine care are defecte

 Acceptarea unui sine care are nevoie de schimbare

 Acceptarea faptului că trebuie să depunem mereu

efort pentru a ne schimba

Versavia Curelaru
 Nu ne mai judecăm – atunci când ne judecăm nu mai
suntem capabili să ne înţelegem.

 Trebuie doar să ne analizăm comportamentele, atitudinile,

tendinţele.
 Autocritica utilă: multe dintre suferinţe ni le producem
singuri, interpretarea unor fapte poate fi foarte diferită de
faptele reale, prudenţa în extragerea concluziilor etc.

 Luptă cu complexele!

 Începe să te respecţi!

 Învaţă să te exprimi emoţional!

Versavia Curelaru
 Nevoia de a fi iubit – nevoia de a iubi

 Nu există o bună stimă de sine în afara

relaţiilor cu ceilalţi.

 Centrarea pe sine – decentrarea sinelui

(deschiderea spre ceilalţi) – începe în primii
doi ani de viaţă.

 Desprinderea de narcisismul infantil

Versavia Curelaru
Experienţe ale copilăriei si adolescentei
benefice pentru dezvoltarea SE

Versavia Curelaru
 Importanţa iubirii de sine în etapele esenţiale ale construcţiei
identităţii

 Narcisismul infantil (2-5 ani) – o parte psihologică a

instinctului de supravieţuite, importantă pentru construcţia
sinelui.

 Narcisismul adolescentului (important pentru construirea

identității)

 Egoismul funcţional (serveşte unor scopuri constructive în

viaţă și este adaptativ, fiind util atât persoanei, cât și bunei
funcționări sociale) prin opoziție egoismul disfuncţional
(care este distructiv)

 Importanţa alterităţii în construirea identităţii

Versavia Curelaru
 Câteva mecanisme de apărare cu rol în
menținerea stimei de sine
 Activismul (refugiul în activități diverse)
 Altruismul
 Umorul
 Autoironia
 Refularea
 Negarea
 Proiecția
 Idealizarea
 Regresia
 Sublimarea
 Care dintre acestea sunt adaptative și care sunt
maladaptative?
Versavia Curelaru
2. CONTROLUL/AUTOCONTROLUL –
convingerea că în general putem controla şi
stăpâni situaţiile în care suntem implicaţi – se
dezvoltă prin educarea autonomiei și
responsabilității

3. AUTOEFICACITATEA PERCEPUTĂ –
sentimentul că putem organiza și duce la bun
sfârșit cursul unei acțiuni (vezi schema care
urmează)

Versavia Curelaru
 Nu
Activitate orientată Dificultăţi, Atingerea
Autoreglare spre atingerea unui obstacole scopului
scop întâlnite?

Da

Întrerupere activităţii şi
evaluarea rezultatelor aşteptate

Da
Încrezător, sigur de
sine, optimist?

Nu

Renunţare, lipsă de
angajare

Schema procesului de autoreglare a comportamentului orientat spre atingerea

unui scop sau obiectiv (adaptare după Carver şi Scheier, 1990, p. 23)

Versavia Curelaru
 Profilul persoanelor cu autoeficacitate ridicată
(self-efficacy)
 Au aspiraţii ridicate.

 Își propun scopuri.

 Se implică în sarcini provocatoare.

 Au capacitatea de a depune efortul necesar pentru

atingerea unui scop.

 Sunt perseverente, chiar dacă sarcina este dificilă.

 Pot mobiliza resursele personale în situații dificile.

Versavia Curelaru
 Relaţia dintre eficienţa personală şi expectanţele privind rezultatele
(Bandura, 1997, p. 22)

Persoană Comportament Rezultate (efecte)

(acţiune)

Încrederea în Expectanţele privind

eficienţa personală rezultatele

Versavia Curelaru
4. AUTOMOTIVAREA – capacitatea de a evalua propria
motivație, de a identifica deficitele motivaționale și de a
proiecta strategii pentru remedierea acestora.

 Activitatea 8: Optimizarea motivației (fişa 8)

 Obiectivul activității: Dezvoltarea abilităților de optimizare a propriei
motivații
 Sarcina de lucru:
 Identificați o activitate pentru care aveți motivație scăzută.
 Specificați nivelul la care se manifestă problema motivațională (bifați cu
un x).
 Identificați modalitățile de manifestare a lipsei de motivație (bifați).
 Identificați modalități prin care motivația ar putea fi optimizată.
 Propuneți un plan de optimizare.

Versavia Curelaru
 5. EXPRIMAREA EMOȚIONALĂ

EMOȚIA este o combinație de:

 Trăire (subiectiv)
 Gânduri (cognitiv)
 Stări fiziologice
 Manifestări comportamentale

 Emoțiile = „trăiri care exprimă gradul de

concordanţă sau neconcordanţă dintre
un obiect sau situaţie şi tendinţele
noastre” (Andrei Cosmovici, 1996).

Versavia Curelaru
 Definirea emoţiilor de realizare
(achievement emotions)

Emoţiile asociate activităților de realizare

școlară = trăiri afective legate de activităţile de
realizare sau de rezultatele obținute, evaluate de
către elev sau de către altcineva, în conformitate
cu un standard de calitate (intrapersonal sau
normativ) (Pekrun şi alţii, 2007).

Versavia Curelaru
 Clasificarea emoţiilor de realizare
 în funcţie de valenţa lor: pozitive / negative;

 în funcţie de gradul de activare: mobilizatoare

(activatoare) / demobilizatoare; funcționale /
disfuncționale

 în funcţie de obiectul emoţiei: centrate pe rezultatele

anticipate / centrate pe rezultatele obţinute / centrate pe
activităţile de realizare.

 Temă: Ce emoții pot trăi elevii în raport cu activitățile de

învățare și în raport cu rezultatele școlare anticipate sau
obținute? - Fișa Emoții de realizare. A se vedea și tabelele de
pe slide-urile următoare
Versavia Curelaru
 Emoţii de realizare în funcţie de valenţa şi gradul de activare

Emoţii
Obiectul
Pozitive Negative
emoţiei
Mobilizatoare Demobilizatoare Mobilizatoare Demobilizatoare
………………… ………………… ………………… …………………
Activitatea de ………………… ………………… ………………… …………………
învăţare ………………… ………………… ………………… …………………
………………… ………………… ………………… …………………

………………… ………………… ………………… …………………

Rezultatele
………………… ………………… ………………… …………………
(anticipate sau
………………… ………………… ………………… …………………
obţinute)
………………… ………………… ………………… …………………

Versavia Curelaru
 Tipuri de emoţii de realizare în funcţie de valenţa şi gradul de activare

Emoţii
Obiectul Pozitive Negative
emoţiei
Mobilizatoare Demobilizatoare Mobilizatoare Demobilizatoare
Supărare
Bucurie Relaxare
Activitatea de Frustrare
Provocare Consolare Plictiseală
învăţare Nervozitate
Exaltare
sau enervare
Bucurie Anxietate Tristeţe
Satisfacţie
Speranţă Ruşine Dezamăgire
Rezultatele Uşurare
Mândrie Supărare Deznădejde
Consolare
Recunoştinţă (furie)

Versavia Curelaru
 Emoţiile de realizare din perspectiva teoriei control-valoare (Pekrun et al.,2007. p. 20)

Obiectul Estimarea (atribuirea)

Emoţia
emoţiei Valorii Controlului

Rezultatele Pozitivă (succes) Ridicat …………………………………

anticipate Mediu ……………………..................
Scăzut ……………………..................

Negativă (eşec) Ridicat …………………………………

Mediu …………………………………
Scăzut …………………………………

Pozitivă (succes) Nerelevant (independent

Rezultatele de control) …………………………………
obţinute Sine …………………………………
Altul …………………………………
Negativă (eşec Nerelevant (independent
de control) ………………………………….
Sine …………………………………
Altul …………………………………
Activitatea Pozitivă Ridicat …………………………………
Negativă Ridicat …………………………………
Pozitivă/Negativă Scăzut …………………………………
Niciuna Ridicat/Scăzut
Versavia Curelaru
…………………………………
Emoţiile de realizare şcolară din perspectiva teoriei control-valoare (Pekrun et al., 2007, p.
20)

Obiectul Estimarea
Emoţia
emoţiei Valorii Controlului
Rezultatele Pozitivă (succes) Ridicat Bucurie anticipată
anticipate Mediu Speranţă
Scăzut Neajutorare
Negativă (eşec) Ridicat Uşurare anticipată
Mediu Anxietate
Scăzut Deznădejde
Rezultatele Pozitivă (succes) Nerelevant (independent Bucurie
obţinute de control)
Sine Mândrie
Altul Gratitudine
Negativă (eşec Nerelevant (independent Frustrare/tristeţe
de control)
Sine Ruşine
Altul Supărare/furie
Activitatea Pozitivă Ridicat Plăcere/bucurie
Negativă Ridicat Neplăcere/enervare
Pozitivă/Negativă Scăzut Frustrare
Niciuna Ridicat/Scăzut Plictiseală
Versavia Curelaru
 6. Autoreglarea emoțională

 Salovey (domenii ale

inteligenței emoționale)

 Cunoaşterea emoţiilor personale

 Gestionarea emoţiilor proprii

 Recunoşterea emoţiilor celorlalți

 Managementul relațiilor

Versavia Curelaru